245,951 matches
-
scrisoare adresată lui Romain Rolland, la apariția povestirii Nicolae Țiganu în "L'Humanité": "Eu am vrut în toate actele mele perfecțiunea cât mai mult posibilă, totul sau nimic! " și, în continuarea ideii de perfecțiune, accentuată câteva rânduri mai jos: "În limba română sunt sclavul cuvântului cizelat și al virgulei, care nu trebuie să lipsească de la locul ei chiar când nu amenință viața unui om. Voiesc același lucru și-n limba franceză și dacă nu există nimeni care să colaboreze cu mine
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
în continuarea ideii de perfecțiune, accentuată câteva rânduri mai jos: "În limba română sunt sclavul cuvântului cizelat și al virgulei, care nu trebuie să lipsească de la locul ei chiar când nu amenință viața unui om. Voiesc același lucru și-n limba franceză și dacă nu există nimeni care să colaboreze cu mine, ei bine, renunț." Asemenea persistență ține de însăși esența creației lui Panait Istrati și de conștiința valorii sale ca scriitor, importantă pentru prototipul timpuriu al autorului, pătruns de misterul
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
renunț." Asemenea persistență ține de însăși esența creației lui Panait Istrati și de conștiința valorii sale ca scriitor, importantă pentru prototipul timpuriu al autorului, pătruns de misterul reproducerii realității prin cuvântul scris. Participarea intensă a lui Panait Istrati la construirea limbii printr-un asemenea comentariu de început ne aduce în atenție simțul său literar, controlul asupra celor două limbi în care se exprimă, mitologia personajelor, mistica limbajului, chiar și a limbajului gazetarului, mereu sincer cu el însuși, amar și entuziast, crud
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
importantă pentru prototipul timpuriu al autorului, pătruns de misterul reproducerii realității prin cuvântul scris. Participarea intensă a lui Panait Istrati la construirea limbii printr-un asemenea comentariu de început ne aduce în atenție simțul său literar, controlul asupra celor două limbi în care se exprimă, mitologia personajelor, mistica limbajului, chiar și a limbajului gazetarului, mereu sincer cu el însuși, amar și entuziast, crud, capabil totuși de mare capacitate de înțelegere umană, vehement în tonul militantului sindical, într-o neobosită efervescență, specializată
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
deschid Ușile cele mari, dar nu oricum și nici la orice vreme". Umil în fața grandorii divine care pulsează inclusiv în plăsmuirea poetului, Cassian Maria Spiridon aderă la opinia că acesta e unul din puținii oameni care mai ia în serios limba, pentru care rostirea depășește schimbul pragmatic, calp, de informații moarte, corespunzător unor inimi secătuite: "La Poet și la Teolog cuvintele încă mai au sens, mai au viață - ei încă mai cred: la început a fost Cuvîntul - Cuvîntul cel viu al
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
Fiu de profesor, politician și om de vază al urbei, viitorul dramaturg va absolvi ultimele clase de liceu la Sf. Sava din București, spre a urma și a termina exemplar - magna cum laudae - Dreptul și Literele. Dar nici catedra de limba franceză imediat oferită și nici avocatura nu-l atrag pe tînărul colaborator al lui Camil Petrescu la Săptămîna muncii intelectuale și artistice ori la Cetatea literară ci, după cum era de așteptat, gazetăria și literatura vor deveni patimile (și pătimirile) lui
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
se simte epidermic și devine insuportabilă pentru spectatorii slabi de înger. Nu-i ușor să vezi, la doi metri, cum o tînără este violată, lîngă cadavrul soțului ei proaspăt ucis, de doi frați sălbatici și tarați, cum i se taie limba și mîinile ca să nu dezvăluie numele criminalilor, cum, mai tîrziu, ține un băț între cioturi și zgîrie pe pămînt numele făptașilor, devoalîndu-i. Tatăl Laviniei, Titus Andronicus, după ce și-a retezat, inutil, o mînă ca jertfă pentru tronul Romei, pleacă să
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Rodica Zafiu Bătăliile lexicale purtate în jurul neologismelor au pus în umbră, în genere, opțiunile sintactico-stilistice ale limbii române literare. Cultivatorii limbii n-au dat multă importanță sintaxei, în domeniul căreia întîlnim puține normări explicite (recomandarea unor construcții, interzicerea altora). În evitarea unor îmbinări sintactice par să acționeze mai mult simțul individual al limbii și principiul eufoniei decît
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
Rodica Zafiu Bătăliile lexicale purtate în jurul neologismelor au pus în umbră, în genere, opțiunile sintactico-stilistice ale limbii române literare. Cultivatorii limbii n-au dat multă importanță sintaxei, în domeniul căreia întîlnim puține normări explicite (recomandarea unor construcții, interzicerea altora). În evitarea unor îmbinări sintactice par să acționeze mai mult simțul individual al limbii și principiul eufoniei decît presiunea unor prescripții. Un
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
genere, opțiunile sintactico-stilistice ale limbii române literare. Cultivatorii limbii n-au dat multă importanță sintaxei, în domeniul căreia întîlnim puține normări explicite (recomandarea unor construcții, interzicerea altora). În evitarea unor îmbinări sintactice par să acționeze mai mult simțul individual al limbii și principiul eufoniei decît presiunea unor prescripții. Un caz semnificativ, care ne poate permite să verificăm tradițiile normative și eventualele lor efecte actuale, este cel al succesiunii mai multor substantive în genitiv - necoordonate, ierarhizate prin relația specifică pe care fiecare
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
tradițiile normative și eventualele lor efecte actuale, este cel al succesiunii mai multor substantive în genitiv - necoordonate, ierarhizate prin relația specifică pe care fiecare substantiv determinant o realizează cu cel precedent: "consecințele deciziei președinților comisiei". Construcția este puțin probabilă în limba populară, dar constituie o adevărată tentație în stilul nominal al limbii culte (în limbajul științific, juridic, administrativ). De fapt, chiar și limba populară utilizează tiparul, dar aproape exclusiv în formulele onomastice extensive și explicative ("Ion a lu Vasile a Măriei
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
mai multor substantive în genitiv - necoordonate, ierarhizate prin relația specifică pe care fiecare substantiv determinant o realizează cu cel precedent: "consecințele deciziei președinților comisiei". Construcția este puțin probabilă în limba populară, dar constituie o adevărată tentație în stilul nominal al limbii culte (în limbajul științific, juridic, administrativ). De fapt, chiar și limba populară utilizează tiparul, dar aproape exclusiv în formulele onomastice extensive și explicative ("Ion a lu Vasile a Măriei Vameșului"). Ca și în alte cazuri, pentru a formula cu oarecare
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
care fiecare substantiv determinant o realizează cu cel precedent: "consecințele deciziei președinților comisiei". Construcția este puțin probabilă în limba populară, dar constituie o adevărată tentație în stilul nominal al limbii culte (în limbajul științific, juridic, administrativ). De fapt, chiar și limba populară utilizează tiparul, dar aproape exclusiv în formulele onomastice extensive și explicative ("Ion a lu Vasile a Măriei Vameșului"). Ca și în alte cazuri, pentru a formula cu oarecare convingere ipoteze asupra raportului dintre trăsăturile structurale ale limbii și deciziile
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
chiar și limba populară utilizează tiparul, dar aproape exclusiv în formulele onomastice extensive și explicative ("Ion a lu Vasile a Măriei Vameșului"). Ca și în alte cazuri, pentru a formula cu oarecare convingere ipoteze asupra raportului dintre trăsăturile structurale ale limbii și deciziile culturale care i-au influențat evoluția ar trebui să dispunem de foarte multe date: în primul rînd, de o analiză exhaustivă a modului în care construcția în cauză a fost prezentată, de-a lungul timpului, în gramaticile și
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
1997, p. 65-66). În primele gramatici românești, destul de sumare, e greu să găsim asemenea recomandări, pentru a reconstitui vechimea tradiției normative. O formulare explicită și limpede - în ciuda terminologiei datate și a latinismelor previzibile - apare totuși la Timotei Cipariu, în Gramateca limbei române. Partea II. Sintetică, București, 1877: în care găsim atît descrierea strict structurală a posibilităților gramaticale cît și opțiunea culturală a utilizării lor limitate. Dintr-un punct de vedere formal, determinarea prin genitiv e recurentă și potențial infinită: "cuvintele dependenti
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
cu cît este mai lungă cu atît este mai neplăcută, atît pentru îngreunarea înțelesului, cît și pentru monotonia formelor repețite fără întrerupere. De aceea și concatenarea genitivilor este a se restrînge pre cît se poate mai mult" (p. 325). În "limba de lemn" a discursului public românesc din anii 1950-1989, stilul nominal domina, succesiunea greoaie de genitive fiind deci destul de frecventă. În stilul jurnalistic actual formulele administrative joacă un rol secundar, apărînd în unele subvariante stilistice, în care putem așadar găsi
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
reviste cu un factor mare de impact, singurele luate în considerare în "S.C.I.", ei preferă reviste provinciale la care se pătrunde mai repede și mai ușor, deoarece nu au un comitet suficient de exigent de referenți. De multe ori, nici limba în care sunt scrise articolele nu este una de circulație internațională. Cu regret trebuie să constatăm că multe reviste universitare românești intră în această categorie. n fapt demn de a fi semnalat este acela că nu citările din cărți sunt
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
extras aceste date din articolul acad. Ionel Haiduc "Cercetarea științifică românească în context internațional" (Academica, mai-iunie 2002, 56-59), care le însoțește de următorul comentariu: "Este evident că cercetătorii români, relativ activi în domeniul științelor naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale. Nu este de mirare că suntem atât de puțin cunoscuți (și recunoscuți) în lume în aceste domenii." Precizăm că din cele peste 100.000 de reviste științifice care apar în lume numai vreo
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Rezolvarea acestor probleme nu ține atât de acțiuni de "promovare a culturii românești în lume" înfăptuite de fundații, uniuni și ministere (al căror rol nu poate fi negat, mai cu seamă atunci când este vorba de opere literare, strict dependente de limbă, deci necesitând mediatizare și traducere), cât de schimbarea atitudinii față de comunicarea cu lumea. O timiditate inexplicabilă (combinată cu comoditate) persistă încă la mulți autori, ea vine dintr-un trecut mai îndepărtat și merită o analiză atentă. Tot mai mulți autori
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
a propriei condiții (...) se ridică, mânios și disperat, iar ca răspuns la ’întrebarea fundamentală’ clamează un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic în perioade lirice, unele ușor oratorice, altele de o amploare în genul lui Pascal sau Nietzsche, vom avea oare neobrăzarea să spunem că această deznădejde e prefăcută
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
de puțin interesante: sînt fie izolate - și atunci nu merită o adevărată discuție, ci doar o rapidă și jenată corecție - fie foarte frecvente, situație în care nu sînt aproape niciodată fenomene noi: le găsim descrise în lucrările de cultivare a limbii, sînt sancționate în școală, ironizate la radio sau la televizor etc. Uneori e totuși util să ne amintim de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor: unele sînt cu adevărat grave, dovedind ignorarea unor reguli de
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
vor folosi culoarele de zbor și bazele aeriene din România fără o aprobare a parlamentului" (EZ 9.02.2003). Culoar e un împrumut din franceză, cu tipică transpunere în scris (se regăsește în budoar, fermoar, fumoar) a pronunției finalei din limba de origine. Nu sînt totuși multe cuvintele din această categorie, în care oa nu mai apare ca de obicei în alternanță cu o (ca în peron - peroane, rog - roagă, a onora - onoare). Ipoteza dorinței de diferențiere e însă infirmată de
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
pe alte meleaguri. Cea mai mare parte a elementelor de elită ale generației care trebuia să contribuie decisiv la reconstrucția țării după răsturnarea comunismului se află răspândită în lume. Dacă ar fi rămas printre noi, s-ar fi vorbit o limbă românească corectă din punct de vedere gramatical în parlament; nu ne-ar fi fost dat să auzim atâtea inepții trădând grave carențe de cultură, câte se aud în zilele noastre în camerele legiuitoare și pe ecranele televizoarelor. Sigur, nu trebuie
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
Apărură și cântecele de vitejie care proslăveau setea noastră de libertate, independența și suveranitatea unei țări mici, dar de neînvins, așa cum era scris și În cărțile de istorie.„Evropa căta cu admirație și multă mirare la noi”, scriau unii În limba vechilor cronici. Erau triști doar cei din micul trafic de frontieră care speraseră la o liberalizare masivă a comerțului cu șuruburi, bormașini, mixere, dopuri și baloane. Dar cine să-i bage În seamă, tocmai acum, când pe sub arcul de triumf
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
scriu cine e autorul amenințării mai sus pomenite nu voi putea veni cu nici o probă în favoarea mea la tribunal. Nu dau nume, dar atrag atenția asupra unei anomalii care nu că omoară libertatea presei, dar îl spînzură pe ziarist de limbă.
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]