971 matches
-
s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apa Siretului și până la Brăila; iar alții s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt ”. Cronica Bălenilor, deși folosește vechiul letopiseț scris în vremea lui Matei Basarab, utilizat și de Cantacuzino, amintește doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-și tocmi și a-și îndrepta țara cu județe, cu judecători..., lățindu-se până la Dunăre și până la Siret... ”. Izvoare exterioare
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
vremea lui Matei Basarab, utilizat și de Cantacuzino, amintește doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-și tocmi și a-și îndrepta țara cu județe, cu judecători..., lățindu-se până la Dunăre și până la Siret... ”. Izvoare exterioare Țării Românești, Letopisețul anonim al Moldovei, Cronica Moldo-germană, Letopisețele de la Putna (numărul 1 și numărul 2) ne dau una și aceeași știre și anume aceea de a ardere a Brăilei de către Ștefan cel Mare (1457 - 1504) la 27 februarie 1470, marți în săptămâna
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
de Cantacuzino, amintește doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-și tocmi și a-și îndrepta țara cu județe, cu judecători..., lățindu-se până la Dunăre și până la Siret... ”. Izvoare exterioare Țării Românești, Letopisețul anonim al Moldovei, Cronica Moldo-germană, Letopisețele de la Putna (numărul 1 și numărul 2) ne dau una și aceeași știre și anume aceea de a ardere a Brăilei de către Ștefan cel Mare (1457 - 1504) la 27 februarie 1470, marți în săptămâna brânzei. În izvoarele narative externe Brăila
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Ștefan cel Mare". Ținutul Covurluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Potrivit "Cronicii moldo-polone", o versiune a vechiului Letopiseț de la 1566, Moldova avea în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea un numar de 24 de ținuturi: Bârlad, Tecuci, Tigheci, Lăpușna, Vaslui, Orhei, Soroca, Hotin, Cernăuți, Suceava, Iași, Fălciu, Covurlui, Horincea, Putna, Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
de pârcălab al Hotinului (1541-1545). a avut rangul de chelar în prima domnie a lui Petru Rareș, fiind un boier credincios al acestuia. În anul 1538, el i-a dezvăluit domnitorului complotul boierilor. Cronicarul Grigore Ureche îl menționează astfel în letopisețul său: „Acéstea toate daca i-au venit la urechile lui Pătru vodă și mai vârtos Hârea chielariul i-au spus cum că și țara să vorovéște să-l părăsească, multă scârbă intră la inima lui, că încătro vrea întoarce oastea
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
întoarce oastea mai naintea, nu putea cunoaște, că léșii venise cu tărie, putérea turcului mare, mulțimea și iuțimea tătarălor neoprită, ce și dinlăuntru slabi și plin de vicleșug”. Implicarea sa în dezvăluirea complotului este confirmată de cronicarul Nicolae Costin în letopisețul său. Boierul l-a însoțit pe fostul domnitor în exil la Cetatea Ciceului (1538-1541), pe postul de cămăraș. Domnul Ștefan Lăcustă (1538-1540) a căutat să-l atragă de partea sa și l-a chemat în Moldova, promițându-i iertare pentru
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
a fost un ucenic al cronicarului Macarie, episcop al Românului în perioada 1531-1551. El a fost ales ca episcop al Românului după moartea lui Macarie la 1 ianuarie 1558, păstorind acolo timp de 14 ani după cum consemnează Grigore Ureche în letopisețul sau: „Va leato 7066 (1558) ghenarie 1, pristăvitu-s-au Macarie episcopul de Român, ziditoriul și începătoriul mănăstirii Riscai, cârile au fost la scaunul Românului 27 de ani și cu cinste l-au îngropat la mănăstirea să, la Râșca. Pre locul lui
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
următoarea inscripție: „Binecinstitorul Domn al Țării Moldovei, Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta părintelui nostru Mitropolitul Sucevei Preasfințitul Kir Teoctist care a și murit în anul 6986, luna noiembrie 18”. Axinte Uricariul a adnotat în "Letopisețul Țării Moldovei" că „află-se scris la un létopiseț sârbescu de Azarie călugărul precum în zilele acestui domnu, Alixandru Vodă, s-au hirotonit preaosfințitul [sic] mitropolitul chir Theoctist de Nicodim din Țara Sîrbască”. Mitropolitul Teoctist este unul din personajele romanului
Teoctist I, mitropolit al Moldovei () [Corola-website/Science/335555_a_336884]
-
închinată Moldovei (avându-i ca eroi pe Ștefan cel Mare, Ștefăniță Vodă și Petru Rareș) și una închinată Munteniei (avându-i ca eroi pe Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul și Vlad Țepeș). Scriitorul se inspiră din cronici, studiind doi ani "Letopisețul Țării Moldovei" de Grigore Ureche și " O samă de cuvinte" de Ion Neculce, dar și documente publicate de Bogdan Petriceicu Hasdeu în "Arhiva istorică a României", 1864, 1865. Din aceste surse a luat informații referitoare la expediția lui Ștefan cel
Trilogia Moldovei () [Corola-website/Science/335839_a_337168]
-
și citeț. A fost apreciat în epocă ca un om echilibrat și rațional, contemporanu său Ion Neculce îl descria ca „"fiind om de treabă, era dvoreală după vel logofăt"”. Dubău este creditat ca cel care a dispus întocmirea unuia dintre letopisețele posterioare celui al lui Miron Costin („"Izvodul lui Tudosie Dubău"”) Tudosie Dubău provenea din una din marile familii boierești din Moldova. Tatăl său a fost Vasile Dubău iar mama Nastasia, fiica boierului Irimia Murguleț. S-a născut în jurul anului 1630
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
complet: ) este o lucrare scrisă de cărturarul Radu logofătul Greceanu. Este cronica oficială a Țării Românești în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Scopul cronicii era asigurarea faimei în țară și peste hotare, printr-o scriere care să fie independentă de vechiul letopiseț al țării și de "Letopisețul Cantacuzinesc". Autor a fost ales de către Brâncoveanu un cărturar care împreună cu fratele său Șerban Greceanu se distinsese încă de pe vremea lui Șerban Cantacuzino (1678-1688), traducând sub oblăduirea lui Constantin Cantacuzino stolnicul Biblia în limba română
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
de cărturarul Radu logofătul Greceanu. Este cronica oficială a Țării Românești în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Scopul cronicii era asigurarea faimei în țară și peste hotare, printr-o scriere care să fie independentă de vechiul letopiseț al țării și de "Letopisețul Cantacuzinesc". Autor a fost ales de către Brâncoveanu un cărturar care împreună cu fratele său Șerban Greceanu se distinsese încă de pe vremea lui Șerban Cantacuzino (1678-1688), traducând sub oblăduirea lui Constantin Cantacuzino stolnicul Biblia în limba română din 1688. se caracterizează prin
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
numele mănăstirii, se leagă și o legendă locală care asociază existența unui blestem cu fictivele decapitatări ale soției domnitorului Vasile Lupu precum și ale fraților Toma (vornicul) și Iordache Cantacuzino, care ar apăsa asupra Lăcașului de cult din momentul uciderii acestora. Letopisețul Țării Moldovei al cronicarului Ion Neculce infirmă aceasta decapitări: Cronicarul continuă prin a spune că vodă a trimis prin armașul Hăbășescu în trei rânduri ordin să-i omoare, când să fie uciși însă venind din Țara Românească un căpitan cu
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
să se retragă. B.P. Hasdeu afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Paul de Marenne, sol tainic al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței către sultanul Imperiului Otoman, înfățișând „Moldova prăbușită din vechea ei mărire, sleită de biruri, de războaie și de prădăciuni”. Sursa principală de inspirație a romancierului a fost "Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1662-1743)" al cronicarului Ion Neculce (1672-c.1745) în care sunt relatate principalele evenimente istorice petrecute în timpul domniei lui Gheorghe Duca. Potrivit criticului Alexandru Piru, romancierul preia din cronică
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
în 33 de capitole numerotate cu cifre romane, fiecare având un titlu lung (precum în cronicile moldovenești) care învăluie trecutul într-o aură de legendă populară. Mihail Sadoveanu s-a inspirat în scrierea romanului din mai multe surse istorice precum "Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1662-1743)" al lui Ion Neculce, cronica lui Nicolae Costin și cronicile călătorilor străini din Moldova. Beizade Alecu Ruset, tovarăș de călătorie al abatelui de Marenne, este un personaj
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
perioadă de timp s-a crezut că această biserică a fost construită după Bătălia de la Podu Înalt din 10 ianuarie 1475, când oștile moldovenești ale lui Ștefan cel Mare le-au înfrânt pe cele turcești. Această confuzie a plecat de la letopisețul lui Grigore Ureche, în care cronicarul sus-menționat a scris următoarele: "„Și într-acéia laudă și bucurie au ziditu bisérica în târgu în Vasluiu, dându laudă lui Dumnezeu de biruință ce a făcut”.", iar Misail Călugărul a completat că "„Mărgândŭ Ștefan vodă
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
secolul al XV-lea. Costandin Sion a avut cinci frați: Antohie, Ioniță, Neculai, Costache și Toader, arhondologul fiind al cincilea. Familia Sion din secolul al XVIII-lea a fost o familie cu tradiții de cărturari. Iordache Sion (1732- 1812) copia letopisețe în tinerețea sa. Antohie Sion, fiul cel mai mare (1787- 1848), a avut rosturi politice și administrative în deceniile 3 - 5, dar și preocupări culturale: colecționa documente și cronici. Al doilea fiu, Ioniță Sion, a fost tatăl poetului Gheorghe Sion
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
PURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (I.Neculce, Letopiseț, vol. II, ed. a doua, f.181) Ștefan-Vodă cel Bun, vrând să meargă la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un glas mare de om, strigând să aducă boii la plug. Și mirându
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
mare război în luna iulie 26 și, cu voia lui Dumnezeu, fură biruiți creștinii de către păgâni si au căzut acolo o mare mulțime din ostașii moldoveni.” În timpul său a luat naștere stilul “moldovenesc” în construcția bisericilor, s-au scris primele letopisețe (cronici) și s-au făcut daruri către mânăstiri din afara țării. Se spune ca Ștefan purta întotdeauna asupra sa un triptic, adică o icoană triplă, reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Unul dintre marii săi
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]