1,947,676 matches
-
Mai mult, democrația și dictatura au, fiecare, în propria structură, germenii celeilalte. Pe măsură ce libertățile sporesc și aria lor se diversifică, situația devine tot mai greu de controlat, mecanismele de funcționare a societății se blochează, cresc șansele de instaurare a anarhiei. Legea junglei ajunge să fie cea care guvernează, iar sentimentul insecurității cetățeanului devine maxim. În aceste condiții, tot mai mulți devin cei tentați să sprijine reinstaurarea ordinii, iar un politician care promite această cale are toate șansele să cîștige încrederea populației
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
își formulează discursul ca pe un monolog cu tentă subtil moralizatoare, unde în spatele "poveștii" transpare, ironică, nostalgică, meditativă sau numai tristă, opțiunea artistului în fața contemporaneității. În viziunea sa, printr-un exercițiu de excesivă democratizare, o societate care își pierde norma, legea și implicit legătura cu trecutul (ceea ce se întâmplă în cultura europeană a ultimului veac), care pune accentul pe negație și pe o rău înțeleasă toleranță, riscă să se pulverizeze într-o formă goală de conținut. Resuscitarea filonului epic este modalitatea
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
piele rămîn, acolo unde-o atingi, din viteză, puncte, puncte. În rest, alb și neted. Cele cîteva bride, capitole, deși nu-ți vine să le zici așa, de o pagină, două, poate și trei, se strîng într-o tablă de legi pentru un stat vegetal. "Plouase și mirosea a plante strivite" - a moarte cu iz jilav de buruieni trîntite la pămînt. A reavăn, a sfîrșit. Dai, peste tot în țesătura cu ochiuri rare, dacă poți merge cu degetul pe contur, de
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
mai avea nevoie... Vor supraviețui acestei situații doar: Dan Negru și Ciao Darwin la Antena 1, Iartă-mă, la TVR1 și Mircea Radu cu emisiunea din Din dragoste, în cadrul căreia Miron Cozma se va plimba cu Ion Iliescu la brațul legii prin Piața Universității; Cozmin Gușă și Lavinia Șandru se vor îmbrățișa cu Traian Băsescu și Mugur Ciuvică; Omar Hayssam cu Adrian Năstase și Antonie Iorgovan; Corneliu Ciontu cu Corneliu Vadim Tudor; Mona Muscă cu Răzvan Teodorescu la Tg.-Jiu, lângă
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea "tincturare" biologică ce caracterizează spețele
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
o vizită în Japonia și tocmai pălăvrăgea cu Hirohito spunându-i: -"Îmi amintesc cu mare plăcere de nava "Crișana", pe care am comandat-o și era construită în portul Yokohama." Iar Împăratul îl asculta fascinat... Dar unde-s vremurile când legea era făcută prin aplicarea pecetei domnești? O, tempora, of moravuri! Timp pierdut... Cu prietenul Haralampy cu tot, ne simțim insignifianți auzind/văzând la ce nivel și despre ce discută șefii de state... Declara}ii TELEVIZATE care zguduie lumea (de râs
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
și cineva care să îndulcească atmosfera (la Cotroceni, n.d.h.)...3) Numai astfel vor putea să spună din nou ardelenii că lumina vine de la București, pe autostrada Brașov-Borș. TELEȘTIRI SCURTE -Televiziunile anunță: Comisiile de specialitate ale Senatului au respins proiectul de lege privind despăgubirea celor care au depus bani la CEC până în 1990 pentru Dacia. Vae victis! -familia regală va primi 30 de milioane de euro și mai multe proprietăți... Lauri învingătorilor! -în buna sa tradiție comunistă, Păunescu îi dedică ode (și
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
continuă să facă ravagii. În România, oameni, altminteri, de excelentă calitate profesională, nu se sfiesc să-ți ceară, de la obraz, favoruri pe care, la locul lor de muncă, probabil s-ar simți jigniți să le acorde altora. Cu alte cuvinte, legea dublului standard a devenit o componentă a personalității noastre: nu permit nimănui să se amestece în treburile mele, dar eu mă amestec în treburile tuturor! Situația e similară în cazul bacșișurilor. Am văzut destui oameni indignați că sub privirile lor
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
Părintele Profesor Ioan G. Coman, prezentând antropologia lui Teofil, printre altele, scrie următoarele: „(În concepția lui Teofil - n. n.) dacă omul săvârșește lucruri ale morții, va fi el însuși cauza morții sale. Omul a fost creat liber și responsabil. Oricine împlinește Legea și poruncile ei se poate mântui și obține nemurirea. Prin neascultarea sa, Adam și-a atras durerea, suferința și chiar moartea. Păcatul lui Adam s-a răsfrânt asupra întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de a se dezvolta până la maturizarea divină deplină nu a condamnat întreaga specie umană. Dumnezeu, prin darul slavei, le-a conferit celor care i se supun nemurirea pe care prima ființă umană o pierduse. Pentru că „Dumnezeu ne-a dat o lege și porunci sfinte, care pot mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
o pierduse. Pentru că „Dumnezeu ne-a dat o lege și porunci sfinte, care pot mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Brusc, fata vede în studentul care i-a luat apărarea "pe un cavaler din evul mediu, gata a jerfi zilele pentru o singură slabă mișcare a mînuței sale". Dar, pentru că "duelurile-s proibate ș= prohibiteț", tinerii găsesc o chichiță legislativă: "Legile opresc numai duelurile cu pistol, cu sabie, cu rapieră șspadăț, ele nu prevăd nici o pedeapsă pentru dueluri cu carabină". Duelul imaginar produce o rană imaginară. Protagonistul "rănit" este înfășurat la cap de un doctor prieten și drogat cu "afion". La
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
a nu greși ar putea să ducă la o permisivitate în exces, la un model contraproductiv. Cum se poate evita un scenariu de acest tip - la fel de primejdios pentru democrație ca și cel antitetic? Simplu: prin respectarea în orice împrejurări a legii. Micile armate particulare care există în România (firme de bodyguarzi, echipaje particulare de pază etc.) reprezintă tot atâtea surse de violență și infracționalitate greu de dovedit. Granița fragilă dintre legal și ilegal, dintre brutalitatea gratuită și reprimarea legitimă este serios
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
adevărului. Întrucât ceea ce este dezirabil în ficțiune nu se potrivește cu spațiul realului. Fiecare are o logică distinctă, o conformație pe care, spre binele nostru moral și psihologic, o respectăm. Publicistul trece cu facilitate dintr-o parte în alta, aplicând legi progresiste în spațiul comentariului literar și arătându-se fantezist în judecarea societății românești. Curios și nu prea, pentru cei care i-au parcurs și menționatul Jurnal. Cu cât se apropie de literatura pe care o scrie, splendidă, Mircea Cărtărescu este
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
de departe cea mai fecundă perioadă a artistului. Trecînd de faza aventurii în detaliile profunzimii, Neagu începe să se detașeze, să reflecteze la receptare, el însuși incluzân- du-se ca eu interogativ în discursul poetico-folozofic. Bogata lui imaginație vizuală redefinește legile artei într-un poem care merită citit cu mare atenție: "Douăzeci și patru de argumente", pentru că poetul repune în ecuație neoplatoniciana grație divină (nu "mîntuire", cum apare în traducere). Voi cita în engleză și română un fragment al acestui manifest estetic cu
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
chemării ce li se adresa. Morala societății e garantată de coduri cari pedepsesc omorul, furtul și înșelăciunea. N-ar trebui oare să se condamne astfel și rapacitatea colectivă? De ce n-am decide că fericirea este condiționată de sinceritate, înțelegere, ascultarea legilor morale? N-am simplifica oare multe probleme și n-am da un scop anumit vieții spre fericirea tuturor? Dar ceea ce expun aici sunt teorii utopice. Trebuie, totuși, să ne dăm seama de greaua responsabilitate ce vom avea de suportat ca
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
pe căi neumblate, cari vor duce, poate, la o înțelegere și fericire generală! Atingem acum un punct mai delicat. Încotro merge politica noastră? Vor reuși oare oamenii să realizeze un acord universal, și care ar fi situațiunea lor subt o lege unică? Să consultăm pe H.G. Wells și cele ce le-a scris în cartea sa Istoria universală, carte foarte clară și precisă, plină de bun-simț și adevăr. Părerea sa e că lumea se îndreaptă înspre un singur Stat federal mondial
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
foarte clară și precisă, plină de bun-simț și adevăr. Părerea sa e că lumea se îndreaptă înspre un singur Stat federal mondial, care e absolut necesar condițiilor vieții moderne. Crede că vom isbuti să avem o singură credință, o singură lege și că acum trebuie să fim naționaliștii umanității. În sprijinul acestei contopiri, Liga Națiunilor e un prim pas. Va fi ea de ajuns? Probabil că nu. Liga Națiunilor mai admite astăzi state separate, granițe distincte. Această contopire pare totuși necesară
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
că l-a împodobit natura cu forme de om" (Simeon Bărnuț). Momentul va veni odată, când toate bunurile de cari am făcut să se bucure țara noastră vor servi umanității întregi, căci ora când nu va mai fi decât o lege, o clasă socială, o singură alcătuire nu e, poate, atât de departe. N-au trecut nici zece mii de ani de la apariția primelor cetăți sumeriene până la apariția profeților cari au vestit pacea mondială. Câți ani vor mai trece până la îndeplinirea acestei
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului Sfânt cu demonstrații sunt manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un cumul de greșeli de acord, articulare, formă a cuvintelor: "Nu te va mântui cultul, datina, religia, legea or obiceiuri". Mai puțin grave, dar riscante din punct de vedere stilistic, sînt anumite actualizări lexicale: în iad "chiar și aerul era poluat "; "în acea clipă a apărut în mijlocul nostru însuși Domnul Isus, salutându-ne pe fiecare, felicitându-ne că
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
și pentru țările Române: Constantin Mavrocordat, domn alternativ în Moldova și țara Românească vreme de nouăsprezece ani, cel ce avea să desființeze iobăgia (la 1746 "rumânia" în țara Românească și la 1748 "vecinia" în Moldova), să introducă în țările române coduri de legi, să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis, un fel de Bălcescu al Greciei, creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca ecou al
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Sfinții Părinți nu omit niciodată să înfiereze desfrânarea, care este împărăteasa, stăpâna și plăcerea care cuprinde toate plăcerile [...] ea poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satana 1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Atenagora Atenianul și Tertulian, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul XLIV, (1968), nr. 7-8, p. 382. 3 zburat, pentru cei dintâi oameni și s-au făcut nevrednici de măreția unui atât de mare bun și a intrat deci, în lume legea unirii trupești 24. Omul a fost creat în vederea unirii cu Dumnezeu, facultatea poftitoare (pofta sau dorința) fiindu-i sădită în inima sa pentru a putea să-L cunoască pe Dumnezeu, să tindă spre înălțarea la El, spre unirea cu El
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]