981 matches
-
conducte pentru transportul apei, între care Kuwait (1.000 km.) și E.A.U. (510 km.), a căror lungime totală în arealul Golfului Persic alcătuiește o rețea de peste 8.000 km. Pentru a-și asigura rezervele de apă necesare în zona litorală nordică, Libia a realizat în anii ’80 -’90 un grandios program de exploatare a apelor de adâncime din regiunea deșertică a Fezanului (proiectul “Marele fluviu artificial”), pentru a căror transport a fost construită o rețea de conducte însumând 3.500
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cu apa și facilitează pătrunderea în diferite organisme acvatice; fracțiunile mai grele se sedimentează treptat, altele sunt adsorbite de particule minerale sau organice și pătrund în corpul unor microorganisme. Uneori, sub acțiunea vântului, pelicula de petrol este împinsă spre zonele litorale, invadând plajele, zonele în care acționează mareele, deci zonele în care diversitatea floristică și faunistică este foarte mare. Pentru marea majoritate a speciilor care trăiesc în aceste zone, produsele petroliere sunt letale fie prin toxicitatea lor, fie prin blocarea 43
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
30 minute, se elimină 85% din Stronțiu 90. Metoda prezintă dezavantajul că prin acest procedeu se elimină și 1/3 din azotul din lapte (Georgescu, 2000). Poluarea termică Această formă de poluare afectează apele continentale (lacuri, râuriă și unele zone litorale marine. Sursa de poluare o reprezintă apele de răcire de la centralele termoelectrice și nuclearo-electrice. Principiul de funcționare al sistemelor de răcire de la acest tip de centrale constăm în existența unor turbine acționate cu abur și a unor sisteme de răcire
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele de aval. Lunca servește ca zonă de încărcare și descărcare a apei de inundație, deci este un important apa de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul sistemului vast Dunăre - Deltă - zona litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de migrare a acestora (cele adulte migrează în amonte pentru depunerea icrelor pe bancuri de pietriș și nisip; cele tinere și puietul rămân pe locă. Acestea sunt efectele locale, dar ele sunt urmate de modificările ce se resimt până în zona litorală a Mării Negre (efecte la distanțăă. Astfel, datorită barajului, apele Dunării transportă aluviuni mai puține și mai fine, schimbând intensitatea și natura proceselor de sedimentare din aval, apele fluviului fiind încărcate cu cantități sporite de nutrienți 93 provenite de pe terenurile agricole
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
aval, apele fluviului fiind încărcate cu cantități sporite de nutrienți 93 provenite de pe terenurile agricole din întregul său bazin hidrografic (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Aceste procese determină colmatarea substratului nisipos cu aluviuni fine care duc la sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge). Prin moartea și descompunerea fitoplanctonului se crează condiții avansate de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
terenurile agricole din întregul său bazin hidrografic (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Aceste procese determină colmatarea substratului nisipos cu aluviuni fine care duc la sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge). Prin moartea și descompunerea fitoplanctonului se crează condiții avansate de hipoxie (carență de oxigen dizolvat în apăă datorită mortalității crescute din zona litorală
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge). Prin moartea și descompunerea fitoplanctonului se crează condiții avansate de hipoxie (carență de oxigen dizolvat în apăă datorită mortalității crescute din zona litorală a acestor organisme. O altă consecință a construirii barajului o reprezintă bariera creată în calea migrației peștilor. Barajul a dus la dispariția unor zone de reproducere pentru cegă, scrumbie, morun, nisetru și păstrugă. Formarea lacului de acumulare determină schimbări importante
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
G.Bannister (1830), George Grey (1837) și inginerul hotarnic Augustus Gregory (1848), care au cercetat regiuni Întinse, În interiorul continentului, fără să găsească decât puține locuri pentru agricultură și creșterea vitelor. John Edward Eyre Întreprinde călătorii În sud estul Australiei, zona litorală a Golfului Spencer (1839), descoperind culmile Flinders și Gawler, lacul sărat Torrens, și În final cel mai mare lac din Australia meridională (1840 1841)135. Despre marele lac, care-i va purta numele, John Eyre scria În 1840: „Am găsit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pentru generațiile viitoare! Ce spirit malefic ne Îndeamnă la autodistrugerea Paradisului nostru terestru? De ce, de ce?! 181 Noaptea acoperă pământul cu negrele-i aripi, curând, un greier cântă-ntruna, fără de răgaz... LUXURIANTA PĂDURE TROPICALĂ Pădurea tropicală din zona Cairns Învăluie dealurile litorale ca o mantie verde protectoare, constituind una dintre numeroasele obiective ale Australiei Înscrise pe lista Patrimoniului Universal (1988). Este o dimineață senină, cu soare blând care-și Împrăștie cu dărnicie razele mângâietoare, prin frunzișul de palmieri, eucalipți și bambuși. Circa
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În vreme ce terenurile de la est, mai aride, sunt acoperite de smocuri de iarbă pe care le pasc vara turmele de oi de pe podișuri. Spre sud-vest, munții se termină printr-o zonă de fiorduri (Fiordland), care spre vest domină o Îngustă câmpie litorală (Westland Plain), iar spre est o câmpie mai largă (Canterbury Plain). Ghețarii au săpat văi adânci, cu pereți abrupți, cu un milion de ani În urmă. Când gheața s-a topit, Marea Tasman i a luat locul. Vârful Mitre (1691
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
902.000 locuitori (locul 46) 631. Relieful este constituit din două sectoare separate, unul continental (Malaysia), corespunzând părții sudice a Peninsulei Malacca, străbătut de un lanț muntos cu vârful Gunung Tahan, mărginit la vest și la est de câmpii joase litorale și altul insular (Sarawak și Sabah) ocupând partea de nord-vest a insulei Kalimantan/Borneo, format din munți Înalți (vârful Gunung Kinabalu, 4101 m) pe teritoriul Sabahului, munți de Înălțime medie și o câmpie litorală aluvială În Sarawak. Strâmtoarea Malacca, ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și la est de câmpii joase litorale și altul insular (Sarawak și Sabah) ocupând partea de nord-vest a insulei Kalimantan/Borneo, format din munți Înalți (vârful Gunung Kinabalu, 4101 m) pe teritoriul Sabahului, munți de Înălțime medie și o câmpie litorală aluvială În Sarawak. Strâmtoarea Malacca, ce se Întinde Între Sumatra și Malaysia, este cea mai importantă linie maritimă din lume. 631 Cele două regiuni separate (continentală și insulară) se află la o distanță de 650 km (H.Matei, S.Negruț
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vis. Cele mai frumoase destinații turistice din lume, Editura Aquila, 2008, p.147-148. 772 Smithsonian, Terra, p. 191; vezi și Marea Enciclopedie a statelor lumii, p.68-69. 609 În continuarea munților se găsesc mici depresiuni și fâșii Înguste de câmpii litorale. Dealurile conice, În număr de 1268, cu versanți abrupți se ridică parcă din pământ, umăr la umăr pe insula Bohol (arhipelagul Visaya), supranumite Dealurile de Ciocolată, deoarece ierburile din anotimpul uscat (februariemai) sunt arse de soare, Încât colinele par Învelite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
folosite de turiști, inclusiv pe investițiile de capital ca hoteluri, mașini, agenții de turism în exterior. Astfel, numărul de turiști primiți de o țară nu pare să fie un indicator elocvent real pentru veniturile din turism. De asemenea, amenajarea spațiilor litorale și a celor montane ilustrează de cele mai multe ori aplicarea unor modele artificiale, moștenite din trecut sau importate; este ilustrată totodată limitele abordării sectoriale, puternic dependente de conjunctură. Amenajarea spațiilor rurale pare însă să țină mai mult cont de condițiile existente
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
principale ale unei documentații de proiect; - exemple de programe și proiecte derulate în România în domeniul turistic; - elementele principale ale ofertei turistice, ca suport material al serviciilor oferite; - caracterizarea dezvoltării zonelor turistice clasificate în funcție de structura geografică a spațiului - montane și litorale; - caracterizarea dezvoltării zonelor turistice clasificate în funcție de forma de organizare - urbane, periurbane și rurale; - caracterizarea dezvoltării zonelor turistice clasificate în funcție de atracția principală - balneare, arii protejate, tabere școlare. CAP.V. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PLANURILOR PROIECTELOR 5.1. Schema proiectelor Proiectele de amenajare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
îngust, deja mult transformat și degradat. Trei funcții cu o creștere rapidă sunt prezentate (Cazes, Lanquar, Raynouard, 1986, p.48): • extinderea instalațiilor industriale și portuare de mare anvergură, de exemplu pe țărmurile Italiei, Spaniei, Marii Britanii, Belgiei, Olandei, Franței; • afirmarea urbanizării litorale prin expansiunea directă a localităților sau prin construirea de noi stațiuni - densitatea populației pe țărmuri depășește cu mult media națională; • practicarea turismului internațional cu o polarizare indiscutabilă pe litoral; manifestările sunt multiple: localizarea preferențială a potențialului de cazare pe litoral
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
noi stațiuni - densitatea populației pe țărmuri depășește cu mult media națională; • practicarea turismului internațional cu o polarizare indiscutabilă pe litoral; manifestările sunt multiple: localizarea preferențială a potențialului de cazare pe litoral, în destinațiile de tip emergent; vaste programe de amenajare litorală în noile țări receptoare (Mexic, Coasta de Fildeș, Malaiezia), concentrare susținută în regiunile dezvoltate. În prezent, turismul de coastă reprezintă cu siguranță una dintre cele mai semnificative forme de turism, în multe țări fluxul turistic intern și internațional fiind dominat
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
este compus din două segmente destul de uniforme. Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării. Problemele specifice ale amenajării
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
anii ′90, apele lacului Techirgiol „contaminate” cu apă dulce, plajă erodată de apele mării, vestigiile istorice antice nivelate cu excavatorul sau reîngropate de arheologi, hoteluri cu lacăte la uși. Cea mai importantă însă rămâne problema mediului - ca pentru multe zone litorale de altfel. Agresiunea vine și din partea turiștilor, dar și din partea poluării la distanță sau a mediului marin instabil prin excelență. Lipsit de protecția unor reglementări eficiente, litoralul românesc al Mării Negre este victima dezvoltării haotice a activităților social-economice. Modificările în timp
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Europene trăiește în interiorul a 50 de km de coastă. Ca urmare, mediul s-a degradat. În 1995, Comisia Europeană a lansat un program demonstrativ, care se va concentra pe demonstrarea condițiilor pentru implementarea cu succes a dezvoltării durabile în zonele litorale. Pe baza rezultatelor programului, Comisia Europeană formulează propuneri de acțiuni, iar România va trebui să țină cont de acestea. Desigur, instrumentele care trebuie să intervină sunt diverse: de natură legislativă, administrativă, economică, financiară și voluntară. Clasificarea plajelor românești este în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și stațiuni la interval de 10 minute. Utilitățile sunt, în general, bine dezvoltate în stațiunile de litoral. Argumentul principal al investițiilor majore în aceste sisteme îl constituie numărul mare de turiști, existența unei structuri urbane deja existentă, prin dezvoltarea localităților litorale ca porturi. Problemele principale pot apărea în legătură cu utilitățile sunt: - inexistența unei surse de apă potabilă convenabile - de multe ori, în apropierea litoralului, apa dulce lipsește sau are elemente (calcar, de exemplu) care o fac greu operațională; - tentația de a direcționa
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
De fapt aci s-a găsit o inscripție romană, aflată acum în inventarul Muzeului din Constanța, care ne spune că țăranii din Petra și-au construit o baie, alimentată desigur din pârâul satului. Turcii dobrogeni au botezat practic toate lacurile litorale cu nume ce le caracterizează într-un fel sau altul: Tașaul, de la taș = piatră, cu maluri stâncoase; Siutghiol, de la siut = lapte, aspectul lăptos fiind dat de izvorârile din lac; Agighiol, de la agi = otravă, datorită apei amare; Tekirghiol, de la tekir = vărgat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]