972 matches
-
de un scurt istoric asupra regimului penitenciar în România, București, 1930. 12. Ionescu Dolj I., Curs de procedură penală română, București, 1926. 13. Iorga N., Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea, vol. I, București, 1907. 14. Kogălniceanu M., Letopisețele țării Moldovii (publicate de -), ed. I, Iași, 1845 (t. II) și 1846 (t. III). Ac. rom. II, 48812. 15. Mustea N., Cronica, în "Letopisețile țării Moldovii", publicate de M. Kogălniceanu, t. III, Iași, 1846. 16. Neculce Ion, Cronica. 17. Oeconomu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oamenrilor ce se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și nereflexivă și posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și nereflexivă și posibilitatea de a explica diferența semantică dintre cele două variante; statutul sintactic al elementului se și relația sa cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
, 1733-1774 (Letopisețul Țărei Moldovei de la domnia întâi și până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat), scriere alcătuită în Moldova în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Transmisă într-un manuscris semnat de Enache Kogălniceanu, în care succedă letopisețului Pseudo-Amiras
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
1733-1774 (Letopisețul Țărei Moldovei de la domnia întâi și până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat), scriere alcătuită în Moldova în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Transmisă într-un manuscris semnat de Enache Kogălniceanu, în care succedă letopisețului Pseudo-Amiras, cronica a fost atribuită la un moment dat unui înaintaș al lui Mihail Kogălniceanu, Enache Kogălniceanu - colecționar de texte istorice și cărți populare, frate cu bunicul viitorului om de cultură pașoptist -, dar ipoteza rămâne insuficient argumentată. De cultură mijlocie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
populare, frate cu bunicul viitorului om de cultură pașoptist -, dar ipoteza rămâne insuficient argumentată. De cultură mijlocie, ignorând cronica lui Ion Neculce, cu care expune paralel evenimentele deceniului 1733-1743, ca și pe aceea, mai modestă, a contemporanului Ioan Canta, autorul Letopisețului anonim al Moldovei consemnează istoria unei epoci de declin feudal și de apogeu al fanariotismului în Țările Române. Cronicarul prezintă faptele onest, detaliat, fără comentarii inutile, fără elanuri și efuziuni lirice. Vremurile, pe care le înregistrează cu anume culoare ochiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
Iordache Stavarache - grec, conducând ca prim sfetnic sau ca reprezentant la Constantinopol al mai multor domni destinele Țărilor Române - se ridică la valoarea de simbol al parvenitismului fanariot, descrierea războiului ruso-turc dintre anii 1768 și 1774, cu care se încheie letopisețul, rămâne nesemnificativă în raport cu amploarea și consecințele evenimentului. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la domnia întâi și până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat (1733-1774), în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1874, 195-274. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
reprezentant la Constantinopol al mai multor domni destinele Țărilor Române - se ridică la valoarea de simbol al parvenitismului fanariot, descrierea războiului ruso-turc dintre anii 1768 și 1774, cu care se încheie letopisețul, rămâne nesemnificativă în raport cu amploarea și consecințele evenimentului. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la domnia întâi și până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat (1733-1774), în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1874, 195-274. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 391-398; Constantin Giurescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
războiului ruso-turc dintre anii 1768 și 1774, cu care se încheie letopisețul, rămâne nesemnificativă în raport cu amploarea și consecințele evenimentului. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la domnia întâi și până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat (1733-1774), în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1874, 195-274. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 391-398; Constantin Giurescu, Pseudo-cronicari, București, 1916; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, București, 1927, 86-93; Pușcariu, Ist. lit., 204
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
c) etnogeneză d) descendență 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Prezența populației românești în Transilvania la venirea ungurilor este confirmată în izvorul istoric: a) Diploma cavalerilor ioaniți b) Cronica lui Nestor c) Cronica lui Anonymus d) Letopisețul Țării Moldovei 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Umanist și istoric al Renașterii care în lucrarea “Cosmografia” susține că “acest popor are până acum un grai roman” referindu- se la locuitorii de la N de Dunăre: a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Letopisețul Țării Moldovei a fost scris de Grigore Ureche; el observă asemănarea dintre cuvintele românești și cele latinești. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
pentru români C) apare lucrarea “Studii românești” a lui Robert Roesler a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Poggio Bracciolini susține romanitatea românilor B) Grigore Ureche scrie Letopisețul Țării Moldovei C) Dimitrie Cantemir demonstrează romanitatea românilor a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Gheorghe Brătianu susține idea continuității B) A.D. Xenopol scrie “Teoria lui Roesler
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
neamul moldovenilor” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Laonic Chalcocondil grec stabilit în Italia îi numește “daci” pe românii din Nordul Dunării B) Grigore Ureche scrie Letopisețul Țării Moldovei C) Szamaskösy Istvan susține că românii sunt urmași ai coloniștilor romani a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Enea Silvio Piccolomini susține romanitatea românilor B
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
societatea industrială C) Robert Roesler scrie “Studii românești” a) CBA b) BAC c) CAB d) ABC 25) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Imperiul otoman atinge apogeul în timpul lui Soliman Magnificul B) Grigore Ureche scrie “Letopisețul Țării Moldovei” C) Nicolaus Olahus scrie Hungaria a) CBA b) BAC c) CAB d) ABC 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) poporaniștii conduși de Constantin Stere susțin modernizarea prin dezvoltarea agriculturii B) Alexis de
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
destin. Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu soarta. Acceptând o identitate simbolică, vocea unui personaj cum este Domnul, din Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie ca printr-un „veac de iarnă”, răbdând povara umilinței, dar răzvrătindu-se atunci când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
ele În Țările românești: Un termen de utilizare veche și foarte generală este „firea”. Prin fire (arh. hire) se Înțelege constituția, structura (psihică) de fond. În timp ce Miron Costin spune „nesățioasă-i hirea Domnilor, spre lățire și avuție oarbă” (Letopiseț, vol. I) și „Fost-au acest Domn, Radu Vodă, deplin la toate și Întreg la hire”, precum și „om deplin, cap Întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și În Moldova oameni”, Dimitrie Cantemir se exprimă Încă mai precis „așezământul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D. Xenopol. Într-un raport al bibliotecii, datat 1894, se menționează că lucrările cele mai solicitate de elevi și studenți erau cele ale lui George Barițiu, Grigore G. Tocilescu, Aug. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
semnul cruzimii pe care a cultivat-o cu o Îndărătnicie ieșită din comun. „Acest fel fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge În istoria Moldovei”, gratulat cu apelativul „nenorocitul domn”. Izvorul de inspirație al nuvelei este „Letopisețul țării Moldovei” de Grigore Ureche. Răspunsul dat de Lăpușneanul solilor lui Tomșa, În frunte cu vornicul Moțoc și postelnicul Veveriță, este indicat de scriitor a fi din Cronica lui Miron Costin, Însă se știe că despre domnia lui Alexandru Lăpușneanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cumpărătorului, cel care apare ca stăpân efectiv la Torcești în prima parte a secolului al XVIII-lea, și este Toader Costache, unul din numeroșii fii (5 băieți și 3 fete) ai marelui vornic de Țara de Jos, Vasile Costache. În Letopisețul domnilor Moldovei, ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și Ioana Zmeu din 1987, a aceleiași scrieri, atribuită unui Pseude-Enache Kogălniceanu, Toader Costache este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plus diferența de 7 lei numerar, și încă o sumă pentru „hrana boilor”. Toader Costache a fost, întrucâtva, preocupat de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul purtând însemnarea: „Acest Letopiseț a/l/ țării Moldovei, de descălecatul și întâi de Traian împăratul Râmului cu râmlenii și pentru a doua descălecare de Dragoș-vodă, l-au făcut cu cheltuiala Toader Costache 3 logofăt în anul 7234” (1726). Deși nu s-a ridicat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce, în Letopisețul Moldovei, presară numeroase știri despre bogăția stupilor și a produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]