6,420 matches
-
să se producă liberarea. Orice schimbare, modificare a acestei pedepse, antrenează în condițiile prevăzute de lege și reevaluarea hotărârii ce privește liberarea condiționată. Sistemul judiciar instituit în dreptul penal românesc în materia executării și individualizării pedepsei privative de libertate, inclusiv pe cale liberării condiționate, este întărit ca urmare a modificărilor operate în actele normative care fixează regimul de executare al pedepselor (Legea nr.275/2006 și Regulamentul de aplicare a acesteia). Aceste modificări au înființat printre altele și instituția judecătorului delegat cu executarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și cu privire la soluționarea plângerilor sau sesizărilor formulate de condamnați 4. Procedând în acest fel, țara noastră răspunde unui deziderat formulat în hotărârile unor organizații internaționale, universale sau regionale, deziderat care cere ca justiția să nu se oprească la porțile penitenciarului. Liberarea condiționată, ca instituție, este reglementată prin norme cuprinse în Codul penal, Codul de procedură penală și în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la porțile penitenciarului. Liberarea condiționată, ca instituție, este reglementată prin norme cuprinse în Codul penal, Codul de procedură penală și în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este de aplicabilitate generală, în sensul că poate fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procesului penal. Liberarea condiționată este de aplicabilitate generală, în sensul că poate fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are un caracter personal, fiind strâns legată de personalitatea celui condamnat, motiv pentru care va fi precedată de o evaluare riguroasă a personalității condamnatului. Această evaluare ține de competența instanței de judecată și trebuie să aibă ca rezultat formarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
personalității condamnatului. Această evaluare ține de competența instanței de judecată și trebuie să aibă ca rezultat formarea convingerii că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate și fără executarea efectivă și integrală a acesteia. Strâns legată de caracterul personal al liberării condiționate este și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trebuie să aibă ca rezultat formarea convingerii că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate și fără executarea efectivă și integrală a acesteia. Strâns legată de caracterul personal al liberării condiționate este și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate fi revocată până la împlinirea duratei pedepsei, în condițiile legii. 2. Referințe istorice și elemente de drept comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate fi revocată până la împlinirea duratei pedepsei, în condițiile legii. 2. Referințe istorice și elemente de drept comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută în 1847 de magistratul Bonneville de Marsangy și consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută în 1847 de magistratul Bonneville de Marsangy și consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată ca instituție a fost consacrată în legislația penală a celor mai multe țări, indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații minori, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată ca instituție a fost consacrată în legislația penală a celor mai multe țări, indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații minori, iar apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată este reglementată în prezent în legislația penală din apropate toate țările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată este reglementată în prezent în legislația penală din apropate toate țările lumii. Într-o concepție apropiată celeia românești, liberarea condiționată este consacrată în sistemul de drept penal francez, cu precizarea că reglementarea este cuprinsă în principal în Codul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată este reglementată în prezent în legislația penală din apropate toate țările lumii. Într-o concepție apropiată celeia românești, liberarea condiționată este consacrată în sistemul de drept penal francez, cu precizarea că reglementarea este cuprinsă în principal în Codul de procedură penală. Codul penal francez cuprinde în art.132 -23, art.221-3 și art.221-4 dispoziții referitoare la așa-numita
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
perioada de siguranță prevăzută de lege. În ipoteza în care stabilirea perioadei de siguranță este lăsată la aprecierea judecătorului, durata acesteia nu poate depăși două treimi din durata pedepsei sau 22 ani de ani în cazul detențiunii pe viață. Incidența liberării condiționate sau a altor dispoziții legale, care au ca efect reducerea perioadei de executare, se raportează, în sistemul francez, la partea din pedeapsa pronunțată, care depășește durata perioadei de siguranță. În unele sisteme penale, liberarea condiționată a fost înlocuită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cazul detențiunii pe viață. Incidența liberării condiționate sau a altor dispoziții legale, care au ca efect reducerea perioadei de executare, se raportează, în sistemul francez, la partea din pedeapsa pronunțată, care depășește durata perioadei de siguranță. În unele sisteme penale, liberarea condiționată a fost înlocuită cu liberarea necondiționată sau automată. Asemenea soluții au fost adoptate, spre exemplu, în Olanda și S.U.A. În sistemul penal olandez după 1986, liberarea condiționată intervine, de principiu, automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condiționate sau a altor dispoziții legale, care au ca efect reducerea perioadei de executare, se raportează, în sistemul francez, la partea din pedeapsa pronunțată, care depășește durata perioadei de siguranță. În unele sisteme penale, liberarea condiționată a fost înlocuită cu liberarea necondiționată sau automată. Asemenea soluții au fost adoptate, spre exemplu, în Olanda și S.U.A. În sistemul penal olandez după 1986, liberarea condiționată intervine, de principiu, automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a se face vreo evaluare asupra comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din pedeapsa pronunțată, care depășește durata perioadei de siguranță. În unele sisteme penale, liberarea condiționată a fost înlocuită cu liberarea necondiționată sau automată. Asemenea soluții au fost adoptate, spre exemplu, în Olanda și S.U.A. În sistemul penal olandez după 1986, liberarea condiționată intervine, de principiu, automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Asemenea soluții au fost adoptate, spre exemplu, în Olanda și S.U.A. În sistemul penal olandez după 1986, liberarea condiționată intervine, de principiu, automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită, iar săvârșirea unei noi infracțiuni nu are ca efect revocarea liberării. Un sistem asemănător a fost introdus în Statele Unite ale Americii după 1975, printr-o reglementare adoptată de Guvernul federal, care a suprimat instituția liberării condiționate, pentru a consacra un sistem de certitudine a pedepselor. Potrivit concepției care stă la baza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se impune nici o condiție de conduită, iar săvârșirea unei noi infracțiuni nu are ca efect revocarea liberării. Un sistem asemănător a fost introdus în Statele Unite ale Americii după 1975, printr-o reglementare adoptată de Guvernul federal, care a suprimat instituția liberării condiționate, pentru a consacra un sistem de certitudine a pedepselor. Potrivit concepției care stă la baza noii reglementări, pedeapsa trebuie să fie certă și determinată, atât sub aspectul conținutului său, cât și al duratei chiar în momentul pronunțării. Acest sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]