3,155 matches
-
28 decembrie 2012. Un interesant și bine articulat volum, din perspectiva resorturilor poetice, ne propun Walter Chiurlea, respectiv Margareta Chiurlea; poemele adunate într-o carte comună trimit spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale
CONSTANTIN DRAM [Corola-blog/BlogPost/350777_a_352106]
-
Citește mai mult Un interesant și bine articulat volum, din perspectiva resorturilor poetice, ne propun Walter Chiurlea, respectiv Margareta Chiurlea; poemele adunate într-o carte comună trimit spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale
CONSTANTIN DRAM [Corola-blog/BlogPost/350777_a_352106]
-
Un interesant și bine articulat volum, din perspectiva resorturilor poetice, ne propun Walter Chiurlea, respectiv Margareta Chiurlea; poemele adunate într-o carte comună trimit spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
Robustețea muzicii compozitorului, pianistului și dirijorului rus Serghei Vasilievici Rahmaninov (1873-1943) ne-a impresionat puternic, el fiind considerat unul dintre ultimii reprezentanți ai romantismului în muzica clasică rusă. Influențat de Ceaikovski, Rimski-Korsakov și alți compozitori ruși, muzica lui are un lirism pronunțat, expresivitate, ingeniozitate, precum și o paletă de tonuri bogat colorate. În timpul Revoluției ruse din 1917 pierzând averea, a plecat din Petrograd la Helsinki și un an mai târziu, în statele Unite. Între 1918 și 1943 a trăit în Statele Unite, dar
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu o mare recurență, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
Iubirea, tema predilectă, excelează și abundă cele două înfăptuiri livrești, estetice. Fuga în romantic, întoarcerea la armonie, se face cu mare izbândă eminesciană, în la gura șoaptelor prea pline când dă în fruct cuvântul să-și cânte taina-n rime. Lirism clar exprimat clar. „Eul” se implică total pentru a reda stări de suflet și tensiuni...sentimentale. Eul liric care se autoreflectă în versul liber își contemplă fizionomia și fiziologia în poezia cu prozodie clasică. Nota postmodernistă se menține, însă, la
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
liric, catahreza)” (Lacrima). De reținut, și acest lucru face parte dintr-o intenție stilistică a autorului, așezarea cuvintelor în text, de reținut figura de stil numită „anaforă”: „Eram lumină/ Eram un copac de argint”. Precum și alunecarea în vers clasic a „lirismului epic postmodernist”, așezarea lui pe edificiu romantic. Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
1744-1844), diplomat de seamă, asemeni pe N. Bălcescu - vezi Istoria Românilor supt Mihai-Vodă Viteazul, lansându-se apoi Vasile Alecsandri cu Doine și lăcrămioare, Hora Unirii, Comedia Cinel-Cinel, urmate de Opere complete, pasteluri, etc., și am trecut în luntrea spațioasă a lirismului Eminescian, selenizând cu mintea de pe Pământ, un ceva pe altă Planetă, în altă viață - iluzorie - în aceeași clipă sau timp în descrierea lui Chamisso, Hoffmann, Schelley, Novalis, Kant, Schopenhauer, Calderon de la Barca sau prezicătorul Edgar Cayce, din Virginia Beach, prin
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
debordantă sinceritate de poet. În poezia ”Hoțul”, trecerea se face de la rece la liric: „În camera mea/ nu a intrat/ nici un hoț!// Nu lipsește nimic!// De ce mă simt / totuși/ furat de amintiri?”. O variantă mai puțin abruptă dar începând de la lirism, se află în poezia „Căprioara nebună”: „Culcat, / stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
accepta ca Patria "să fie chipul orcărui loc unde omul își așează cortul". Ion Cristofor folosește un limbaj inflorescent și linear, subliniind printr-un text curat nota specifică a lui Aron Cotruș, iar uneori nuanțeză textul până la transparența pură a lirismului cu scopul intrării în atmosfera poeziei cotru �iene. Întreg comentariu emană nesfâr �ite nuanțe ca un curcubeu care are un capăt în esența poeziei cotru �iene �i celălalt în iubirea lui Ion Cristofor față de poetul comentat, iar arcul care se
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
poate spune, cel mult, ca reeditează într-un fel, experiența lui Liviu Ioan Stoiciu, spre a aminti numele unui alt debutant de marcă al anilor din urmă; este cu alte cuvinte, izolată de curenții lirici ai momentului, dar întâlnește substanța lirismului contemporan venind pe o cale poetică proprie. Izolarea, în acest caz, se vădește a fi o șansă, cu atât mai mult că nu este chibzuită, premeditată, strategică. Provine dintr-o condiție existențială și totodată o exprimă. Profesoara de - cum îi
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
tiparele liricii feminine și în același timp se îndepărtează de acestea, întâlnindu-se cu tendințele de iconoclastie ale spiritului liric actual. Nu merge, însă, cel puțin deocamdată, până acolo încât să spargă ea însăși limitele închise ale acestui tip de lirism. Dar având în vedere atât disponibilitatea cat și impresionabilitatea ei efectivă, o surpriză din partea poetei este oricând posibilă. În acest volum de debut, împărțit în doua capitole, primul intitulat Miraculum iar al doilea Tema principală sunt atinse principalele motive ale
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
vulturului carpatin. Rugăciunile noastre, aruncate în văzduh, sunt pietre care, grele de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele, ci renunțând la hambarele lui A AVEA pentru cristalinitatea lui A FI .Narativitatea și lirismul nu sunt poteci spre Dumnezeu.Nici pățaniile filosofiei nu sunt drumeaguri de urmat. La Dumezeu ajungi prin înghețare instantanee, prin fulgerație nonverbală, prin scurt-circuit de memorie, prin uitarea bruscă a posesiei. Se spune că Sfântul Augustin s-a hrănit, câteva
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
producându-ți emoție. Aceasta, denotă puterea autoarei de-a anima întregul său univers emoțional și spiritual într-un spațiu; nici la început, nici rotund, nici pătrat, nici la sfârșit...ci, într-un spațiu bine gândit, bine stabilit : spațiul fluent liric. Lirismul din spațiul ei peisagistic, al cuvintelor gândite, al elementelor astrale sau sentimentale, este tocmai gândirea autoarei cu valoare spirituală, care slujește această viață prin cuvânt, ducând-o înainte . Cei ce vor citi aceste versuri ale Elisabetei Iosif, vor fi în
SEMNELE TIMPULUI DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351210_a_352539]
-
multiplele-i metamorfoze. Dacă la un moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui eminamente/ Fragil vârtej senzual/ Scriu elegii, epistole sentimentale/ locuiesc o stea, mai fierbinte/cu cât își presimte sfârșitul...”, altă dată lirismul se naște din sentimentul unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-o dezinvoltă “denunțare” a propriului bovarism (Mod de întrebuințare) sau din câteva stranii enunțuri
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
cu Bacovia, cel din „Stanțe burgheze”, la noi, iar din afară cu Witman, Ezra Pound, Pessoa sau Kavafis. În același timp ne atrage atenția că: 1. „depoetizarea programată, crudă, nu este automat poezie tranzitivă”; 2. „antipoezia, avangardele și formele de lirism metatextual și metalingvistic fac parte din alt tip de poezie modernă; 3. „să nu o confundăm cu limbajul comun”. Critica a sesizat bine gestul lui Gheorghe Crăciun, acela de a inventa, introduce și impune conceptul de poezie tranzitivă pentru a
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Critica a sesizat bine gestul lui Gheorghe Crăciun, acela de a inventa, introduce și impune conceptul de poezie tranzitivă pentru a apăra generația optzecistă care, prin abolirea comunismului în România, stătea suspendată, dispărându-i rădăcina ce-i alimenta așa-zisul lirism. Gheorghe Crăciun „le-a dat” optzeciștilor o rădăcină, Bacovia. După un timp, vine Lucia Olaru Nenati și, scoțând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină nu doar pentru a justifica o generație sau alta, ci
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Nici nu știu cum aș putea numi rândurile care urmează, pentru că ele nu se încadrează în nici un fel de tipare, pur și simplu încearcă să transmită impresii și stări create de lecturarea unui volum sensibil, de un lirism marcat de sentimente cu rădăcini puternice în sufletul unui om care suferă o pierdere imensă: plecarea pe tărâmul îngerilor a celei mai dragi dintre cele dragi, soția iubită. Nu e chiar facilă o astfel de incursiune într-o lume mărginită
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
materia inertă, apare Poetul; el dă certificatul de garanție, legitimația - în definitiv, actul de naștere al Cuvântului.”... Disecându-și lăuntrul, expunându-l privirilor curioase, poetul exprimă o experiență de viață inedită, folosind mijloace stilistice, simboluri, metafore de mare finețe. Rafinamentul lirismului este pecetea pe care o poartă fiecare poezie în parte. Asemenea unei ape tulburi... neliniștile, accentele bacoviene se strecoară prin fisurile sufletului învăluit în culorile cenușii... ale unei melancolii nelumești ( uneori). “eu rămân aici cu rana sângerând // nesfârșitele ploi îți
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
ghiocei „nedăruiți”se deschid în lumină. „ îmi reazem fruntea de urma ta // ca o rană // să mă odihnesc de primăvară // de-această primă primăvară // când ghioceii au rămas nedăruiți”...( primă... primăvară). Noaptea se așterne peste toate durerile „cicatrizând rănile zilei”... Lirismul vibrant, emoționant seduce și captivează prin profunzimea trăirilor, caracterul pictural și incandescența ideilor. Versurile care urmează scot în evidență senzația de abandonare, de scufundare în liniștea... marea liniște a lucrurilor. „clipele se scurg prin fereastra timpului // rănind zorile // însângerând apusurile
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu... Autorul Octavian Curpaș nu este interesat de voluptatea formelor, de o tehnică narativă impregnată de lirism și muzicalitate, ci el decupează, extrage concretul din realitatea existentă, realitate care are un limbaj al ei, lipsit de „farduri” și false „podoabe”; redă cu acuratețe, cu măiestrie jurnalistică exersată, retrăirea unor vremuri apuse, atmosfera patriarhală rămasă ca un „loc
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
de asemenea, “Pași spre lumină”, „Biserica în asediu”, „ Între zâmbet și suspin”, „În răcoarea dimineții”. Despre Petru Lascău se poate afirma că este un poet al fiorului religios creștin. Versurile sale sunt încărcate de spiritualitate și denotă o credință profundă. Lirismul lui Petru Lascău are ca element definitoriu iubirea - față de Dumnezeu, în primul rând, apoi față de aproapele și de pământul natal. „Un mare poet se ridică din Ardealul răstignit de istorie încă odată prin acest fecior de țărani cât munții, biciuit
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Pasărea de fum”(1994), ,,Colivia cu îngeri''(1995), ,,Beții închinate”(1997), ,,Lumina crucii”(1997), ,,Eu rămân ce-am fost: romantic”(2000), ,,Păstor peste năluci”(antologie, 2004), ,,Zăpadă și cenușă”(2005), ,,Răstignit pe frunză”(2007). Într-un context ce denunță criza lirismului autentic, opera lui Dumitru VASILE DELCEANU reprezintă o contribuție însemnată la îmbogățirea poeziei românești contemporane. Crescut și educat la școala marilor creatori ai poeziei universale, poetul se remarcă nu numai prin vocația și formația profesională, ci și prin harul pe
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Spune-mi, pasăre albă, cum te cheamă și cum e/ Să te lepezi de tine și de altul să suferi?/ Ghiersul ei dă din aripi peste margini de lume,/ Ochiul meu se îngroapă în lumină de nuferi”( Pasăre fără nume). Lirismul profund, nu este conceput ca o expresie a atitudinilor subiective, nici ca o caracteristică a începuturilor, a creației de tinerețe, el este o constantă fundamentală, în ființa Poetului, care îl particularizează, definindu-l: ,,Mă uit în gol: A fi ori
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Acasa > Strofe > Creatie > LIRISM BALADESC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 872 din 21 mai 2013 Toate Articolele Autorului timpul meu de ametist cade-n alăute trist, beau culori din orga mea în grădini de peruzea și aștept liniști stelare prin parcuri
LIRISM BALADESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354911_a_356240]