1,853 matches
-
departe, atârna pe un umeraș și rochia potrivită, simplă și elegantă, pentru femeia modernă. Iar domnul preocupat de carieră trebuia să poarte un costum de culoare neagră, cu dungi discrete. Acela era tata. Sacoul avea reverul lat și pantalonul cădea lejer. La magazinul de îmbrăcăminte, tata nu socotea. Calculatorul arăta oricum cifrele în neregulă, cele pentru oameni cu bani. La magazinul de îmbrăcăminte tata avea numai fantezii care îl făceau să zâmbească. „La noi există parchet doar în localurile grangurilor”, zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
iar dacă nu, aveam să mă îmbufnez și să le arăt eu lor. Ghipsul atârna greu, dar învățasem cum să mă ridic, aveam deja o experiență de două săptămâni. Toni purta un costum care semăna cu al tatei, larg și lejer peste tot. Numai damful de alcool nu se asorta cu ținuta. Tata nu mirosise a alcool niciodată și, când purta un costum, arăta ca Paul Newman, așteptai doar să auzi pe cineva anunțând: „Motor!” Tata s-a apropiat de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Îl urmă În sala de muzică, unde moartea Îi aștepta. Contrar presupunerii pe care am făcut-o În teatru, muzicianul nu cântă suita de bach. Într-o zi, Într-o discuție cu câțiva colegi din orchestră care, pe un ton lejer vorbeau despre posibilitatea compunerii de portrete muzicale, portrete autentice, nu tipuri, ca cele ale lui samuel goldenberg și schmuyle, de mussorgsky, Îi trecuse prin minte să spună că portretul său, În cazul În care ar exista de fapt În muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
spital. Doctorul mi-a spus că există un sanatoriu care ar fi foarte bun pentru mine, undeva în munții din preajma orașului Kyoto. Nu este vorba, de fapt, de un spital propriu-zis, ci un fel de sanatoriu cu un program mai lejer. Amănunte îți mai scriu cu alt prilej. Acum nu mă simt în stare. Nu încă. Am nevoie de liniște, trebuie să-mi odihnesc nervii într-un loc izolat de lume. Îți sunt foarte recunoscătoare pentru că ai stat prin preajma mea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
fi de vizitat, de văzut, vreo legendă mai aparte legată de locul respectiv, flori sau păsări specifice zonei. E ușor și le scriu cât ai zice pește. Merg la biblioteca din Hibiya, mă documentez și sunt în stare să scriu lejer o broșurică într-o singură zi. Pentru o asemenea muncă, nu trebuie decât să stăpânești niște mici șiretlicuri și ei te copleșesc cu oferte. Ce fel de șiretlicuri? — Să scrii ceva ce nu s-a mai scris și atunci cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
tot poarte curentu’, și-o să mai fie și hrană pentru pești. Așa că, la dracu’, n-ai tu nici o grijă În ce-l privește pe domnul Sing. Da’ ce-ai avut cu el? mă-ntreabă Eddy. — Nimic. A fost cel mai lejer partener de afaceri pe care l-am Întîlnit vreodată. MĂ tot gîndeam că ceva nu-i În regulă. Și-atunci de ce l-ai omorît? — Ca să nu trebuiască să moară alți doișpe gălbejiți. — Harry, tre’ să-mi dai să beau puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Se tot varsă-n el izvoare noi. Și tot sapă pe sub maluri. Apa e Îngrozitor de rece, Piticot. Bagă mîna să vezi. — Ooo, făcu soră-sa. Te amorțește. — Se mai Încălzește puțin cînd se ridică soarele. Da’ nu mult. O să vînĂm lejer. Mai jos sînt niște tufe cu zmeură. Merseră mai departe de-a lungul pîrÎului. Nick cerceta atent ambele maluri. VĂzu o urmă de nurcă și i-o arătĂ fetei, apoi mai văzură niște auseli cu cap rubiniu care vînau insecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cînd se răcise lava cursă de pe munte și copacii crescuseră pentru prima oară, Înalți și apropiați. Juma era plin de Încredere și se mișcau repede. Și taică-său, și Juma păreau foarte siguri pe ei, iar drumul era atît de lejer, Încît Juma Îi dădu carabina s-o țină În timp ce mergeau prin lumina rarefiată a pădurii. Apoi pierdură urma, din cauza unor mormane proaspete de bălegar din care ieșeau aburi. Pe lîngă asta, mai erau și urmele unei turme de elefanți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
băiete? spuse Johnny. — Scrie și tu ce se poate scrie, spuse celălalt pe un ton blînd. Trebuie să-ți vină ceva după o zi atît de Încărcată. CÎnd o să-i culeagă pe răniți? Întrebă fata. Nu purta pălĂrie și mergea lejer, cu pași mari, iar părul, de un gălbui prăfuit În lumina apusului, atîrna liber peste jacheta scurtă cu guler de blană. CÎnd Își Întoarse capul, părul Îi zbură Într-o parte. Era albă la față și părea că-i e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
combinate cu mulți bani, rezultă în aceea că Charlotte conduce un Range Rover uriaș și inutil, în care trebuie să te cațări ca într-un tanc. Dar trebuie să recunosc că e oportun să ai o mașină în care încap lejer patru adulți pe locurile din spate - ce bine că Daisy și Jennifer sunt atât de slabe! Drumul nu e deloc tihnit, însă Finn insistă să-l ajute pe Ben să se orienteze, așa că tot timpul se apleacă între scaunele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Ca să o scăpăm, câteodată o băgam pe Zuza în hol. Intra cu sfială, se lăsa pe labele din spate - ca un G de tipar - și ne privea cu seriozitate. Degeaba îi ziceam: Zuza, fă-te comodă, stai și tu mai lejer. Nu, ea prefera o atitudine politicoasă, îndatoritoare dar rece. Într-o primăvară am cunoscut-o pe mama Sabinei. Maria Firidă era o femeie mare, cu ochi oblici și suflet de afacerist. Abia ieșită la pensie, ferecase frigiderul cu un lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să-i dea sfaturi materne: auzi, fată, de ce nu-i torni tu un copil? Așa l-ai lega și salutare. Ai putea și tu mânca în voie, n-ar mai trebui să te epilezi în fiecare săptămână. Să vezi ce lejer ar fi! Sabina, oricât de mult și-ar fi dorit vreo două păpușele cu ochii ei de căprioară și cu părul meu ondulat, de actor sud-american de telenovele, nu credea că ar reuși să-și cimenteze relația în felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pomenire: am la Predeal o vilă cu unșpe camere. Încălzire centrală, faianță și gresie spaniolă. Își împreună degetele ca pentru a-și face cruce și le pupă în vârf: iese o pensiune țuț! Companioana lui doar îl aproba prin scuturări lejere ale capului - părea realmente absorbită de ceremonie. Paltonul muștar nu renunță așa ușor: ca să nu vă zic că cele mai multe camere au vedere chiar către munte. Am locuri de parcare pentru cinșpe mașini. Nu văd ce ne-ar împiedica să demarăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
soră cu moartea, Marele Sile și Micuțul van Vierme! Acesta, ultimul, epuizat de povară, era stacojiu la față. Toc-toc! Ce priveliște duioasă, de cuplu, pe toți dracii! comentează malițios Dănuț. M-hm, dacă nu te-aș cunoaște, Boss, aș jura lejer că ești un tip romantic. Sau... că ești pe invers! Pompa-te-aș! Ai vreun gând...?! He, he, he, he, heee! Vierme nu-i răspunde, brobonat din cap până-n picioare, pe sub pardesiul lui mini-jupist, de molton lustruit și se căznește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
menghina angoasei, spațiul se comprimă, timpul se dilată și, din patru-cinci salturi, pașnicul triumvirat se-mbulzește dezordonat afară, în bătătură, înlemnind în ușa deschisă a bucătăriei. Scena smintită, care li se înfățișează la lumina unui bec halogen de stâlp, bate lejer Coșmarele lui Goya, spre exemplu și constituie ea însăși un pretext întemeiat, pentru o criză comițială subită! Corpul lui Nae zace prăbușit pe prag, lipsit de tonus, ca și un cadavru, gol de la brâu în jos, cu trunchiul în înteriorul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Alb! Acum...! Vierme se supune poruncii, fără să crâcnească. Un bubuit..., un licărit..., o undă bâzâindă, surdă, ca un puls electromagnetic... și..., iată! Doi bărbați necunoscuți răsar, dinaintea sa. Primul, un cavaler atletic, cu plete încrețite, negre-corb, îmbrăcat în ținută lejeră de călărie, într-o mantie albă de in, cu cruce templieră roșie, cu cisme moi, pintenate și cu o cămașă-pieptar din ochiuri dese de sârmă, lungă până la cingătoarea lată, cu pafta de fier. Alături de el, un călugăr franciscan mai vârstnic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
eșalonat, da capo al fine, cum de s-a pornit toată sminteala asta. Adevărul și numai adevărul! (Care-o mai fi și ăla...) Adevărul este că azi, pe la amiază, eu, cu Dănuț și cu Big Sile ne cinsteam între noi, lejer, cu câte-o berică, la nea Petre Bau-Bau, pe terasă. Adică, doar Dănuț și cu mine ne mai clinteam, o țâră, că Silică o luase combinat, cu votcă, intrase în recesiune și deja era zob, sub embargou. Nemișcat, netulburat ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu vipera de Luluța? Luluța, care papă p...ța! Nu-și lua matracuca aia de la gură, ca să-i facă și copii, își repune pe tapet Cezărel, mâhnit, o fixațiune mai veche. Mă, fârtaților... Luci' al nost', săracu', avea programu' lui lejer, convenabil și prestabilit. De voie. Pe priorități. Toată săptămâna o aburea la serviciu, ca un belfer, se cruța, iar sâmbăta, duminica și de sărbători, mai venea cu noi, amărâtu', la o miuță, la o palavră și la o bericică. Era
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și primi confirmarea printr-un bip-bip slab, iar din fața sistemului clipi o lumină verde. ― Merge perfect. Sunt gata ( Îl privi pe Dallas.) Căpitane? ― Un minut, te rog! Căpitanul asamblase un trepied făcut din scurte bare metalice extrem de rezistente. Structura părea lejeră, prea modestă pentru a suporta greutatea unui om. De fapt, putea să ridice foarte ușor pe toți cei trei membri ai expediției. Când trepiedul fu blocat, Dallas îl puse călare pe gura puțului, bine ancorat. Un scripete cu manivelă derula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de in pe cap. Caut să-mi acopăr cât mai complet corpul: cu mâneci lungi și fuste sau pantaloni lungi. Noi trebuie să privim și să învățăm de la cei ce trăiesc în deșert: au corpul complet acoperit cu haine foarte lejere și pe cap poartă un turban special, care izolează capul foarte bine, împotriva supra încălzirii. Despre atenția pe care trebuie să o acordăm modului de a ne îmbrăca, am scris un capitol, pentru că și îmbrăcămintea ne influențează starea noastră de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
coarne mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia umană? Bărbații se încalță cu încălțăminte comodă, se îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau răcoroase, după anotimp. John Grey, în cartea „Bărbații sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbații se îmbracă cu „uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta socială și situația de conducători ai societății. Stilul modei actuale
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Ghid practic de vestimentație pentru profesioniști” apărută la Editura „Polirom” din Iași, în anul 2005. Pentru a permite pielii să respire, trebuie să purtăm îmbrăcăminte confecționată din fibre naturale: bumbac, in, cânepă, mătase naturală și lână. Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră, să permită formarea și menținerea unui strat de aer între piele și îmbrăcăminte, pentru că organismul uman respiră și prin piele. Lejeritatea îmbrăcămintei permite efectuarea mișcării și permite circulația bună a sângelui. Îmbrăcămintea confecționată din bumbac, in, cânepă absoarbe transpirația eliminată
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
vârstele, etc. și locul unde are loc întrunirea. Pentru a înțelege „cum face haina pe om” trebuie citită cartea Mioarei Dragostin. Îmbrăcămintea trebuie să creeze corpului și persoanei respective, un aspect estetic plăcut. O linie de modă a îmbrăcămintei ușor lejeră, avantajează toate formele de corpuri, toate vârstele, în toate ocaziile. Linia de modă ușor lejeră este linia de modă a bunului simț și evită ridicolul, ostentația și provocarea. Sub o îmbrăcăminte ușor lejeră, formele frumoase ale corpului se ghicesc, defectele
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
om” trebuie citită cartea Mioarei Dragostin. Îmbrăcămintea trebuie să creeze corpului și persoanei respective, un aspect estetic plăcut. O linie de modă a îmbrăcămintei ușor lejeră, avantajează toate formele de corpuri, toate vârstele, în toate ocaziile. Linia de modă ușor lejeră este linia de modă a bunului simț și evită ridicolul, ostentația și provocarea. Sub o îmbrăcăminte ușor lejeră, formele frumoase ale corpului se ghicesc, defectele corpului se acoperă și se atenuează. Urmărind liniile de modă care s-au succedat de-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
O linie de modă a îmbrăcămintei ușor lejeră, avantajează toate formele de corpuri, toate vârstele, în toate ocaziile. Linia de modă ușor lejeră este linia de modă a bunului simț și evită ridicolul, ostentația și provocarea. Sub o îmbrăcăminte ușor lejeră, formele frumoase ale corpului se ghicesc, defectele corpului se acoperă și se atenuează. Urmărind liniile de modă care s-au succedat de-a lungul istoriei, ne dăm seama că ele au caracterizat starea socio-morală a adepților ei și în special
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]