1,772 matches
-
Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri. ... Evitarea paralelismelor Articolul 16 (1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. ... (2) În cazul existenței unor paralelisme acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221821_a_223150]
-
prevederilor Directivei 2003/8/ CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii. Aceste aspecte privesc însă procesul de legiferare, iar nu controlul de constituționalitate, Curtea neavând competența de a modifica legislația în sensul celor dorite de autor. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 în integralitatea sa, Curtea constată că prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233105_a_234434]
-
autori ai sesizării nu pot fi reținute. Astfel, cu privire la nerespectarea principiului bicameralismului se arată că acest principiu se reflectă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Astfel, art. 61 alin. (2) din Constituție consacră un bicameralism funcțional, în baza căruia procesul legislativ continuă chiar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
Guvernul este abilitat să legifereze prin intermediul ordonanțelor simple și de urgență. Dacă s-ar interzice Parlamentului să intervină asupra textului ordonanței supuse aprobării, ar însemna că nu ne-am mai afla în prezența unei limitări a monopolului parlamentar în materia legiferării, ci că Guvernul s-ar transforma în legiuitor primar, ceea ce ar încălca, evident, dispozițiile art. 61 alin. (1) teza a II-a din Constituție, care consacră rolul Parlamentului de "unică autoritate legiuitoare a țării". Nu se pot reține nici invocările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
a Guvernului nr. 20/2016 face trimitere la texte noi, care nu au fost avute în vedere de Guvern, președintele Camerei Deputaților amintește că, potrivit art. 61 alin. (1) teza a II-a din Constituție, Parlamentul deține monopolul în materia legiferării, iar împuternicirea dată Guvernului de a reglementa prin delegare legislativă este cu titlu de excepție, de esența acesteia fiind supunerea ordonanțelor spre aprobarea Parlamentului prin lege, fără să existe vreo dispoziție constituțională care să traseze limitele în care Parlamentul poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
7 noiembrie 2016 și difuzat în aceeași dată deputaților. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, Curtea observă că acestea vizează încălcări ale prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților în cadrul procedurii de legiferare. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la nerespectarea unor termene procedurale prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților, nu este de competența sa analizarea eventualelor încălcări ale regulamentului unei Camere a Parlamentului (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 710 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
constituționale invocate, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. (A se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004.) Curtea a mai reținut că, în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor" este una artificială, deoarece luarea deciziei are la bază argumentele din cerere, iar "aprecierea" celui ce votează într-un sens sau altul este un element de conștiință, ce nu poate forma obiectul legiferării. Astfel fiind, cerința legiuitorului ca cererea să conțină "motive temeinice" era formulată de o asemenea manieră încât să reprezinte un echilibru între necesitatea de a lua măsuri preventive ori de câte ori se impune pentru buna desfășurare a urmăririi penale ori a procesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, prin care Curtea a respins ca fiind inadmisibilă critica de neconstituționalitate a textului de lege amintit, întrucât aspectele invocate de autorul excepției puneau în discuție probleme de aplicare a legii și de legiferare, care nu intră în competența instanței de contencios constituțional. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221202_a_222531]
-
legislației de dinainte de Tratatul de la Lisabona. Acest compromis reflectă în mod corect echilibrul dintre actele delegate și cele de punere în aplicare, în plus, el constituie un caz de succes de aplicare a noului Acord interinstituțional privind o mai bună legiferare. ... c) Comisia pentru Afaceri Europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005 , republicat. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275935_a_277264]
-
de pericol social diferit, de atingerea gravă ori mai puțin gravă a drepturilor ocrotite și de rezonanța socială a faptelor. Toate aceste excepții de la oficialitatea procesului penal sunt stabilite expres și țin de politica penală a fiecărui stat, iar prin legiferarea acestora nu se aduce atingere egalității în drepturi a cetățenilor și nici principiului apărării dreptului de proprietate privată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165673_a_167002]
-
a altor substanțe, precum plastifianții, în jucării și articole de îngrijire a copilului. (16) În sensul Directivei 76/769/CEE, ar trebui definit termenul "articol de îngrijire a copilului". (17) În conformitate cu alineatul (34) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare 9, statele membre sunt încurajate să întocmească, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile lor tabele, care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice. (18) Comisia va revizui
32005L0084-ro () [Corola-website/Law/294008_a_295337]
-
de constituționalitate a priori. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, a constatat că legea "a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor constituționale privind legiferarea", precum și constituționalitatea mai multor dispoziții, printre care se numărau și cele ale art. 34 și ale anexei nr. 9a). În privința dispozițiilor art. 34 și ale anexei nr. 9a) Curtea a reținut în considerentele acelei decizii că "principiul autonomiei locale nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142590_a_143919]
-
aplică și în cazul comisiilor permanente care desfășoară anchete potrivit art. 71. 5. Comisii de mediere*) --------- *) Conform art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicata, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, rămânând aplicabilă legilor constituționale. Articolul 80 (1) Dacă una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealalta Cameră, presedintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186222_a_187551]
-
1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților. ... (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților. ... (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. ... (4) În cazurile în care Constituția României, republicata, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186222_a_187551]
-
trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei securități sporite a raporturilor juridice. 33. În continuare, Curtea urmează a analiza prevederile lit. a) ale art. 38 alin. (1) din lege, text care prevede posibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263369_a_264698]
-
și asigură aplicarea politicii Guvernului; 3. analizează evoluția fenomenelor specifice activității sale, în corelare și cu tendințele pe plan mondial, în scopul armonizării factorilor dezvoltării în condițiile statului de drept și ale economiei de piață, studierii și pregătirii lucrărilor de legiferare; 4. în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Comunicațiilor colaborează cu celelalte ministere și organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate; 5. inițiază sau elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117783_a_119112]
-
stenogramelor și verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a; ... i) urmăresc evidența situației proiectelor de lege și a propunerilor legislative înregistrate la Senat și țin legătura cu autoritățile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent; ... j) urmăresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative; ... k) urmăresc evidența proiectelor de lege și a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaților pentru care Senatul decide în mod definitiv; ... l) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]
-
Biroului permanent, iar la sfârșitul fiecărei sesiuni ordinare prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. ... Secțiunea a 4-a Comisiile Senatului 1. Dispoziții comune Articolul 43 Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activității de legiferare, precum și pentru realizarea funcției de control parlamentar. Articolul 44 (1) Senatul își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere, sau comisii comune cu Camera Deputaților. ... (2) Numărul comisiilor de anchetă, speciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]
-
Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ. Secțiunea a 5-a Termene procedurale Articolul 114 În perioadele de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului în sesiune. Articolul 115 Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare. Articolul 116 Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]
-
perioadele de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului în sesiune. Articolul 115 Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare. Articolul 116 Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente. Secțiunea a 6-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]
-
137 (1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul senatorilor. ... (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor. ... (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. ... (4) În cazul legilor constituționale și al legilor organice, când președintele constată, înainte de vot, că prezența senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia. O
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]
-
Excepția a fost ridicată de Patronatul Societăților Independente Producătoare de Bere din România (P.S.I.P.B.R.) și de Societatea Comercială "Bere și Malț Robema" - S.A. într-o acțiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act de gestionare a procedurii de legiferare al Camerei Deputaților. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precizând că sunt supuse controlului judecătoresc doar actele care emană de la autorități publice ce aparțin puterii administrative, contravin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]
-
administrative, contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (2), deoarece sustrag controlului instanței de judecată actele autorităților publice ce nu intră în sfera administrației publice. Astfel, o cerere privind modalitatea de gestionare a procedurii de legiferare, prin care se invocă prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților - obligatoriu, potrivit art. 13 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor - ar fi respinsă de instanță ca inadmisibilă, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]
-
și al senatorilor - ar fi respinsă de instanță ca inadmisibilă, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004 , ceea ce ar echivala cu negarea principiului supremației Constituției și al obligativității legii. Autorii excepției precizează că nu urmăresc influențarea actului de legiferare, a votului final al parlamentarilor pentru un anumit proiect de lege sau generarea unei imixtiuni a puterii judecătorești în sfera puterii legiuitoare, ci doresc verificarea pe cale judecătorească - singura posibilă, de altfel - a modului în care autoritatea legiuitoare a gestionat procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]