1,327 matches
-
grupuri verbale de tip locuțiune din care a fost omis verbul central și a fost reținut complementul substantival (eventual cu prepoziție, sau un substituent al substantivului ori un adverb compus dintr-o prepoziție și un substantiv) care a preluat sensul locuțiunii verbale, devenind verb nu s-au putut realiza decât cu concursul derivării, eventual parasintetice (când prefixul era conținut, ca prepoziție, de sintagma originară). Este vorba deci de un procedeu mixt de formare a unor noi cuvinte, realizat prin combinarea condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
suf. -i; răuli "a ocărî, a blestema, a dori răul cuiva" < [fire-ai al] răului (v. ELR, s.v. delocutive) sau [a vrea, a dori cuiva] răul + suf. -i. În astfel de cazuri trebuie presupus că, în momentul creării noului verb, locuțiunea verbală originară și, implicit, elementul verbal omis erau prezente în mintea vorbitorilor. Fapt este că sufixul verbal atașat la complementul determinant preia rolul pe care îl îndeplinea verbul omis, ceea ce înseamnă că nici măcar în cazurile de fuzionare cu o prepoziție
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" (cu o evoluție semantică situațională). Un soi de condensare incompletă deoarece complementul reținut nu a preluat întregul înțeles al sintagmei și valoarea lexico-gramaticală a centrului verbal omis, dar redă semnificația figurată dobândită în locuțiune de substantiv este reprezentat de cuvântul it. (> fr., rom.) fiasco "eșec total", detașat din locuțiunea verbală it. [far] fiasco "a eșua complet", literal "a face sticlă" (far "a face", fiasco "sticlă, butelie"). VII. 2.8. Regent adjectival + determinant substantival Grupurile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensare incompletă deoarece complementul reținut nu a preluat întregul înțeles al sintagmei și valoarea lexico-gramaticală a centrului verbal omis, dar redă semnificația figurată dobândită în locuțiune de substantiv este reprezentat de cuvântul it. (> fr., rom.) fiasco "eșec total", detașat din locuțiunea verbală it. [far] fiasco "a eșua complet", literal "a face sticlă" (far "a face", fiasco "sticlă, butelie"). VII. 2.8. Regent adjectival + determinant substantival Grupurile adjectivale stabile se condensează cu dificultate, deoarece procedeul poate conduce la ambiguități, adjectivele propriu-zise având
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că sensurile reale ale constituenților sintagmei au fost ignorate: rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea "fandoseală, sclifoseală" < tc. gün güne [uymaz] "schimbător, variabil", literal "care nu se potrivește, care se schimbă de la o zi la alta" (gün güne "de la o zi la alta" [locuțiune adverbială, interpretabilă și ca adverb compus; gün "zi"], uymaz "care se schimbă, neconcordant, nepotrivit, variabil, schimbător" [adj. participial]). VII. 3. Condensarea compuselor tematice Compusele tematice se pot condensa la fel ca orice alt cuvânt compus 106; ceea ce le este totuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Deși depășesc sfera de cuprindere a condensării lexico-semantice, cazurile de condensare frazeologică merită totuși amintite în acest context, tocmai pentru a nu mai fi confundate cu termenii condensați din sintagme și compuse. Condensarea frazeologică nu formează cuvinte, ci expresii și locuțiuni, constituind deci o altă categorie de reducere, realizată la nivel de unitate frazeologică sau de enunț. Dintre diferitele tipuri de construcții eliptice care se realizează la nivelul enunțurilor, nu pot fi considerate ca rezultate ale condensării decât unele locuțiuni sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și locuțiuni, constituind deci o altă categorie de reducere, realizată la nivel de unitate frazeologică sau de enunț. Dintre diferitele tipuri de construcții eliptice care se realizează la nivelul enunțurilor, nu pot fi considerate ca rezultate ale condensării decât unele locuțiuni sau propoziții nominale devenite expresii idiomatice, consacrate de uz, precum și variantele scurtate ale unor astfel de expresii. Nu se datorează condensării frazeologice exprimările conjuncturale eliptice (de obicei de verb, îndeosebi de verbul a fi sau sinonimele sale a exista, a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
drepți!, Întoarceți-vă la dreapta!, Treci la muncă!, Să ai poftă bună! etc.), devenite prin condensare propoziții nominale; o reducție suplimentară are loc uneori în vorbirea colocvială, în saluturi ca rom. ' Neața!, Seara!, Bună! sau ca it. Sera! (< [Buona]sera!); locuțiuni și expresii fixe mai complexe de tipul așa ceva mai rar, cum să nu, da' de unde, n-ai decât, n-are încontro, n-am cum, nici gând, nici vorbă, nu cine știe ce, nu și nu, pe naiba etc., ale căror etimoane complete
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de exemplu, a fost omis un verb exprimat anterior sau subînțeles; așa ceva mai rar presupune subînțelegerea verbului găsești sau există), deci se plasează la limita dintre elipsă și condensare, mai aproape de una sau alta în funcție de gradul de dependență față de context; locuțiuni comparative cu valoare de intensitate, reduse prin omiterea adverbului cu rol de prepoziție (ca, precum) și a unui eventual articol sau a unor secvențe mai ample, adesea obscure, prezumtive, respectiv prin reținerea regentului și a complementului, de pildă singur cuc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
drept "la fel de corectă" ca și baza sa complexă, iar în final drept "mai corectă" decât aceasta sau chiar ca "singura corectă". Altfel stau lucrurile în ceea ce privește împrumutul lexical prin condensare. Sintagma străină care poate fi o îmbinare fixă, eventual de tip locuțiune, ajunsă uneori la statutul de cuvânt compus, dar și o îmbinare sintactică liberă devine, în momentul preluării sale, obiectul unei analize, care nu poate fi exactă decât dacă autorul împrumutului cunoaște aprofundat limba donatoare, regulile sintactice care guvernează îmbinarea și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
răcoritoare preparată din zahăr caramel, semințe și frunze de cola (din care s-a extras substanța toxică)" < [coca-]cola "idem"; colonie "lichid parfumat folosit în cosmetică" < [apă de] colonie (calc după fr. eau de Cologne); cuvânt "angajament, promisiune, făgăduială" (în locuțiuni ca om de cuvânt, a-și da cuvântul, a crede pe cuvânt, a se ține de cuvânt, a (nu) avea cuvânt, pe cuvânt etc.) < cuvânt [de onoare sau de cinste]; a da (la facultate) "a susține un examen de admitere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ori mai mare decât cea obișnuită" < [pâine] dublă; dublă ~ dublu "măsură de capacitate numită și dublu-decalitru" < dublu[-decalitru]; Externe "Ministerul de Externe; Afacerile Externe" < [Ministerul de] Externe, respectiv [Afacerile] Externe; flagrant " infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei" (mai ales în locuțiunea a prinde în flagrant "a prinde asupra faptului, în momentul săvârșirii infracțiunii") < flagrant [delict] (calc după fr. flagrant délit, dar flagrant nu este decât adjectiv în franceză); hard "structura fizică a unui computer" < hard[ware] "idem" (< engl. hardware); înghețată ~ (înv.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bască, comparabil cu germ. Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de alcool"), ci locuțiunea însăși este un calc parțial după germ. blau machen (scris și blaumachen) "a chiuli, a absenta nemotivat, a lipsi de la lucru sau de la școală" (machen "a face"); rom. bloc "clădire mare, cu mai multe etaje, împărțită în apartamente" (< germ. Block
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să fie încadrabil în noua clasă lexicală: tc. doldurá [doldurá] "umplând mereu", gerunziu reduplicat oxiton, a fost adoptat în română ca adverb, devenind preparoxiton, dóldora ~ dóldura "până la refuz, peste măsură", la fel ca alte adverbe românești (otova, ghiotura, totuna etc.); locuțiunea adverbială tc. gün güne [uymaz] a intrat în categoria substantivelor românești în -ea, în forma ghionghionea ~ ghiunghiunea s.f. 1.3. În cazurile de condensare internă, în primele sale etape se poate renunța oricând la variantele condensate, ceea ce înseamnă că forma
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
desigur, în condensările care au drept corolar procese derivative: noul cuvânt preia, ce-i drept, sensul și comportamentul sintactic al întregii formații de bază, dar pierde complet caracteristicile morfologice ale elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ă) fr. = francez(ă) friul. = friulan(ă) germ. = german(ă) gr. = greacă, grecesc irom. = istroromân(ă) isl. = islandez(ă) i.sp. = iudeospaniol(ă) it. = italian(ă) înv. = învechit lad. = ladin(ă) lat. = latin(ă) lit. = literar litn. = lituanian(ă) loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă) med. = medieval mod. = modern mong. = mongol(ă) mrom. = meglenoromân(ă) nap. = napolitan n. = neutru ngr. = neogreacă, neogrecesc n.n. = nota noastră norv. = norvegian(ă) n. pr. = nume propriu oc. = occitan(ă) ol. = olandez(ă) pl. = plural pol
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
stabil se pot suda, dând naștere unor cuvinte compuse. La un moment dat, este adesea greu de stabilit dacă avem a face cu un cuvânt compus sau dacă mai suntem în prezența unui grup de cuvinte stabil, eventual a unei locuțiuni" (idem, p. 9). "De obicei termenii compusului se află în aceeași ordine ca și părțile de propoziție dintr-un grup sintactic obișnuit" (idem, p. 17). 97 "Rareori se întâmplă ca raportul dintre cei doi termeni ai compusului (tematic n.n.) să
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Vezi Isabela Nedelcu, Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuală, pp. 4-5, pe www.linguist.jussieux.fr./~mardale/utiliz~1.doc. 103 Vezi ELR, s.v. delocutive (formații ~). 104 FCLR I, p. 213; tratatul explică aceste formații nu din locuțiunile verbale corespunzătoare (deși, în cazul lui pefuga, dă ca etimon locțiunea [a pune] pe fugă), ci din grupul sintactic format dintr-o prepoziție și un substantiv, la care s-ar fi atașat un sufix verbal: dedulci < de dulce, dupăci < după
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
18 care nu scrie în limba ei maternă și veți înțelege savoarea deosebită, exotică, orientală, puțin barbară a acestor pagini calde și colorate. Ne place această limbă care-și trădează originea, presărată și parfumată cu proverbe orientale, imagini din natură, locuțiuni cunoscute acolo și noi aici: Pe viața mea care a fost frumoasă, nu mint"; "lumina se scurgea pe tavan ca un firicel de apă rozalie"; "pulberea zilelor mi-a ros umerii", "parfumul uleiului vărsat atrage morții", "suflarea neghinei în floare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prin urmare, nu putea să-i sufere și nu voia să-i vadă. Plină de cusururi care îi veneau dintr-un grăunte de nebunie ereditară, cultivată de răsfățurile Doamnei de Luynes, Doamna de Chevreuse avea și calități, inima vitează și locuțiuni originale, dar nu și preten țioase, pe care le folosea vorbind despre lucruri comune ale vieții, ceea ce o făcea întotdeauna amuzantă și adesea, când voia, foarte amabilă. Este singura persoană care a fost forțată să intre în Curtea imperială. Ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizat. În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffé-chantant, unde ne'ntâlnim cu omenirea din toate unghiurile pământului, scursă la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile (s.n.)"360. Abordarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]