2,409 matches
-
Creangă: "Taci, leliță, că te-am căptușit eu! Îi mai pupa tu și pe dracul de-acum!... apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar în tei, îmi ieu căciula, și în locul ei pun lespedea, cu gând c-a ieși ea pupăza de undeva, până m-oi întoarce eu din țarină.(...) Și cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cele mai vechi sanatorii pentru tratamentul afecțiunilor pulmonare și o bază turistică cu amenajări limitate pentru unele sporturi de iarnă. Berezlogi Așezare Locul climatic Berezlogi se află în mijlocul unei zone împădurite și este legat printr-un drum comunal de Sirețel - Lespezi - Pașcani și de Sticlăria - Hârlău. Distanțele până la Sirețel: 6 km, Lespezi: 12 km, Pașcani: 28 km, Hârlău: 11 km. Altitudinea absolută a reliefului este de 520 m. Forma de relief se distinge ca plai în partea sudică a subunității naturale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
turistică cu amenajări limitate pentru unele sporturi de iarnă. Berezlogi Așezare Locul climatic Berezlogi se află în mijlocul unei zone împădurite și este legat printr-un drum comunal de Sirețel - Lespezi - Pașcani și de Sticlăria - Hârlău. Distanțele până la Sirețel: 6 km, Lespezi: 12 km, Pașcani: 28 km, Hârlău: 11 km. Altitudinea absolută a reliefului este de 520 m. Forma de relief se distinge ca plai în partea sudică a subunității naturale Dealul Mare - Hârlău, ca elemente hidrografice fiind izvoarele Sirețelului, în vest
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de la „Galerie”. Deoarece noua instituție muzeistică fălticeneană este în continuă dezvoltare, n o putem asigura decât printr-o asiduă muncă de cercetare. În acest sens, vă rog să-mi comunicați cum aș putea afla adresa surorilor lui George Sofronie din Lespezi, fost profesor de drept internațional la Universitatea din Cluj. Are o bogată activitate de publicist și am vrea să-l avem la Fălticeni. Târgul Lespezi a făcut parte din județul Baia. Am auzit 41 Alexandru E. Bratu, Trandafiri suceveni - Ctitori
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vă rog să-mi comunicați cum aș putea afla adresa surorilor lui George Sofronie din Lespezi, fost profesor de drept internațional la Universitatea din Cluj. Are o bogată activitate de publicist și am vrea să-l avem la Fălticeni. Târgul Lespezi a făcut parte din județul Baia. Am auzit 41 Alexandru E. Bratu, Trandafiri suceveni - Ctitori de școală românească, București, Editura „Litera”, 1973, 126 p. 40 că una din surorile profesorului ar fi fost măritată cu un doctor Ioan din Iași
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pune în legătură cu cineva din familia sa. O ultimă rugăminte: vă aduceți aminte că, pe vremuri, când apărea la Fălticeni „Răvașul Poporului”, sub conducerea lui Artur Gorovei și Mihail Sadoveanu (între 1907 1909), un colaborator prețios a fost dr. Iliescu din Lespezi. Știți ceva de urmașii săi ? Ne-ar putea ajuta cineva cu unele date biografice și cu alt material documentar ? Am fi deosebit de onorați dacă ați veni la Fălticeni să vizitați „Galeria oamenilor de seamă”. Ca formulă de organizare, Muzeul este
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vasile și Horia Lovinescu, instituție care se bucură de aprecierile unor oameni cu greutate. Îmi permit acum să Vă întreb, dacă juristul George Sofronie, fost profesor de drept internațional de la Universitatea din Cluj, e din județul nostru. O fi din Lespezi? V-aș rămâne recunoscător dacă mi-ați da un răspuns 231. Închei prezenta, rugându-vă să confirmați primirea coletului. Adresând respectuoase sărutări de mâini Doamnei, Vă mulțumesc încă o 230 Octav Luchian, fiul învățătorului Luchian din Probota. Inginer la Căile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
conducere ale Societății Numismatice din R.S.R. Autor a numeroase studii, citat în cataloagele străine de numismatică. A fost elevul lui Vasile Ciurea la Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni. 231 Mircea Pienescu mi-a confirmat ulterior că George Sofronie era din Lespezi. 166 dată pentru bunăvoință. Vă doresc în primul rând sănătate, viață îndelungată, împlinirea tuturor gândurilor frumoase și o grabnică revedere. Cu sinceră și respectuoasă afecțiune, Eugen Dimitriu P.S. D-na Maria Luiza Ungureanu s-a mai întâlnit cu Dv.? Cred
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fălticenene, care așteaptă de mulți ani tipărirea, Mircea V. Pienescu figurează cu următoarele lucrări: Mihail Sadoveanu, G. T. Kirileanu și Popa Buligă. 167 Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi fi dat știri despre G. Sofronie, profesorul universitar originar din Lespezi. Voi încerca să tatonez terenul la Lespezi, poate găsesc pe cineva din familie. Are o serie întreagă de lucrări de drept internațional, pe care le-a publicat în timpul vieții. În plicul de față vă trimit și fotografia pictorului Ștefan Șoldănescu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mircea V. Pienescu figurează cu următoarele lucrări: Mihail Sadoveanu, G. T. Kirileanu și Popa Buligă. 167 Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi fi dat știri despre G. Sofronie, profesorul universitar originar din Lespezi. Voi încerca să tatonez terenul la Lespezi, poate găsesc pe cineva din familie. Are o serie întreagă de lucrări de drept internațional, pe care le-a publicat în timpul vieții. În plicul de față vă trimit și fotografia pictorului Ștefan Șoldănescu. O aveam acasă, făcută cândva după fotografia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
că publicul clujean ar recepta cu plăcere expunerile privind „explozia” spirituală a Fălticenilor, puternică în trecut, dar notabilă și în zilele noastre. Vă mulțumesc pentru strădania de a culege date despre profesorul de drept internațional Gh. Sofronie. Este pomenit în Lespezi (fostul județ Baia). A scris numeroase lucrări de specialitate, unele cu referiri la Liga Națiunilor. Orice date pe care le-ați putea culege ne ar fi de mare folos. În primul rând cărțile sale publicate în decursul timpului; apoi relații
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ei, să pot pătrunde mai ușor în casa reputatului om de cultură. 500 E vorba despre întâlnirea anuală a fălticenenilor din Capitală, ce are loc în ultima duminică a lunii mai, la Hanul „Prahova”. 388 BRATU, Alexandru E.501 1 Lespezi, 27 iulie 1973 Dragă și stimate D-le Dimitriu, Vă mulțumesc pentru felicitările și cuvintele frumoase ce-mi adresați în legătură cu lucrarea „Trandafiri suceveni” - ctitori de școală românească. Nu știu însă în ce măsură și dacă eu singur merit toate aceste laude și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
500 lei. Acum vă trimit adresa soției doctorului Ioan (din Iași), decedat. Ea este sora fostului prof. univ. dr. George Sofronie: Elena Ioan, str. Păcurari, Bloc. 20, Scara B, Ap. 10, Etaj III - Iași502. 501 Alexandru E. Bratu - învățător în Lespezi, azi jud. Iași. Ar fi originar din părțile Olteniei. Publicist, autor de manuale școlare, culegător de folclor, preocupări de dramaturg. 502 Speram ca prin doamna Elena Ioan din Iași să aflu date despre fratele ei, prof. de Drept internațional la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
manuale școlare, culegător de folclor, preocupări de dramaturg. 502 Speram ca prin doamna Elena Ioan din Iași să aflu date despre fratele ei, prof. de Drept internațional la Universitatea din Cluj-Napoca, autor al unor lucrări 389 Unii din bătrânii târgului Lespezi vag și prea puțin își mai aduc aminte de doctorul Iliescu 503. E plecat de multă vreme de prin părțile acestea spre Roman sau Piatra Neamț. Mi-a vorbit o doamnă în vârstă (78 ani) pe nume Natalia N. Horia din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și prea puțin își mai aduc aminte de doctorul Iliescu 503. E plecat de multă vreme de prin părțile acestea spre Roman sau Piatra Neamț. Mi-a vorbit o doamnă în vârstă (78 ani) pe nume Natalia N. Horia din Tg. Lespezi astfel despre doctorul Iliescu: „A fost un doctor bun, priceput, ales, popular; credea celor bolnavi și necăjiți. Ne-a părut rău când a plecat de la noi (prin 1911-12). A plecat într-un post mai mare la Roman sau la Piatra Neamț
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de leacuri noi și colabora cu alții în cadrul vestitei farmacii de pe vremuri „Vorel” din P. Neamț”. Vă trimit sănătate și spor la muncă. Îi voi comunica lui Emil504 scrisoarea matale. A. E. Bratu de specialitate de mare interes. Întrucât Tg. Lespezi făcuse parte din fostul județ Baia, voiam să-l introducem în Galeria oamenilor de seamă. 503 Dr. Iliescu a semnat Cronica medicală la „Răvașul poporului”, revistă scoasă între 1907 1908 de Artur Gorovei și Mihai Sadoveanu la Fălticeni. 504 Emil
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
În celălalt poem Voinicel îl salvează de la moartea prin foc pe fiul Cerbului cerbilor, apoi, metamorfozat în cerb, le răpune pe sinistra vrăjitoare Cârja și pe fiica ei cea urâtă și, dezlegând-o de vrăji pe frumoasa Firicel, transformată în lespede, se însoară cu ea. Artificios construite, întrețesute cu situații naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao) de un tezism actualizant, cele două poeme dramatice pot procura o oarecare încântare prin inventivitate epică, prin jongleriile fanteziei. Leru e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
majoritatea sunt cele în germană (spre deosebire de Cluj și alte orașe transilvănene unde cele mai multe sunt în maghiară). Inscripțiile în ebraică au aparținut peste tot grupării ortodoxe care n-a renunțat nicicând la profesarea cultului în limba Torei. Reproducem câteva formule de pe lespezile de mormânt: Hier ruhet in Frieden (Odihnească-se în pace), Friede seiner Asche (Pace sufletului său), Ehre seinem Angedenken (Cinste gândului său), Szeretet egyesítő éitükben méghaltukbansem văltakel! („Au iubit unirea în timpul vieții și nici moartea nu i-a despărțit”). Cimitirul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
absurd, a fost reparat - dar, evident, nu l-a reparat nici naiba. Bat de câteva ori cu mânerul greu de metal și, când nici de această dată nu primesc nici un răspuns, împing ușa și intru în holul uriaș pardosit cu lespezi, unde un labrador bătrân doarme lângă focul care trosnește. — Alo strig. Suze? Brusc, îmi dau seama că și tatăl lui Suze doarme lângă șemineu, într-un fotoliu cu brațe generoase. Adevărul e că îmi e un picuț teamă de tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
carte nu apăruse în acești trei ani de zile și nici până acum, timp de 30 de ani, cu toate investigațiile făcute: „Adevărul în procesul Căpitanului”. Se părea că și peste ea se turnaseră butoaie de vitriol și se așezaseră lespezi de beton pentru a înmormânta pentru totdeauna adevărul pe care îl mărturisea. Sunt bucuros că, în sfârșit, mi-a ajuns în mână și că am putut astfel să întregesc Colecția „Omul Nou” cu cel mai important document din tragica noastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au trecut pe acolo, numai morții trăiesc, Asemenea Lui, așijderea ție; 402 Iată de pildă eu, umblu, vorbesc, Dar viața mea nu-i, nu-i, prietene, decât moarte vie. Ah, Doamne! Iată-mă aici la ceasul comorilor, îmbrățisându-mi durerea sub lespezi de patimi și Chin. Aștept învierea, aștept Arhanghelul zorilor, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin!” Pitești, decembrie 1949 Acolo, la celula 4 ne-au mutat pe noi, cei de la 6, după ce o aranjaseră cu tăierea găurilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
diferite, ceea ce justifică părerea unora că a servit administrația. Autoanaliza lui Nicolae Petrașcu este intitulată malițios „Spovedania costobocului, pag. 530-531 din Garda de Fier: a făcut o analiză deschisă, sinceră și amănunțită a evenimentelor trecute, peste care a tras o lespede de piatră. A făcut un drum la Cluj și altul al Hunedoara. Este un om al Ardealului, vechi costoboc, dac la înfățișare scoborât, ca și Iosif Costea de pe Columna lui Traian unde sunt sculptați aborigeni învinși. Cu pistoalele la brâu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ci împlinită. Înălțarea sufletului în slavă e o întoarcere acasă (" Noi, copiii Slavei, ne-nturnăm acasă"), conversiunea transfigurării ("noi, schimbații mai presus de îngeri") în strălucirea albă a Schimbării la Față70. În acest mediu inimaginabil al ivirii imaginii, "din marmora în lespezi cu miezul de amiază,/ Nălucitoare piatră de sine luminează,/ Și-n ziua împietrită frontoanele-aninate/ Destăinuiesc azurul din care-au fost tăiate"71. Lumina transpare prin corpul care i se interpune, piatra devenind intervalul translucid - inaparent - al destăinuirii, loc de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
creată, imagini care ies din ascundere, nu se arată însă decât pe fundul apei secate, în peisajul uscat al dispariției: Când va seca izvorul, va fi un prund întins/ Cu păsări ce se scaldă în nisip/ Și se izbesc în lespezile calde/ Ne vom schimba la suflet și la chip/ Și ne vom depărta ca să se scalde". Imaginea păsărilor se scaldă pe fondul inaparent care o pune în lumină, apare în miezul dispariției, așa cum schimbarea imprimă pe suflet și pe chip
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce nu sunt ca și cum deja ar fi? Imaginile configurează spațiul acestei deveniri ontologice, căci a rosti lumea, așa cum ea nu o poate face, o dă vederii în felul în care ea n-a fost niciodată văzută: "O seninătăți navigabile mari lespezi de liniște/ pe care cuvintele sună ca niște chei căzute/ el revărsa vorbe de aur un fluviu de vorbe de aur/ în tăvile verzi ale ierbii". Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]