1,939 matches
-
posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în achiziția limbajului, pe fondul hipoacuziei bilaterale profunde. Instabilitate psihomotorie asociată cu deficit atențional. Dificultăți în orientarea spațio-temporală. Lateralitate predominant dreapta. Examinarea logopedică: Întârziere în dezvoltarea limbajului, cu dificultăți de comunicare și relaționare majore. Lexicul se limitează la pronunțarea parțială a unor cuvinte (pe jumătate sau prin evitarea, omiterea unor sunete greu de pronunțat). Sarcinile grafice sunt realizate cu dificultate. Rezolvă sarcinile de lucru doar pe bază de demonstrație și cu suport concret-intuitiv. 5. Examen
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile. Pentru a înțelege semnificația unui
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
Cartierul Latin, 1995 BANCIU, Doina. Informatizarea bibliotecilor publice. București: Ministerul Culturii, 1999 BANCIU, Doina. Sisteme automatizate de informare și documentare. București: Editura Tehnică, 1997. BANCIU, Doina; BULUȚĂ, Gheorghe; PETRESCU, Victor. Biblioteca și societatea. București: Ager, 2001. BANCIU, Doina; LARSEN, Patricia. Lexic de informatică. București: Revista Biblioteca, 1993 BOEKHORDT, Albert K. Noi tehnologii și instruirea în domeniul informațiilor. In: Biblioteca, nr.10 (1996), p.287-288 BONNIN, Jean-Francois. Cahier de charge. Villeurbanne: IFB, 1997 BULUȚĂ, Gheorghe. Animația culturală în biblioteca publică. București: Centrul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
pe același nivel al enunțului, dezvoltând o relație de interacțiune și nu de subordonare 33. În opinia cercetătorului francez, un pasaj descriptiv suscită trei tipuri de modificări textuale, asimilate problemei lizibilității - caracterul lizibil al textului este condiționat de introducerea unui lexic specializat -, problemei "inflaționiste" a detaliului ce poate destructura unitatea textuală și problemei libertății necontrolabile a descrierii, libertate favorizată de capacitatea limbii de a genera construcții lingvistice într-un lanț infinit 34. Pasajul descriptiv antrenează astfel un "efect de listă", concretizat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Istoriile recompunerii statuii, care este reîntregită progesiv prin alipirea pieselor găsite disparat în timpul săpăturilor în situl de pe insula grecească, sunt similare istoriilor creației unei cărți. Constantin Țoiu construiește această comparație subterană între scris și sculptură servindu-se și de un lexic specializat. Negotei, în discuția cu Babis, teoretizează diferența între întâmplările povestite și cele scrise, apelând la câteva cuvinte propriu activității de sculptor (a șlefui, atelier). Scrisul presupune sesizarea și instaurarea unei legături între aceste întâmplări. În scris, nu evenimentele sunt
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din toate domeniile, ceea ce explică, fără îndoială, extraordinara lor putere de seducție. Adesea, antropologia se lovește de dificultăți care țin de vocabular, deoarece ea trebuie să reziste dorinței de a-și canoniza definițiile conceptuale, menținând un efort de rigoare. Termenii lexicului antropologic se dovedesc prea rigizi când contribuie la fixarea obiectelor de care încearcă să țină seama. Alți termeni, prea polisemici, cer imediat lămuriri, precum cuvintele "rituri" și "ritualuri". Pentru anumiți autori, orice acțiune repetitivă și stereotipă (deschiderea Parlamentului din Londra
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
număr de substantive nou introduse și de forme modificate sau în curs de modificare), cât și sub aspect calitativ (semnificația acestor schimbări la nivelul sistemului). Departe de noi ideea că, sub aspect flexionar, schimbările sunt la fel de spectaculoase precum cele din lexic, dar modificările din domeniul lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării acestora, pot oferi semne importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Corpus și surse Ca material faptic am folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și de forme modificate sau în curs de modificare), cât și sub aspect calitativ (semnificația acestor schimbări la nivelul sistemului). Departe de noi ideea că, sub aspect flexionar, schimbările sunt la fel de spectaculoase precum cele din lexic, dar modificările din domeniul lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării acestora, pot oferi semne importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Corpus și surse Ca material faptic am folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative de după '90, iar, pentru comparația
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în -re fără bază verbală, formate direct de la substantiv + -izare (ambasadorizare, cocacolizare, cotidianizare, diasporizare, dolarizare, pedeserizare, peunerizare, ciorbizare, văcăroizare etc.; apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 28, 29); - inventarul mereu îmbogățit al formațiilor sufixale în -(i)tate. Toate dicționarele recente și lucrările destinate lexicului actual le înregistrează, indicând marea productivitate a procedeului (vezi în DOOM2: *alteritate, *confidențialitate, *disfuncționalitate, *febricitate, *fezabilitate, *fiabilitate, *infertilitate, *infracționalitate, *intenționalitate, *interdisciplinaritate, *iraționalitate, *lejeritate, *lichiditate, *maiestuozitate, *multiculturalitate, *multidimensionalitate, *multidisciplinaritate, *periclitate, *permisivitate, *reprezentativitate, *sacralitate, *spațialitate, *subsidiaritate, *univocitate etc.; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
specificul cultural popular este simțitor apropiat între diferitele neamuri dar și cu cel al românilor. Este suficient să asculți muzica lor, să privești dansul și portul ca să deduci sursa unică de împrumut. La aceasta se mai adaugă și elementele de lexic privind denumirea de obiecte de uz casnic, obiceiurile de sărbători, a ceremonialului în viața de familie și chiar identitatea eroilor legendari glorificați. Mai frecvente și mai vizibile sunt particularitățile folclorului. Studii întreprinse de sociologi, istorici, filologi arată că populația slavă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în sate cu nume vechi românești - Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc. În lexic se disting cuvinte latine ca și în Croația sau Craina regiuni cu vlahi slavizați (Berbeche, vachia, jite, panea, moșu, cameșe, cărbune, etc.) Pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei sunt mai multe ramuri romanice. Macedoromânii sau aromânii sunt veniți din nordul Greciei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
învățător care a cunoscut bine acest grup etnic afirmă că ei sunt români de origine care cu sute de ani în urmă s-au așezat între Sava și Drava iar unii au rămas în Serbia și Bosnia. Judecând după particularitățile lexicului coritarii au plecat din Banat și Transilvania. Pentru susținerea opiniei sale, F. Hefele consemnează un text din folclorul cules de Iosif Bogdan și Balog din localitatea Peliranț (Slovenia) Merse fata la pădure Și mi-i frică că s-o pierge
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
întâmpinări critice, Constantin Stoenescu • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
-l în știrea lui Dumnezeu." Cu must de viță a crescut copilul, până ce a început să mănânce și altceva, deoarece pustnicul s-a rugat la Dumnezeu să-i dea ceva cu care să-l hrănească. Maurice Cocagnac, în Simbolurile biblice, Lexic teologic, precizează că "Via este o plantă a cărei cultură se deosebește de a celor alimentare. Strugurele nu este numai un fruct printre altele, iar vinul nu este o băutură făcută pentru a tăia setea. Efectul său este ambiguu: el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
262-268. Nicula 2010a = Irina Nicula, "Observații asupra semanticii verbelor de percepție. Transferurile semantice", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Mircea Anghelescu (ed.), Cercetări și studii. Volumul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, București, Editura Paralela 45, p. 269-277. Nicula 2010b = Irina Nicula, "Lexicul verbelor de percepție. Delimitări și clasificări", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu (coord.), Studies in Linguistics and Communication, Editura Paralela 45, p. 43-55. Nicula 2011 = Irina Nicula, "Aspecte legate de semantica verbelor de percepție", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Mircea Anghelescu (coord.), Cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Prin percepție concretă ne referim la procesul de percepție care este declanșat pe baza unor stimuli senzoriali (entități) cu referință concretă. 7 Vezi și Bidu-Vrănceanu (2008: 19) pentru noțiunea de arhilexem, corespunzătoare conceptului hiperonim, folosit în lucrarea noastră. 8 Pentru lexicul percepției, vezi și studiul lui Buck (1949: 1017-1084). Autorul urmărește contrastiv lexicul percepției în limbile indo-europene (cuprinzând verbe, substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe baza unor stimuli senzoriali (entități) cu referință concretă. 7 Vezi și Bidu-Vrănceanu (2008: 19) pentru noțiunea de arhilexem, corespunzătoare conceptului hiperonim, folosit în lucrarea noastră. 8 Pentru lexicul percepției, vezi și studiul lui Buck (1949: 1017-1084). Autorul urmărește contrastiv lexicul percepției în limbile indo-europene (cuprinzând verbe, substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor s-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semnificația proprii. Pentru a înțelege opera absurdă, trebuie să enumerăm aceste paradoxuri, trebuie să îngroșam aceste contradicții. Un simbol, într-adevăr, presupune două planuri, două lumi de idei și de senzații și un dicționar de corespondențe între una și cealaltă. Lexicul acesta este cel mai greu de stabilit. Dar a căpăta conștiința celor două lumi aflate față în față înseamnă a face primul pas pe drumul relațiilor lor ascunse. La Kafka cele două lumi sunt cea a vieții cotidiene, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit de faptul că anglicismele nu au determinat o alterare a limbii române, ci au contribuit la permanentă ei înnoire și reconstrucție, la nuanțarea ei semantica și stilistica, la modernizarea lexicului. Adoptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesități de expresie atât culturale, sociale, cât și funcționale.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
sunt însă firave; el evită să analizeze incertitudinile existenței, păstrându-și doar rolul de a le constata și enumera. În cel de-al doilea volum este vizibilă influența lui Mihai Eminescu nu numai în cadența frazei, dar și în topică, lexic și rime. V. se vrea un poet al durerii, evocând „trecutul” și „amintirile”, dar e prea adesea livresc, iar impresia de sinceritate se estompează. Autor și de scurte scrieri în proză, a avut intenția de a le închega într-un
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
la momentul retrospectivei poetice, V. își va retipări placheta debutului cu mențiunea că „are rolul uverturii”, atrăgând astfel atenția asupra îmbogățirii în timp a propriului repertoriu liric. A semnat și cu pseudonimele Ion Necula, Bruno Siriani. Cu marcate reminiscențe din lexicul eminescian, dar și din Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
urmează :dactilarea, numerația, vocabularul, clasificatorii, structurarea spațială, gramatica, capacitatea de compunere a gesturilor și aspectul calm al interpretului, nivelul interpretării. Pentru interpretarea competentă din limbajul gestual în cel oral au fost identificate 69 de priceperi grupate în șase domenii : înțelegerea lexicului limbajului-sursă, lexiconul limbajului-țintă, înțelegerea discursului limbajului-sursă, discursul limbajului-țintă, vorbirea în public și înfățișarea (aspectul) interpretului și calmul. În acest fel au fost evidențiate priceperile care pot fi mai ușor de învățat și cele care necesită mai mult timp și experiență
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
de școlarizare. Etapa pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio- temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo- motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv- motrice, de organizare și structurare spațio- temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Programele de intervenție destinate terapiei și dezvoltării limbajului trebuie
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]