5,029 matches
-
au secat și deschiderea altor băi nu mai era rentabilă. Imediat după revoluție, minele s-au închis de tot iar oamenii au rămas pe drumuri. Veneticii s-au dus înapoi, acolo de unde au venit, iar aici au mai rămas doar localnicii. Acum câțiva ani, au apărut cei de la Pinforest și s-au apucat de exploatarea lemnului. Au concesionat pădurile și au început să taie. Nu știu dacă e bine ce se întâmplă, pentru că de tăiat taie dar nu am văzut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe malul Lacului Negru! Habar n-am avut că în Baia de Sus este un lac! Nici nu aveai de unde să știi. Special am vrut să te aduc aici, ca să ți-l arăt. Este o zonă frumoasă, unde în timpul zilei, localnicii ies la plimbare. Numai ziua? Îmi închipui că seara, adolescenții se plimbă și ei pe aici, spuse Toma arătând spre o bancă ascunsă într-un intrând de verdeață de pe partea cealaltă a drumului. Cred că e un loc prefe rat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
În pădure nu-i bine să fii de unul singur, iar pe muntele acela cu atât mai puțin. De ce? Vreau să întreb, de ce pe muntele acela? Înțeleg că ai urcat pe Muntele Rău. Acolo se întâmplă o mulțime de lucruri. Localnicii știu despre asta și nu se aventurează în zonă. Iar este vorba de poveștile locale? Ai fost acolo, nu-i așa? Ai simțit pe propria piele. Ce mai vrei? Tocmai despre asta este vorba, vreau să înțeleg ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
iar dacă totuși o face să nu fie singur. Insistase însă să nu-l ia pe Pohoață, iar Ileana îi spusese și ea că nici Vasilică nu era din partea locului. Blestemul se referea numai la străini, neafectându-i și pe localnici. Doamne, ce încâlceală! mormăi Cristi în gând. Îl contraria treaba asta cu străinii. Totdeauna aceștia nu au fost văzuți cu ochi buni. Peste tot, localnicii îi acuză de toate relele ce li se întâmplă. E mai ușor să dai vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Vasilică nu era din partea locului. Blestemul se referea numai la străini, neafectându-i și pe localnici. Doamne, ce încâlceală! mormăi Cristi în gând. Îl contraria treaba asta cu străinii. Totdeauna aceștia nu au fost văzuți cu ochi buni. Peste tot, localnicii îi acuză de toate relele ce li se întâmplă. E mai ușor să dai vina pe cineva care e proaspăt apărut în comunitate decât să îi bănuiești pe ai tăi. Într-adevăr și el era străin la Baia de Sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tatălui, dar cine știe, poate voia să se bucure și de nepoți. Dacă celor de acolo le intra în cap că între el și Ileana se petrec lucruri, să zicem imorale, probabilitatea ca fata să-și găsească un soț dintre localnici scădea dramatic. Dar poate că își va alege un soț din altă parte, un străin. Unul ca el. Nu, că treaba asta cu însurătoarea era lucrul dracului. Toată lumea vrea să-i vadă cu pirostriile pe cap. Singurii cărora nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se convingea tot mai mult de veri dicitatea raționamentului său. Nu era vorba de nici un blestem al Muntelui Rău, nici un zeu, antic ori modern nu se uita la muritorii ce ajungeau acolo. Era doar o superstiție care îi apăsa pe localnici, nimic mai mult. În ceea ce-l privea pe Cristi, acel al șaselea simț al său, îl pusese în gardă. Însă, nereușind să-l surprindă pe urmăritor și ținând cont și de presupunerea lui că atentatorul se ascundea în zonă, stresul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
muncească în mine, aceștia umblau pe aici și se întâmplau o mulțime de nenorociri. Urcau pe Muntele Rău și nu se mai întorceau. Îi găseau cu mințile pierdute, rătăcind în păduri, ori nu-i mai găseau de loc. Unul dintre localnici, Bolea îl chema, s-a hotărât să stea aici și să-i împiedice pe străinii aceia să treacă mai sus. Până la pârâul Bolii, poate să urce fără teamă oricine, nu i se întâmplă nimic. Mai sus însă, privirea zeilor deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
parte de una, parcă și mai gogonată. Despre zei, vâlve, paznici și domnițe, ce să spună? El era un om ancorat în realitate, nu credea în asemenea lucruri, dar nici nu-i putea împiedeca pe alții s-o facă. Din moment ce localnicii trăiau cu aceste superstiții și le acceptau, nu aveau decât să creadă în ele mai departe. Iată însă că se trezea și el implicat în aceste file de poveste, și încă cum, ca personaj principal. Oricât de deschis ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în curtea lui Calistrat, iar în casă nici atât. Ei, nu intră nimeni până ce intră totuși cineva. Nu înțelegi că toți se feresc de moșneag? I-a mers vestea că e piază rea și casa lui e blestemată. Asta știți voi, localnicii, dar un străin? Tocmai de asta cred că și-a făcut sfeșnicele acelea și tot din acest motiv le și lasă acolo pe dulap, la vedere. Cine și-ar închipui că aurul stă nepăzit și încă în văzul oricui? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în bârlogul subteran și convingerea bătrânului că acest lucru se petrecuse pentru totdeauna. Cum de ajunseseră aceștia să sape tocmai acolo? Din câte își amintea, pe Muntele Rău nu urca nimeni, era protejat de legenda care îi ținea departe pe localnici. Din punctul acesta de vedere, lucrurile stăteau bine, însă ce te faci cu veneticii? Cei care nu erau din partea locului și nu erau la curent cu superstițiile, ori pur și simplu, nu credeau în ele. Chiar el fusese unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișînd familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sîsÎind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tînărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într-un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a-l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută Ozerova, Nilus va reuși să trimită pînza la Sankt-Petersburg. Curînd Mitia va fi chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în anumite perioade, între migratorii cumani, de exemplu, și localnici s-ar fi ajuns la o colaborare militară și nu mult a lipsit ca în teritoriile de la sud și la est de Carpați să fi apărut un stat al turcilor vechi, cumanii, numit Cumania, repede „spulberată” de marea pustiire mongolotătară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familie). Familia Olaru a fost și mai este în satul Slobozia (un Olaru Aristotel a fost președintele CAP-ului Fruntești - Slobozia, stă în Fruntești, în casa care a fost a preotului Antohi). Olăritul n-a mai fost practicat de localnici, fie că nu era rentabil, fie că era concurat de meșteri olari mai pricepuți ca cei din Răchitoasa 59, care veneau cu carele încărcate cu oale, străchini, căni, pe care le schimbau pe cereale. Se opreau la răspânătii și își
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sale din Obârșia, pârăște la scaunul de judecată domnesc, la 1565, pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni. Pentru secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, atât în Filipeni, cât și în Fruntești întâlnim mai mulți localnici care știau scrisul și cititul, fiind prezenți în actele de vânzare-cumpărare, în cele de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Dumnezeu: plat, făr nici cea mai mică denivelare și cu un gazon natural de cea mai bună calitate. Pe acel șesă și teren ateriza și avionul sanitar, așa că s-au făcut bare demontabile. Avantajul echipei era că toți erau localnici și, chiar dacă se reuneau numai vara, peste an jucau fotbal și făceau sport la asociațiile sportive din școli sau de la locurile de muncă. Antrenamentele erau conduse de Ilie Vraciu, anticipânăd poziția de astăzi de antrenor-jucător, și, pe lângă jucători, participau și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rănist) se întâlneau la crâșma lui Cojocaru și puneau țara la cale. În preajma alegerilor, venea câte unu de la Bacău, îi spunea lui Cojocaru să le dea oamenilor câte un butoi de vin și le spunea ce avea de spus. Dintre localnici, cel mai bine vorbea Petrache Curteanu și Toader Bădăluță. Se făceau promisiuni: șosea, refacerea școlii, îngrijirea bisericii etc. Când au apărut cuziștii, au avut destui simpatizanți. Costică Tomescu își amintea în 1975 că de la niște alegeri, tatăl său a venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la postul în care fusese numit la spitalul Sf. Toma. Într-o dimineață vasul a intrat în portul Alexandria și de pe punte s-a uitat la oraș - alb în lumina soarelui - și la mulțimea de pe chei. I-a văzut pe localnici cu caftanele lor zdrențuite - negri din Sudan, grămada gălăgioasă de greci, italieni, turci îmbrăcați în tarbușuri, soarele strălucitor și cerul albastru. Și atunci i s-a întâmplat ceva. Un lucru pe care nu era în stare să-l descrie. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
schimbările politice ce urmau să vină, a intrat într-o înțelegere cu Imperiul Britanic, în sensul că, în schimbul unei pensii și al păstrării titlurilor, să cesioneze Sarawak-ul. Anthony s-a opus vehement înțelegerii, fiind susținut în acest sens și de localnici, care au votat cu o majoritate covârșitoare că doresc menținerea monarhiei, însă nu a fost să fie. Odată cu moartea lui Anthony Brooke, dispare și ultimul martor ocular al apogeului aventurierilor europeni. Oameni care renunțau la casa și familia lor pentru
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
ca pe vremuri, parte din stuf și lemn. Cherhanaua-locul de distribuire a peștelui, e părăsit. Doar în centrul orășelului a mairămas un bloc de 4 etaje, la a cărui parter e cooperativa. Aveam chiar unele informații despre unele tradiții ale localnicilor precumHramul din 6 mai, când după slujba bisericească populația și oaspețiiîntind o masă mare în curtea bisericii; CATALANA-o originală și unică sărbătorire de Sf.Andrei. Spuneam unică, căci numai aici la SfântuGheorghe se leagă de grindină un colac cu
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
școala de băieți) le regăsim pe cele pomenite mai sus, alături de nume noi, precum Maria Constantin, Virginia Șerboiu, Elena Alexandrescu. În ajunul războiului, ca și în timpul desfășurării lui nu apar prea multe noi în peisajul didactic al Rucărului, mai puțini localnici și mai mulți veniți din teritoriile cedate în vara lui 1940, dar și din alte localități ale României "sfârtecate": Eusebiu Popescu, ing. Paul Alexandrescu, Virgil Avramescu, Elena Castravete (venită de la școala din Uzulchioiu, jud. Durostorum, Bulgaria de azi). I.L.Popescu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Moraru, Pavel Oțel, Alexandru Farcaș, cel care vorbea ungurește cu cumnatul meu. Erau cei mai buni. Ajunseseră, împreună cu brigăzile lor, la performanța de a înainta cu mare viteză în cremenea muntelui. Și ce sărbătoare, ce bucurie la care participau și localnicii alături de mineri, când s-a străpuns tronsonul Cetățuia - Aref al galeriei de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
și ea și așa va înțelege plăcerea acestor aventuri cu sărutări și îmbrățișări. Cele patru surori cu sacoșele în mână, au tras poarta după ele și au urcat cărarea ce ducea amonte către locul lor tainic. Aici nu prea veneau localnicii la scaldă. Preferau plaja din aval de sat, unde era o întinsură a apei, de unde s-a excavat nisipul amestecat cu pietriș, cărat de către camionagii de la șantierul de construcții, formându-se și o plajă frumoasă. Drumul de peste un kilometru, l-
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
în general, profesori tineri. Majoritatea profesorilor erau din Mangalia sau din Constanța. Nu prinseseră posturi în oraș sau prin localitățile limitrofe și acum făceau naveta. Cei din zone și mai îndepărtate, cum era și familia Axinte, stăteau în gazdă la localnici. Toți erau proaspeți absolvenți ai unor facultăți din Constanța sau din țară. Doar printre dascălii mai vârstnici, născuți și crescuți în comună mai predau cadre necalificate, doar absolvenți de liceu, însă cu mare vechime ca pedagogi, ca educatori, învățători sau
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]