1,871 matches
-
la satele vecine, unde viața era liberă și unde pâinea era ieftină. Din moment ce nu li se putea da suficientă hrană, ei aveau sentimentul, de altminteri cam nesocotit, că ar fi trebuit să li se permită să plece. Așa încât circula o lozincă pe care o puteai citi uneori pe pereții caselor, iar alteori era strigată la trecerea prefectului: "Pâine sau aer". Această formulă ironică a dat semnalul unor manifestații repede reprimate, dar al căror caracter grav nu a scăpat nimănui. Ziarele, firește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
lor erau pe sfârșite. Negocierile de pace din Ierusalim nu făcuseră bine afacerilor; oamenii de pe străzile Palestinei erau brusc mai puțin receptivi la cei care puneau bombe în autobuzele din Israel și în malluri. Dați o șansă negocierilor, asta devenise lozinca preferată a bărbatului din cafenea. Nimeni nu spune că nu ne putem întoarce la confruntările armate dacă - atunci când - eșuează discuțiile. Dar pentru câteva săptămâni să vedem ce ne pot aduce negociatorii. În climatul acesta, exista un număr restrâns de locuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
asezonată cu un pic de Ecstasy, puștimea sparge ferestrele Navei Amiral! Dar Wakefield nu Înțelege ceva din tot protestul acesta. Să fie oare prosperitatea americană, de la cafea la brînză, sursa Întregii mizerii globale? La televizor, fluturași și țestoase care strigă lozinci stau față În față cu lanț de scutieri. Toți sînt uzi; ploaia continuă să cadă și se văd reflecții ciudate de la bălțile de pe stradă și de la picurii de ploaie pe obiectivul camerei. Un fluturaș flutură un steag cu imaginea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
P. povestește foarte bine dispus, lăudându-se, mândru de tot ce a făcut. „Și mai avea o vorbă: Dacă nu știi - te-nvăț, dacă nu poți - te-ajut, dacă nu vrei - te oblig!»“. Tatăl lui Vasiliu a învățat cele două lozinci, a lui Lenin și a lui Stalin, de la Dinamo. La intrarea în club, în anii ’50, îmi aduc aminte că erau afișate în dreapta și-n stânga intrării. De atunci au trecut ani. Viața mea nu s-a schimbat. Sigur, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fost, în Europa, dintre cei care au ridicat steagul. (...) nu sîntem răspunzători de victoria noastră și nu ne solidarizăm cu progeniturile involuntare. Constatăm însă această victorie în toată opera zilei de azi — copie și ascultare servilă a gesturilor noastre, a lozincilor noastre. Vitrinele, afișele, casele, mobilierul, tablourile, decorațiunea, sculptura, poezia, întreaga producție de artă și artizanat a zilei, constitue dovada biruinței principiilor noastre și a rîvnei noastre înțelegătoare. Am fost dintre cei care au izbutit să descifreze stilul unei epoci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
zicea „istoricii“ și șleahta altora ca ei, otrăviți de opoziție, noul curs al evenimentelor l-a mai îmbărbătat. Șefii l-au promovat în munci mai de răspundere și deprinsese alte gusturi. Intrase în altă lume, mai cu ștaif, cu alte lozinci, cu prelucrări mai deștepte, dar care, s-a convins repede, respecta aceleași legi: halitul întruna de savarine la activiști și îndoparea cu lebăr la activiste, oriunde, oricând, cu oricine și oricum. Devenise specialist în vânarea de bâzdâc, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
înfrigurat. L-au preluat și, pornind spre întrunire, au ocolit puțin pe alte străzi, ca să ajungă să treacă și pe Republicii. Pe tot drumul spre Casa de Cultură, grupuri de simpatizanți se formau spontan, urmându-l pe Afinoghiu, scandând diverse lozinci, între care cea mai des repetată era: „Jos comuniștii, sus Băcănel!“ În fruntea coloanei pășea țanțoș un ins deșirat, cu o față prelungă, mai mult albastră decât neagără, muiată în albastrul închis al apelor coclite. Își săltă vesel pălăria de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
îi ziceam, că făcuse profesionala de matrițeri în cauciuc la „Danubiana“, până să-l bage la politică în armată. Freca menta toată ziua, dar lunea, când aveam prelucrarea, ne lua ca la Facultate, dar tare de tot. Cu broșuri, cu lozinci, cu istoria lui Ceaușescu, cum o-ncepuse de la treișpe-paișpe ani, de stătea bătrânii din ceceul ăla de dinainte de război și se minuna câtă revoluție zace în băiatul ăsta tânăr, toate ni le prelucra politrucul Ștanță, de-ți venea atunci să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
poate ai auzit de el. Nepot dinspre soția de-a doua. Tac’su, inginerul Nisip, a fost mare la revoluție aici, la noi. L-a dat și la televizor, când a ieșit pe balcon la Județeană și a strigat toate lozincile alea de-a mobilizat masele. Meseriașul ridică din umeri: - Și dac-a strigat cu ce s-a ales? Dacă fiu-su e tot laborant! Putea să cumpere să privatizeze măcar laboratorul. Sau să-și tragă de-o policlinică, ca doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
păți, că vedeți, că nu știu. Fă-te că pricepi greu, că-ți fluieră trenul lângă ureche, dă-o scăldată, dar nu spune niciodată ceva expré anume, că nici nu știi după aia ce te mai așteaptă. Ține-o cu lozinca asta: dacă nu s-a dat la televizor și nici la radio n-am auzit, de unde să știu eu, la calapoadele mele...“ Chicoti, pocnind șmecherește din degete. - Deștept nea Trandafir. „Nu te omoară pă chestia asta, zicea. Da să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și pe Băcănel, tabloul ăla mare care-l scot în balcon la partidul lor, când fac adunare cu pomenirea martirilor. Gentimir aprobă indiferent. -Tânăr Focan ăsta - urmă Pancratz -, da-l pusese un fel de șef peste pictorii care făcea pavoazarea. Lozinci, portrete, afișe. Propagandă. Se dădea și el la Katy, să-i pozeze nud, auzi, goală. Cea să o facă în emblema de la-nchiderea Festivalului. Avansuri, seara fredona cu limba scoasă după ea. Până mi-a spus Katy. „Nu-mi ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
probleme. Deviza era să se simtă lumea bine, să vadă că Dej nu era așa cum ziceau dușmanii noștri. Că România care construia socialismul și democrația populară nu era lagăr. Atunci a ieșit și chestia aia cu pace și blenoragie. Era lozinca cu pacea și prietenia care domnește-n România, că de-aia se făcuse Festivalul, să le arătăm că și după cortina de fier capitaliștii se pot simți bine, nu-i mănâncă comuniștii și alte chestii de-astea de propagandă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu caralii în colonia din Baltă și o dăduse la bucătărie. Apoi, când a venit șef acolo căpitanul Brandaburlea, vărul lui dom Cangurașu, cu ecologia, a trecut-o la afișe. Cea că era talentată la pictat și făcea afișe și lozinci de le punea pă panouri. Vă dați seama... Lupta pentru pace, cu republica, protecția muncii, tot ce era cazul. Spusese toate acestea pe nerăsuflate, ca o lecție îndelung repetată. Oficiantul luă hârtiuța aceea, o cercetă profesionist, mișcând ușor din buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pierdut în ’40, când am pierdut și Basarabia cu Bucovina și mai apoi și bucata aia bună de Ardeal, cu Clujul, o ținea Zbenghea cu România Mare de ziceai că-i moștenirea lui tac-su, făcea șezători folclorice, marșuri cu lozinci. P-aia o știi? „Nu cedăm Ardealul!“ Sau: „Nici o palmă de Pământ românesc!“ Asta cu palma a pus elevii și premilitarii de-au scris-o și sus sus pă deal, la Monument. A scris-o cu boscheți din ăia vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Ce e cu toată povestea asta cu ăia de care vorbește toată lumea? Că au apărut niște de-ăștia ciudați, care bagă lumea la idei. Biserica nu zice nimic? Nici o atitdine? Că înainte se rezolva cu ateismul, cu marxismul, dialectica, aveam lozinci pentru lămurire. Dar acuma, Biserica nu se pronunță?“ „Am spus să se facă rugăciuni, dacă cere cineva, să facă părinții acatiste, șfeștanii“, ridică din umeri Irineu. „Dar nu cred că e ceva serios. Mai mult o psihoză, o isterie, necazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Antonescu” Bacău (fusaiole din lut - nr. inv. 20040, 20041 și 20042; vas de provizii - nr. inv. 14070; inel din bronz - nr. inv. 14343). Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 257, fig. 3/3 (așezarea de la Oncești cunoscută inițial ca fiind de la Lozinca - Bacău); Florescu M., Căpitanu 1969, p. 253; Popescu 1969, p. 492; Mitrea I. 1971, p. 271-284; Teodor 1997c, p. 123. b) Marginea de sud-sud-vest a satului: pe pantele dealului din apropierea marginii sud-sud-vestice a localității s-au găsit fragmente de vase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trecut am avut salată, ridichi și roșii. anul acesta am să pun ceapă, conopidă și pătrunjel. nu vreau să dezvolt prea mult teoria mea privind coabitarea ideală a zarzavaturilor, dar între ceapă, conopidă și pătrunjel există o fraternitate demnă de lozinca preferată a revoluției Franceze... Iar faptul că în plin Paris, la numai cîțiva pași de manufactura regală de pe bulevardul Gobelins sau de Grădina Botanică, în mijlocul unei configurații de blocuri modeste poate fi creată o grădină de legume înconjurată de trandafiri
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
capul între genunchi, ca la curcani, le căsca pliscul cât toate zilele și le vizita. Pe fiecare dintre ele de cel puțin 19 ori. Genul de tip care și după proces continuă să te intoxice doar cu "Trăiască" și "Jos"! Lozinci. Pe ăsta, săracul, nici măcar salvele blițurilor n-or să-l poată obișnui cu împușcatul". Se întoarse cuminte, mângâie ziarul căzut cu talpa adidasului și-l ridică. 143 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI burta lăbărțată, mustața. Constatând apoi, c-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prins? Căci, dacă va fi prins va fi bine de ei, vor primi prime. Poate că da, poate că nu. Pe palierul etajului trei - poreclit deja Volgoride - etaj unde flutura prapurele din secolul trecut salvat de la Agie și încrustat cu lozinca "Ai spus tot?", duduia Dorina își ia pisica de coadă și se insinuează către chichineața preferatului său. Îi va arăta ea lui ce însemnează aia cafea. Până atunci, cât preferatul încă lipsește, îi va arăta propriului tiv două ace. Scosese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
soldat cu morți și răniți. Rapoartele asupra manifestației sunt extrem de contradictorii În ce privește vinovățiile. După rapoartele organelor de ordine - pe care trebuie să le privim cu circumspecție, dat fiind controlul politic asupra acestora -, ar reieși că În mulțime s-au strigat lozinci violent antisemite. Astfel, În raportul Serviciului Special de Informații se menționează folosirea de lozinci ca „Jos guvernul jidovit!” și „Jos jidanii!”, subliniindu-se că la manifestație „au participat legionari”3. Este adevărat, raportul poate fi pus sub semnul Întrebării, Însuși
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
rapoartele organelor de ordine - pe care trebuie să le privim cu circumspecție, dat fiind controlul politic asupra acestora -, ar reieși că În mulțime s-au strigat lozinci violent antisemite. Astfel, În raportul Serviciului Special de Informații se menționează folosirea de lozinci ca „Jos guvernul jidovit!” și „Jos jidanii!”, subliniindu-se că la manifestație „au participat legionari”3. Este adevărat, raportul poate fi pus sub semnul Întrebării, Însuși limbajul folosit este cel al Partidului Comunist. Totuși, nu este exclus ca o serie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
subliniat că „partidul nostru a combătut cu energie orice tendință de antisemitism, chiar În vremurile cele mai critice”, iar Dinu xe "Brătianu"Brătianu, după ce dezminte Învinuirile de antisemitism, afirmă: „Tactica agitatorilor comuniști, de a prezenta populația evreiască ca susținătoare a lozincilor lor, spre a provoca astfel resentimentele partidelor de ordine și ale opiniei publice trebuie demascată cu toată hotărârea, după cum trebuie lămurită această populație asupra adevăratelor vederi și sentimente ale partidelor democratice”1. Interesantă această declarație a lui Dinu xe "Brătianu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
identificarea sa cu Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman. Situația politică În România primilor ani de după război era deosebit de complexă și se repercuta asupra activității propriu-zise a formațiunilor evreiești. Și deși cuvântul de ordine era unitate evreiască, aceasta nu rămânea decât o lozincă folosită nu o dată În scop opus ideii de unitate. Sub acest pretext comuniștii vor forma În 1945 Comitetul Democratic Evreiesc, ce va acționa, sub aceeași lozincă a unității, pentru promovarea ideilor și intereselor Partidului Comunist; Încercări similare de unificare se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
evreiești. Și deși cuvântul de ordine era unitate evreiască, aceasta nu rămânea decât o lozincă folosită nu o dată În scop opus ideii de unitate. Sub acest pretext comuniștii vor forma În 1945 Comitetul Democratic Evreiesc, ce va acționa, sub aceeași lozincă a unității, pentru promovarea ideilor și intereselor Partidului Comunist; Încercări similare de unificare se vor Înregistra În perioada dată la celălalt pol al eșichierului politic evreiesc, printr-o tentativă de fuziune Între Uniunea Evreilor din România (U.E.R.) și Partidul Evreiesc
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În linii mari, progrxe "Antonescu"amul prezentat atunci, În 1948, și care În fond Însemna golirea de conținut a Comunității, s-a realizat În practică. Rămânând pe planul poziției teoretice a conducerii P.C.R., vom sublinia că, pe de-o parte, lozinca lansată de comuniști era: unitate În lumea evreiască, lozincă sub care s-a fondat organizația P.C.R. din sânul populației evreiești (Comitetul Democratic Evreiesc), iar pe de altă parte, era criticată virulent poziția așa-zis bundistă de izolare a populației evreiești
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]