1,076 matches
-
terasă și mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
au locuitori permanenți, fiind pustii și închise iarna, nu sunt „localități” (prin definiție o „localitate” are populație permanentă), ci cartiere din orașele sau comunele din care fac parte : acestea sunt semnalate între ghilimele. Principalele stațiuni sunt : Cu amănuntul, principalele așezări litorale sunt : Sulina este un oraș și un port liber din Delta Dunării, la extremitatea de răsărit a României, la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră. La Sulina nu se poate ajunge decât cu vaporul, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. Situat
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Hora”. Mangalia, antica cetate Callatis, este amplasată pe o faleză înaltă de 20 m și este orașul turistic românesc cel mai sudic. Plaja Mangaliei, de 600 m lungiime și 50-150 m lățime, are un nisip mătăsos, foarte fin, iar apele litorale sunt de mică adâncime pe o distanță mare de la țărm - sub un metru pe 200 metri lungime. Întemeiat la sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., pe locul unei așezări getice, Acervaticos, de către coloniștii greci veniți din Heraclea Pontică, cetatea Callatis
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
caracteristic pentru treapta joasă este format din - forme de eroziune marină (faleze marine vechi, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale); - forme de eroziune lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessoide, calcare și șisturi verzi); - forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale sau perisipuri și trepte joase inundabile); Relieful treptei înalte, vestice este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase sunt
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
de loess. Partea sudică- corespunzătoare Podișului Litoralului - este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85 -100m, unde se face trecerea spre podișul Dobrogei de Sud (Medgidiei și [[podișul Topraisar|Topraisarului). Lățimea acestui sector este cuprinsă între 10-12 km. Zona litorală este marcată de mai multe trepte: - 5-15 m de-a lungul țărmului; - 20 -30 m, cu mare continuitate, patrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul limanelor și lagunelor; - 35-45 m, cu mare continuitate, constituind o treaptă mai lată
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
la contactul cu podișurile interioare; Aceste 5 trepte sculptate în depozitele sarmațiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat că pe suprafața [[Județul Constanța|județului Constanța]] relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Pe latura litorală văile sunt orientate NV-SE în sectorul nordic și V-E în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi amintim - [[Râul Casimcea|Casimcea]], [[Râul Sărături|Sărături]], [[Râul Nuntași|Nuntași]], [[Râul Topolog - Saraiu|Topolog - Saraiu]], [[Râul Cichirgeaua|Cichirgeaua]]. Văile sunt înguste
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
februarie. Săo Paulo prezintă un relief relativ elevat, pentru că 85% de suprafața statului se află între 300-900 de metri de altitudine față de nivelul mării. Se situează pe un podiș întins de 600 km de lățime, mărginit de o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin, depresiunea interioară și podișul occidental. Acestea, împreună cu câmpia litorală și Serra do
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin, depresiunea interioară și podișul occidental. Acestea, împreună cu câmpia litorală și Serra do Mar, formează cele trei unități geologice ale statului. Punctul cel mai înalt al statului este Pedra de Mina, ce atinge 2.770 de metri deasupra nivelului mării. Principalele fluvii și râuri sunt: Tietê, Paraná, Paranapanema, Grande, Turvo
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
deasupra nivelului mării. Principalele fluvii și râuri sunt: Tietê, Paraná, Paranapanema, Grande, Turvo, Peixe, Paraíba do Sul, Piracicaba, Pardo, Moji-Guaçu, Jacaré-Pepira și Jacaré-Guaçu. Teritoriul statului aparține aproape în întregime bazinului hidrografic al fluviului Paraná, excepții făcând râurile și fluviile câmpiei litorale și unele pârâuri din Serra do Mar. Clima statului este predominant tropicală în nord, tropicală de altitudine în centru și Valea Paraíbei și subtropicală în sud. În câmpia litorală se întâlnește climă tropicală umedă. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
bazinului hidrografic al fluviului Paraná, excepții făcând râurile și fluviile câmpiei litorale și unele pârâuri din Serra do Mar. Clima statului este predominant tropicală în nord, tropicală de altitudine în centru și Valea Paraíbei și subtropicală în sud. În câmpia litorală se întâlnește climă tropicală umedă. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost de -7,3 °C pe 1 iunie 1979 în Campos do Jordăo. Clima tropicală împreună cu influențele sale umede și de altitudine predomină în Săo Paulo. Se caracteriză
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
regularizare sau consolidare a albiilor, canalele și derivațiile hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și asigurarea conectivității laterale; ... c) lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum și a stațiunilor turistice de interes național; ... d) lucrările de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică, transport și distribuție de gaze naturale, a extracției de gaze naturale, lucrările de dezvoltare, modernizare și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
pentru toate lucrările de împădurire a terenurilor degradate; ... c) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru toate lucrările de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, pentru lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii artificiale și gheții, de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 90 din 6 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 9 iunie 2011. Articolul 6 (1) În vederea realizării obiectivelor de ecologizare și de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, nu este necesară aprobarea indicatorilor tehnico-economici. ... (2) În cazul prevăzut la alin. (1), exproprierea pentru cauză de utilitate publică se face în baza documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului ori a documentațiilor topocadastrale, inițiate de autoritățile
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
1) al art. 6 a fost introdus de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 205 din 7 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 17 noiembrie 2011. (3) Realizarea lucrărilor de modernizare și dezvoltare a zonei litorale a Mării Negre se face pe baza indicatorilor tehnico-economici aprobați potrivit prevederilor prezentei legi. ... Secțiunea a 2-a Etapa a II-a - Consemnarea sumei individuale și afișarea listei imobilelor ce urmează a fi expropriate Articolul 7 După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
modificat de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 205 din 7 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 17 noiembrie 2011. (2^1) În cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare și de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului în termen de 20 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. ---------- Alin. (2^1) al art. 8 a fost
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
Hagider și Alcalia. Relieful raionului este reprezentat de zone de stepă (în partea de nord) și de mlaștini (pe malurile lacurilor și ale Mării Negre). Altitudinea scade pe măsura apropierii de țărmul mării. În partea de sud se află o zonă litorală joasă, cu plaje. Pe malul mării se află stațiunile maritime Raseika, Katranka și Băile Burnas (Lebedevka). Solul este mlăștinos (pe malurile limanelor) și nisipos (pe malul mării). În zonă se află cariere de calcar și de nisip. Clima raionului Tatarbunar
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
partea anterioară una sau două coroane de cili puternici, care se învârtesc ca o roată, de unde și numele, servind la antrenarea particulelor alimentare spre gură și la mișcare. Se cunosc circa 2 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
militară a fost consolidată de campania militară ce a urmat și apoi de cea din 1877/1878, în care a capturat Nikšić, Bar și Ulcinj. Războiul a dus la o extindere considerabilă a frontierei Muntenegrului și la dobândirea unei porțiuni litorale la Marea Adriatică. El a justificat războiul ca fiind o răzbunare pentru Bătălia de la Kosovo Polje (1389). În 1876 a trimis următorul mesaj muntenegrenilor din Herțegovina: Independența Muntenegrului a fost recunoscută la Congresul de la Berlin din 1878 și în următoarele decenii
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
nici un indiciu care să lase să se bănuiască prezența AIS, NHE, SHV și NHI.] fie (5) [Provin din teritoriul (2) identificat cu numărul de cod: .......................... (2), care: - este o exploatație selecționată sau o exploatație care nu are legătură cu ape litorale sau de estuar și care nu conține pești dintr-o specie considerată ca fiind sensibilă (6) la următoarele boli: anemia infecțioasă a somonului (AIS), necroza hematopoietică epizootică (NHE), septicemia hemoragică virală (SHV) și necroza hematopoietică infecțioasă (NHI); - ține un registru
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
NHI], - provin dintr-un teritoriu (2) în care s-au luat toate măsurile necesare (16) pentru a preveni introducerea de boli.] Fie - (1) [provin dintr-o exploatație care nu se află în contact cu cursuri de apă sau cu ape litorale sau de estuar, care nu conțin nici un pește din speciile considerate ca fiind sensibile (6) la (1) [SHV] (1) [și] (1) [NHI].] Fie - (1) [provin dintr-o exploatație care nu se află în contact cu cursuri de apă sau cu
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
de estuar, care nu conțin nici un pește din speciile considerate ca fiind sensibile (6) la (1) [SHV] (1) [și] (1) [NHI].] Fie - (1) [provin dintr-o exploatație care nu se află în contact cu cursuri de apă sau cu ape litorale sau de estuar, însă pentru care autoritatea competentă a admis că nici exploatația, nici cursul de apă sau apele litorale sau de estuar nu conțin pește din speciile considerate ca fiind sensibile (6) la (1) [SHV] (1) [și] (1) [NHI
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
NHI].] Fie - (1) [provin dintr-o exploatație care nu se află în contact cu cursuri de apă sau cu ape litorale sau de estuar, însă pentru care autoritatea competentă a admis că nici exploatația, nici cursul de apă sau apele litorale sau de estuar nu conțin pește din speciile considerate ca fiind sensibile (6) la (1) [SHV] (1) [și] (1) [NHI].]]. (1) [7.2. Subsemnatul, inspector oficial, certific că (1) [peștii vii] (1) [și] (1) [icrele] (1) [și] (1) [gameții] menționați
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
asemenea, Turcia are ieșire și la Marea Marmara în Nord-Vest. Partea europeană a Turciei, Tracia de Est, formează granițele cu Grecia și Bulgaria. Zona asiatică a țării, Anatolia (sau Asia Mică) constă într-un platou central înalt, cu câmpii înguste, litorale, între zona munților Pontici și Koroglu, în Nord, și munții Taurus, în Sud. Peisajele montane sunt mai predominante în Estul Turciei, de unde izvorăsc râuri precum Eufrat, Tigru și Aras. Tot în această regiune se află și cel mai înalt punct
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
spre vest(spre bazinul inferior al Mekongului). Cea mai mare unitate de câmpie este Câmpia Fluviului Roșu, drenată de fluviul omonim, cu formă triunghiulară, poziționată în regiunea golfului Bac Bo. De la nord la sud, țărmul este însoțit de o câmpie litorală îngustă(20-50 km). În sudul extrem se disting câmpia și delta Mekongului(5-8 m altitudine). Vietnamul dispune de o bogată rețea hidrografică, principalele cursuri fiind Mekong, în lungime totală de 4.475 km(cel mai mare din Indochina). Prin aluviunile
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]