65,110 matches
-
prin pierderea identității. în acest sens, dincolo de ponderea sa obiectuală și de voluptățile vizuale pe care le stimulează, albumul Baba , această expoziție încremenită, aruncă în jur o lumină palidă, de amurg în plină zi. Și dacă stai să asculți cu luare aminte, din paginile sale scrise și din materia grea a culorilor răzbat, paradoxal, și marile elanuri whitmaniene și sonoritățile stinse ale ecleziastului. O analiză conformistă și sumară a operei lui Corneliu Baba ar fi tentată să invoce aproape mecanic modelele
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
fost vorba doar de o "provocare", care să servească de fapt adepților părții supuse criticii, cum te-ar face să crezi coperta versiunii în franceză, cartea nu ar merita, fără îndoială, atenție. Aceeași poziționare critică cu obstinație a autorului, în luările de poziție din anii următori, ar putea arunca, de asemenea, o atare suspiciune. Enumerarea titlurilor publicate, conținută în articolul care îi este consacrat în enciclopedia virtuală Wikipedia, este elocventă în acest sens: The Death of Politics. France under Mitterrand (Londra
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
Cât este ea, de fapt, de justificată de realitatea faptelor? Chestiunea prezintă interes, firește, datorită însemnătății subiectelor abordate și surprinde faptul că la noi, unde interesul pentru politologia occidentală este atât de viu, iar traducerile au devenit atât de numeroase, luările de poziție ale lui John Laughland au suscitat foarte puține ecouri. Potrivit fișei sale biografice din Wikipedia, John Laughland - pe care chiar și numele de familie pare a-l fi predestinat unor interpretării contradictorii a lucrărilor sale - și-a dat
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
incomodă ce-i caracterizează scrisul îi împrumută aerul unui rebel indisciplinat, a cărui lectură este cu atît mai fermecătoare. Cartea de față, Eseuri despre lumea de azi, nu face excepție. E în ea destulă pastă polemică ca să alimenteze tot atîtea luări de poziție cîte capitole are volumul. Dar întrucît tematica eseurilor adunate aici este prea felurită pentru a putea fi prinsă într-o singură recenzie, m-am oprit asupra capitolului intitulat Islamul. L-am ales nu doar pentru că în el e
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
scoată în evidență suferințele prin care a trecut ea și familia sa (evident, nici nu le ascunde), ci să înțeleagă tot ce s-a petrecut, propria viață, dar și specificitatea regimului comunist, resorturile vizibile sau ascunse care au condus spre luarea unor măsuri atât de barbare. Pentru aceasta încearcă să-și coreleze propriile amintiri cu lectura zilnică a ziarului "Scânteia" (pentru o scurtă perioadă "Scânteia" este înlocuită cu "România liberă") din perioada respectivă. Astfel are cronologia exactă a evenimentelor politice (înființarea
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
cum îi spuneau grecii) nu mi-au fost impuse niciodată, ci sunt chiar axiomele care îmi structurează universul. Nu uitați că vin din Ardeal și dintr-o familie de intelectuali cu rădăcini țărănești, elemente care trimit la stabilitate, echilibru și luarea lucrurilor în serios. De aici până la luarea ideilor în serios nu e decât un pas pe care l-am făcut pe urmele Tatei, un preot căruia i se părea de neînchipuit să ia bani pentru slujirea sfintelor Taine. În rest
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
fost impuse niciodată, ci sunt chiar axiomele care îmi structurează universul. Nu uitați că vin din Ardeal și dintr-o familie de intelectuali cu rădăcini țărănești, elemente care trimit la stabilitate, echilibru și luarea lucrurilor în serios. De aici până la luarea ideilor în serios nu e decât un pas pe care l-am făcut pe urmele Tatei, un preot căruia i se părea de neînchipuit să ia bani pentru slujirea sfintelor Taine. În rest n-a mai fost decât conservarea propriei
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
a facultății) prin specificarea tipului de specializare pe care urmează să o frecventeze, în accord cu suma caracteristicilor fizice, psihologice și pedagogice pe care le prezintă dar adaptat contextului socio-economic. Atât școala, cât și familia trebuie să asiste elevul în luarea celei mai potrivite decizii, oferind informații despre ocupații și specializări. Aptitudini -complex de trăsături senzorio motorii, cognitive, afectiv-motivaționale și voliționale care asigură realizarea cu randament a unei activități. În condiții favorabile, aptitudinile se pot dezvolta și perfecționa prin cultivarea unor
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
activă, de adresare de întrebări eficiente, de a oferi și primi feed-back. Consilierea individuală - relație de consiliere profesională de tip față-în -față și unu la unu. Obiectivele acestei consilieri pot consta în ajutarea indivizilor să își îmbunătățească autocunoașterea, capacitățile de luare a deciziilor, să își sporească bagajul informațional referitor la opțiuni de studiu și carieră. Acest tip de consiliere este o componentă foarte importantă a proceselor de consiliere profesională. Consilierea de grup se referă la practicile de învățare cu ajutorul grupurilor. În cadrul
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
de forță de muncă și șomaj. Decizie - proces prin care individul ajunge să aleagă între una sau mai multe alternative de acțiune. Adesea, aceasta reprezintă o modalitate de depășire a unui conflict cognitiv sau afectiv. În sfera profesională și educațională, luarea deciziilor presupune identificarea alternativelor, adunarea de informații, alegerea uneia dintre acestea și stabilirea detaliilor pentru implementarea acțiunilor potrivite. Dezvoltarea carierei - ansamblul acțiunilor întreprinse în scopul dezvoltării propriului potențial personal și profesional, incluzând dobândirea prin educație și formare de noi competențe
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
concept cheie la Carl Rogers, facilitând în opinia acestuia, schimbarea constructivă a clientului. Evaluare psihologică - în contextul consilierii, se referă la surprinderea și integrarea de informații referitoare la diferite aspecte personale, cum ar fi interesele, personalitatea, aptitudinile, valorile, stiluri de luare a deciziilor, precum și alte aspecte care ar putea influența procesele de luare de decizii privind dezvoltarea carierei. Explorarea carierei - analiza constrângerilor și a oportunităților legate de formare profesională și a posibilităților de angajare existente, în scopul alegerii unei ocupații, a
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
clientului. Evaluare psihologică - în contextul consilierii, se referă la surprinderea și integrarea de informații referitoare la diferite aspecte personale, cum ar fi interesele, personalitatea, aptitudinile, valorile, stiluri de luare a deciziilor, precum și alte aspecte care ar putea influența procesele de luare de decizii privind dezvoltarea carierei. Explorarea carierei - analiza constrângerilor și a oportunităților legate de formare profesională și a posibilităților de angajare existente, în scopul alegerii unei ocupații, a unui loc de muncă sau a unui furnizor de formare profesională în conformitate cu
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
reflectă în felul unic de a fi al persoanei, modul său particular de a reacționa la situații. Personalitatea este considerată un factor cheie al succesului și satisfacției profesionale, intervenind în fiecare aspect important al dzvoltării carierei. Planificarea carierei - procesul de luare de decizii educaționale și profesionale pornind de la informațiile disponibile referitoare la sine și la mediul înconjurător: oportunități de pe piața muncii, de formare, de cunoaștere de specialiști. Scopul planificării este încurajarea autocunoașterii și a adunării de informații despre mediul educațional și
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
instituțiilor devălmașe; de altfel, le acordă un loc foarte redus în cele trei volume ale Contribuțiilor sale. Din punctul meu de vedere, aceste reguli sunt însă esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționează o societate. E vorba de regulile de luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
foarte redus în cele trei volume ale Contribuțiilor sale. Din punctul meu de vedere, aceste reguli sunt însă esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționează o societate. E vorba de regulile de luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază pentru luarea deciziilor era cea a unanimității. În obștea mică, regula era uneori majoritară pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41); dar, în general, trebuia presupus că decizia este luată
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază pentru luarea deciziilor era cea a unanimității. În obștea mică, regula era uneori majoritară pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41); dar, în general, trebuia presupus că decizia este luată în mod unanim . Reguli precum cea a unanimității
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
laxe, iar granițele între acceptat și neacceptat sunt ușor de schimbat. Faptul că regulile nu au o aplicabilitate clară, ci sunt mai degrabă ghiduri generale de comportament este, în acest sens, o consecință a preeminenței unor reguli foarte simple de luare a deciziilor colective . Într-o formulare generală, un alt dezavantaj al apelului la regula unanimității este că aceasta favorizează așa-numitul comportament strategic al membrilor grupului. Altfel spus, în procesul de negociere fiecare va încerca să obțină cât mai mult
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ceilalți acceptă să facă o (sau altă) concesie. Această consecință vine în contradicție cu una dintre cele mai des susținute teze privitoare la structura obștilor. Ea constă în argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
suspiciune și de neîncredere; în aceste circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
timp relativ îndelungat, nu pot afecta această circumstanță. Resursele sunt potențial nelimitate și nu este niciun pericol ca acestea să se rărească. De aceea, concurența dintre actori este doar marginală. Cum nici conflictul nu are un loc central, regulile de luare a deciziilor în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
omenire a zilelor noastre. Înainte de a detalia cele spuse mai sus, aș dori să amintesc că România, fiind până în 1989 un stat excesiv de autoritar, a privat autoritățile locale de dreptul legitim de a avea un cuvânt important în căutarea și luarea unor decizii, uneori vitale, dictate de interesul local. Îmi amintesc că prin 1992 ne chinuiam să înțelegem principiul subsidiarității, adoptat de Uniunea Europeană la Lisabona, principiu pe care guvernanții României nu l-au înțeles niciodată și nici nu s-au străduit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
în final, să se impună tuturor. Puteai să-ți dai seama de efectul cuvântului tău la servirea prânzului sau a cinei, când masa la care te așezai se ocupa imediat de către colegi din marile orașe ale lumii. Discuțiile continuau și luările de poziție se armonizau cu aceste ocazii. La fel de importante erau legăturile amicale care se formau cu aceste ocazii. A fost imposibil să prind în această carte o parte importantă din corespondența Primăriei orașului Iași cu demnitari străini din toată lumea. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
asemenea, o invitație în calitate de vicepreședinte al Grupului Democrat din Consiliul Europei. Ca o curiozitate, am prins și câteva extrase din unele ziare din China, Grecia, Italia, Senegal, în care s-au scris articole despre primarul din Iași, sau selecții din luările mele de cuvânt la unele întâlniri internaționale. Selecțiile dau un aspect de cocteil care poate schița o activitate extrem de variată. Felicitările ocazionate de zile aniversare, onomastică, de sărbători importante, religioase și naționale, cu ocazia evenimentelor fericite sau chiar tragice, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]