12,032 matches
-
a făcut valuri. Puțini sunt criticii care să nu se fi scandalizat de felul în care autoarea îl portretiza, acolo, pe Sebastian. Ce i s-a reproșat în primul rând a fost, dacă mi-aduc bine aminte, recursul la manierisme logice. Nu spun, numaidecât, că nu e așa. Poate că uneori argumentația e alunecoasă și un pic părtinitoare. Radicalitatea nu i-a fost niciodată străină eseistei clujene. Dar ce nu s-a sesizat e că, în fond, autoarea nu-i face
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
impuls a fost să le dispun, eu însumi, într-un scenariu (măcar relativ) incriminator. Fiindcă, luate în sine, înspre asta converg. Numai că aici, în De la Junimea la Noica, nu despre lucruri luate în sine e vorba. Ci despre construcții logice nuanțate. Despre demonstrații. Inclusiv despre o demonstrație de forță.
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
la o scenă în care, practic, Calistrat creează, prin forțe proprii, limba de lemn: „Mereu, în comunicatele, hotărârile și articolele din Scînteia, dincolo de frazeologia descusută, penibil bombastică, se mai strecura și câte un... dacă nu un adevăr sau o concluzie logică, măcar resturile acestor forme de gândire «reacționară», «mic-burgheză». Peste tot dădeai de aceste «resturi», cât de cât inteligibile, care îi puteau acuza pe înșiși ideologii partidului de faptul că nu se debarasaseră total de gândirea «dușmanilor», a capitaliștilor. Ei bine
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
Orașul a dat, totuși, ceva lui Creangă, și anume dorința de a fi scriitor și, în cele din urmă, conștiința de a fi scriitor.” (p. 69) O observație nu numai de o mare noblețe, dar și de o evidentă acuratețe logică. Din această disociere oportună decurge, din punctul meu de vedere, și meritul principal al cărții. Anume acela de a oferi Amintirilor din copilărie o interpretare inovatoare conceptual. (Lucru corect semnalat și de Gabriel Dimisianu în intervenția sa din numărul trecut
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
foarte complex guvernat de o sumedenie de legi, sistem care se bazează pe noțiuni ca “muncă”și “bani”. Conform Majoritatea oamenilor crede că toate crizele financiare la nivel național și mondial sunt cauzate de diferite practici frauduloase. Prin urmare este logică întrebarea: Dacă economia statală și mondială se bazează într-atât pe o mână de oameni care promit să nu fie lacomi, care este lucrul care efectiv oprește colapsul economiei? În mod surprinzător, răspunsul ar putea fi credința acestora în Iad
5 lucruri ciudate care controlează economia mondială () [Corola-journal/Journalistic/52975_a_54300]
-
celălalt” (p.22). Théophile Gautier ajunge astfel la concluzia care-i va defini întreaga viziune despre literatură și artă: „N este cu adevărat frumos decât ceea ce nu poate servi la nimic; tot ceea ce este util este urât...”(p.23) Consecința logică: elogiul formei. O bună parte din prefața la Mademoiselle de Maupin este consacrată artelor plastice, model de perfecțiune formală. „Unui vas care-mi este folositor, eu prefer un vas chinezesc, împodobit cu dragoni și cu mandarini, care nu-mi folosește
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
destinul ei în anii ’80, de totală și definitivă proletarizare a satului nostru: „În ultimii 15 ani, agricultura noastră a fost nu numai neglijată, ci persecutată pur și simplu. Lucrul a fost recunoscut oarecum oficial. Căci nu văd altă explicație logică [a] «noii» revoluții agrare, pe care au și început s-o proslăvească trepădușii revistelor noastre de cultură generală. Ceea ce s-a anunțat acum pare a fi mai degrabă o contrarevoluție, căci pare a repune, sub altă formă, pe țărani în
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
rang înalt. Statele Unite ale Americii au reacționat prin vocea vicepreședintelui Joe Biden. Aflat într-o vizită oficială în țara vecină Ucrainei, Polonia, a catalogat acțiunile Rusiei drept o "înhățare de teritoriu". "Lumea vede dincolo de acțiunile Rusiei și respinge această fractură logică". Biden a ținut o conferință de presă comună cu premierul Poloniei, Donald Tusk. "Anexarea Crimeii de către Rusia nu poate fi acceptată de comunitatea internațională, inclusiv de Polonia. Într-un moment au fost schimbate granițele Ucrainei și situația geopolitică a acestei
Obama convoacă G7, Londra suspendă cooperarea militară cu Rusia - Reacțiile Vestului, după anexarea Crimeii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54560_a_55885]
-
anume va ieși...” Portugheza unuia e mai lacunară, a altuia mai puristă etc. (spune chiar Pessoa). Iată cum sună în română Alberto Caeiro, „maestrul” metafizic (cel care „și-a conceput opera ca pe o progresie ..., precum cineva care dirijează.... dezvoltarea logică a civilizațiilor”): „Cînd va fi să mor, fiule,/ bine-ar fi să devin eu copil, cel mai mic./ Ia-mă atunci în brațe tu/ și du-mă în casa ta,/ Dezbracă-mă de ființa mea umană și obosită/ și întinde
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
reperelor mărunte. Deosebirea e prea pregnantă pentru a nu o lămuri, cu atît mai mult cu cît de muchiile ei depinde formula de creație a autorului. În schimb, cui confundă rigoarea cu strictețea îi scapă criteriul de separare a naturilor logice de cele predominant estetice. Rigoarea presupune fidelitate față de tipare date, adică respect sisific pentru niște matrițe cărora, dacă li te supui, vei avea certitudinea verdictului. De exemplu, un medic are o rigoare severă în judecarea semnelor, pe baza cărora pune
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
natura lui e de gînditor, nu de scriitor, ceea ce e totuna cu a spune că pentru el cuvîntul e formă precisă de surprindere a unei nuanțe, și nu tipar lexical de gustare a unui ritm. E o fatalitate a naturilor logice ca, puse în fața cuvintelor, să le jertfească estetica de dragul sensurilor pe care le sugerează. Din acest motiv, beletristica lui Russell (alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor, viața fiind un joc logic pe care îl pierd numai cei care nu știu să-i cîntărească perspectivele. Cine intuiește proporțiile și dozajul nu are cum să piardă. În felul acesta, fericirea seamănă cu o rețetă de mîncare în care ingredientele, dacă sînt combinate cu
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
culmina într-un gust bun. Russell e un stoic de limfă rațională, înzestrat cu un sarcasm blînd, de finețe corozivă, care, chiar și atunci cînd trîntește o maliție, o face suficient de mătăsos spre a stîrni zîmbetul. Ca orice natură logică, Russell are un morb pozitivist de evidentă aplecare empirică, matematicianul fiind convins că orice om, dacă știe să-și folosească rațiunea, poate atinge treapta fericirii. Cu alte cuvinte, fericirea e o noțiune ecumenică la care toți avem acces, iar detaliul
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
asemenea ochi stoic, religia este o aberație ridicată pe basme, iar Dumnezeu o scorneală iscată de minți năuce. Nici un cuvînt despre credință sau despre puterea de consolare pe care ea o poate aduce. A trăi e o chestiune de calcul logic, iar bucuria un ecou ce stă în cîntărirea variabilelor ei. Totul e să privești părțile rele ale vieții ca pe un dat inevitabil căruia îi poți modifica intensitatea. De exemplu, dacă privim cauzele nefericirii, ne dăm seama că viața e
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
natura lui e de gînditor, nu de scriitor, ceea ce e totuna cu a spune că pentru el cuvîntul e formă precisă de surprindere a unei nuanțe, și nu tipar lexical de gustare a unui ritm. E o fatalitate a naturilor logice ca, puse în fața cuvintelor, să le jertfească estetica de dragul sensurilor pe care le sugerează. Din acest motiv, beletristica lui Russell (alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor, viața fiind un joc logic pe care îl pierd numai cei care nu știu să-i cîntărească perspectivele. Cine intuiește proporțiile și dozajul nu are cum să piardă. În felul acesta, fericirea seamănă cu o rețetă de mîncare în care ingredientele, dacă sînt combinate cu
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
culmina într-un gust bun. Russell e un stoic de limfă rațională, înzestrat cu un sarcasm blînd, de finețe corozivă, care, chiar și atunci cînd trîntește o maliție, o face suficient de mătăsos spre a stîrni zîmbetul. Ca orice natură logică, Russell are un morb pozitivist de evidentă aplecare empirică, matematicianul fiind convins că orice om, dacă știe să-și folosească rațiunea, poate atinge treapta fericirii. Cu alte cuvinte, fericirea e o noțiune ecumenică la care toți avem acces, iar detaliul
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
asemenea ochi stoic, religia este o aberație ridicată pe basme, iar Dumnezeu o scorneală iscată de minți năuce. Nici un cuvînt despre credință sau despre puterea de consolare pe care ea o poate aduce. A trăi e o chestiune de calcul logic, iar bucuria un ecou ce stă în cîntărirea variabilelor ei. Totul e să privești părțile rele ale vieții ca pe un dat inevitabil căruia îi poți modifica intensitatea. De exemplu, dacă privim cauzele nefericirii, ne dăm seama că viața e
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
e tentant să știi ce se petrece în spatele culiselor” (psihologie. ro). La prima vedere, noua formulă ar reprezenta doar o modificare supărătoare, prin contaminare, a expresiei uzuale, incluse în dicționarele curente, în culise. Ar fi vorba chiar de o greșeală logică: în DEX, substantivul feminin plural culisa, folosit la plural, este definit că „spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intra actorii în scenă”; prin urmare, spatele culiselor ar desemna un loc incert și derutant, plasat în spatele spațiului din spatele decorurilor... De fapt
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
românul nu e niciodată vinovat. E doar semiculpabil. Și mai mult victimă. Din când în când, fără nicio noimă, românul are accese cumplite de cezarism. Se umflă tărâța-n el. Crize ce, din păcate, nu duc nicăieri. Din bun simț logic și, uneori, așa, de-un pamplezir, ele sunt întrerupte cu strictețe de pasaje duioase de milosârdie, de care, de regulă, se învredniciră doar cronicarii. Este motivul pentru care temperamentul românului nu poate fi captat în eșantioane. El este otova. Global
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
Sau la ei, a minți nerecunoscând niciodată adevărul devine - ideologic - o necesitate înfruntând orice formă de adevăr?... * * O imagine subliminală. Care să domine întreg romanul... Un om care este confuz în general dar când vorbește, fiind rău, devine extrem de clar, logic și concis. P.S. Anunț stimații și fidelii cititori că „năzdrăvanul”, bătrânul meu Prepeleac, tipărit întâia oară în aprilie 1989 - cu opt luni înainte de Revoluție, și care a continuat neîncetat pînă astăzi - își va întrerupe un timp apariția, pentru o pauză
Diverse by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5405_a_6730]
-
animată de niște forțe misterioase, greu controlabile, pentru că i se întâmplă să provoace moartea ori măcar să o favorizeze. Dacă ea este, într-adevăr, o criminală sau o dedublată, asta nu vom ști, pentru că narațiunea are grijă să camufleze aspectul transparenței logice. Aerul general este de mystery story, cu granițe fluide între determinismele plauzibilității și realizarea lor sintactică, astfel că unele lucruri trebuie deduse, în vreme ce altele rămân solid instalate în categoria enigmaticului. Oricum, Doina Ruști știe să creeze atmosferă, mișcându-se cu
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
ideile lui Marx erau, stricto sensu, de expresie în formă filosofica. Iar din acest punct, Kolakovski desprinde un înțeles nuanțat: e clar că socialismul despotic (că realitate istorică) nu este identic cu socialismul preconizat de Marx. Atunci în ce măsură este rezultatul logic al doctrinei sale? Pe de o parte, afirmă Kolakovski, doctrina nu este întru totul inocentă, dar e și absurd să crezi că formele despotice de socialism sunt o urmare directă a ei. De aceea, despotismul de riț socialist rezultă dintr-
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
gândirii” (Wittgenstein a murit în 1951, se împlinesc anul acesta șaizeci de ani de la moartea sa: perioadă care n-a făcut decât să-i sporească influența). Jurnalele 1914-1916, traduse din germană de Cătălin Cioabă, și cele Câteva remarci asupta formei logice, traduse din engleză de Gheorghe Ștefanov, ilustrează ambele etape: primele introducându-ne în viitorul Tractatus, iar Remarcile constituind o revenire reconstructivă la acesta. Cătălin Cioabă subliniază în nota asupra ediției: „Încadrarea pe care ele o oferă scrierii de tinerețe ne
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
impresionantă de informații despre biotehnologie, inclusiv la dosarele companiilor care solicită autorizare pentru plante OMG. Comisia Europeană ar fi vrut să permită cultivarea plantelor modificate genetic, acordând permisiunea unui refuz statelor care decid politic să mențină barierele. Părea un pas logic, dar am eșuat în acest demers, a spus Dalli, din cauză că țările care resping OMG vin cu argumente neștiințifice. Situația curentă este o ipocrizie, a declarat Dalli. Importurile de plante modificate genetic ne fac dependenți de alte țări, iar pe de
Comisar european: OMG aduc beneficii omenirii. Europa acționează schizofrenic () [Corola-journal/Journalistic/52117_a_53442]