4,609 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DEPARTE-S PATIMILE TALE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Departe-s patimile Tale De ceasu-acesta luminat, Când lumea cată lung pe cale Spre Moș Crăciun cel așteptat. Chiar vine Moșul și împarte, La casele avute dar, Pe la colibe ce's departe, Găsește drumul doar arar. De clipa nașterii Preasfinte Se bucură la fel săracii Cu cei bogați
DEPARTE-S PATIMILE TALE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362379_a_363708]
-
săracii Cu cei bogați, deși 'nainte Nu au nici vin, nici cozonacii Ei te iubesc cu demnitate Și dau credinței consistență, Nu fals ca cei ce-și fac cetate, Din bigotism și opulență. Departe-s patimile Tale De ceasu' acesta luminat. Doar unii-așteaptă Moșu 'n cale, Ceilalți, deja l-au cumpărat! *** Referință Bibliografică: Departe-s patimile Tale / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
DEPARTE-S PATIMILE TALE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362379_a_363708]
-
avea forța cosmică a devastării spiritului, prin ascundere ori înfățișare ireală, pentru mult timp! Ermetismul de acest tip poate afecta corpurile, dar nu faptul gândului, conștiinței, sentimentului! „Cuvântul Regelui” a ieșit la lumina publică acum, pentru că a fost dintru rostire luminat și nicio secundă în întuneric și vid! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marilena Rotaru. Cuvântul Regelui n-a fost ermetizat în întuneric și vid / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
asculte cu multă atenție liniștea și să-i privească frumusețile pe care apoi le-a transpus cu multă sensibilitate în această carte. Drum bun călătorului în această călătorie prin lumea basmelor fără de seamăn, însoțit de oameni cu suflet curat și luminat cum sunt zorii care spală crestele acestor munți. Drum bun, cititorule! Emilian Marcu BIBLIOGRAFIE 1. Mihai Iacobescu - „Din istoria Bucovinei”, Vol. I (1774-1862) - De la administrația militară la autonomia provincială - Ed. Academiei Române, București, 1993. 2. I. Nistor - „Românii și rutenii din
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
destoiniciei, cei mai buni avansând ierarhic. Cei vizați pentru conducerea supremă, beneficiau de o pregătire specială, care le puneau la încercare rezistența și iscusința. Așa s-a creat o veritabilă aristocrație a spiritului și a vocației politice: „taraboștii” sau „sarabii” luminați, din rândul cărora se alegeau sacerdoții și regii”. În timp, după merite dovedite în „neam” acest principiu a devenit EREDITAR-ELECTIV. G.D.Iscru spune că „acest principiu deriva din „Principiul fundamental al Dreptului Zalmoxian: „Dreptul națiunii înaintea tuturor”(Carol Lundius- „Zalmoxis
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
astăzi, știm ce s-a „ales” și cum s-a „ales”. Am uitat cu totul obiceiul pământului, care nu a mai avut baza reală a sarabilor. Ca să fi avut la conducere Basarabi și Mușatini, trebuia să ne păstrăm clasa taraboștilor luminați, clasă stricată cu trecerea timpului, numai din cauza ambițiilor politice, care a polarizat boierimea în partide veșnic în ceartă. Ca dovadă că AICI este hiba sistemului ereditar-electiv. Câtă vreme sistemul electiv va avea la bază partide politice, dintre care se alege
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
dragostei îmbrățișați uitasem de unde am venit și unde plecăm... chitara o chitară printre plopi seara se lăsase oarbă melodia avea brațe lungi ajunseseră până la tine tu o ascultai vrăjită cu urechile feline te-am privit și te făcusei o lumină luminată smulsă din seara aceea peste bolta-ntunecată doamne frumoasă mai erai pe gura ta plină de rai... paradisul tău frumos paradisul tău frumos este-n priviri și-n mersul lin rămân la margine de timp să te privesc și să
MINIPOEME de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361031_a_362360]
-
Eveniment > Comemorari > LERUI LER Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lerui Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin de prospețime, taină și de nou
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
de orice deosebiri de fire, de situație, de bogăție, de vârstă: ele se poate zice că fac parte din viața religioasă a popoarelor, și sunt adică acea religie ce are de preoți pe cei mai mari, mai buni și mai luminați oameni din fiecare generație. Pe când, dimpotrivă, interesul e pizmăreț și gâlcevitor: el desparte un popor în clase care se vrăjmășesc și în aceste clase chiar, dintre care nu e om care să nu urmărească mai multă putere și plăcere decât
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
luminată și puteam observa din când în când localitățile prin care treceam pregătite parcă pentru începerea unei noi săptămâni... era duminică seara. La Paphos am făcut un scurt popas în acea seară și am vizitat portul; ruina unei fortărețe, pefect luminată și numai bună de vizitat - ne-a atras atenția de pe faleză; ne-am dezmorțit picioarele plimbându-ne cu „Țuca”, magnifica și zburdalnica noastră jucărie vie pe țărmul mării și curiozitatea ne-a împins înspre port. Când ne-am apropiat de
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
vie pe țărmul mării și curiozitatea ne-a împins înspre port. Când ne-am apropiat de fortăreață am găsit pe un perete o placă din marmură pe care am citit în două fraze istoria edificiului care era atât de frumos luminat spre a atrage vizitatorii încât nu puteai să nu fii curios să vezi ce-i acolo: ruine, un șanț de apărare plin cu apă, un podeț, lanțuri și lumini! Dacă ești isteț, apoi știi să te vinzi bine - ca destinație
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
apă, un podeț, lanțuri și lumini! Dacă ești isteț, apoi știi să te vinzi bine - ca destinație turistică! Și ciprioții știu s-o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne aștepta pe noi să ne îmbarcăm și să ne întoarcem în timp, în locurile pline de legende dăltuite în coastele stăncoase ale insulei Afroditei... Și eu și fata mea Mădălina, gândeam la fel - era rezultatul firesc al unei
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
comerciale, străzi moderne cu trotuare și spații verzi, toate făcute de mâinile harnicilor domnișani. Școala pe care o știa de pe vremea lui Spiru Haret, este azi ca un pahar de cristal. Și mare le-a fost bucuria văzând satul noaptea, luminat ca ziua, nu cu lumina de la dinamul lui Ardei, sau al primarului Nae Ionescu. Văzând spitalul, se minunează amândouă, întrebând de dr. Teja Papahagi, acel aromân așezat cu sfințenie în cartea satului domnesc. N-ar fi rămas Sultănica aici, acasă
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
nenorocit toată istoria, iar acum ne distruge definitiv. De asta suntem acum unde suntem, pe fundul prăpastiei, afundați până la ochi în scârna istoriei...Un om de o cinste și de o probitate morală extraordinare. Îl văd ca pe un monument luminat, răspândind bunătate în jurul lui până departe. Nu pot să nu-l amintesc aici pe bunul, pe omul plin de omenie, pe ziaristul de altă dată, vesel, care a avut pentru toți o vorbă bună, o glumă, o mână întinsă cu
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
dedulcește el cuvintele, umplându-le cu miere și cu dulceață de cireșe împodobindu-le cu ciucuri și cu horbotă dulce. până și nu le dă strălucire de chihlimbar, ca în textul de mai jos, nea Marin al nostru de pe plaiurile luminate ale Oltețului nu poate, că așa este el făcut din miros de crini și din cântece de ciocârlii amestecate cu vin de fragi: „Întreaga seară m-am gândit ce-i voi spune titanului, «Patriarhul muzicologiei românești» și cuprins de-o
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
om bogat și o să-ți duci în cinste și desfătare tot restul vieții tale. Tragodas rămase uimit de cuvintele reginei. Fără să îndrăznească să se gândească la ce fel de propunere ar fi putut să-i adreseze regina, îi răspunse: - Luminată și preaslăvită regină! Poți să-mi ceri orice, chiar de-ar fi să-mi risc viața care și așa nu valorează cine știe ce! Regina se lumină la față auzind acest răspuns înflăcărat și-i zise: - Văd că ai un suflet mare
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
cât timp va îngădui Cel de Sus să existe Pământul acesta. Se spune că a existat odată, demult, în timpurile antice, undeva pe țărmurile Asiei Mici, un oraș bogat care se numea Atalya. În acest oraș măreț domnea un rege luminat, pe nume Agatos, care era vestit pentru marea lui patimă de a construi temple și palate grandioase cum nu s-au mai văzut în lume. Acest oraș, însă, a suferit un mare necaz, ajungând să trăiască zile grele datorită invaziei
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
i se opri peste cap. Se dezmetici cu greu din căzătură și începu să se târască, ajutându-se de mâini și de picioare, prin albia sălbatică a râpii. Sus de tot, printre ramurile încâlcite ale boscheților, se vedeau malurile galbene, luminate probabil de luna pe care el n-o mai vedea din viroagă. Oare cum să se cațere înapoi, până sus, printre pietre, mărăcini și crengi de salcâm? Simțea că nu mai e în stare să facă niciun efort, malul din fața
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
distincție îmbrăcat precum domnii din secolul trecut acela când termenul de eleganță avea și consistență. Ne-a regalat cu produsele casei, unele absolut remarcabile, iar pe timpul mesei ne-a onorat de mai multe ori cu prezența. Un tur al orașului luminat feeric ne-a încheiat această zi memorabilă și ne-a făcut să dormim visând frumos. A treia zi, dimineață, am mai făcut un tur al orașului și am stat mai multă vreme în piața centrală unde Ivan, mde, suflet din
MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364141_a_365470]
-
tzunami, vulcani, boli cumplite, molime, fiare uriașe mereu hămesite... Nimic! Ferocitatea fiarelor era un fel de gângureală pe lângă ce puteau face băieții. Plus că aveau și o putere de reproducere, ceva de spaimă. Le-a mai trimis și ceva învățători, luminați, ba chiar și pe un fiu al Său! Zadarnic! Nici nu se putea gândi la ce pățiseră majoritatea trimișilor săi. Prin urmare, avea deja pregătită o gaură neagră pe care să le-o trimită și să rezolve definitiv problema. Numai
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
mai pur; mi-e o comoară; Mi-e mintea limpede și clară, Iar inima-i parfum de lăcrămioara. La voi poeți, la voi actori, La voi destoinici scriitori, La voi artiști și creatori, La voi -nemuritoare flori.. La voi luceferi- luminate minți Ce-n urma ați lăsat dorinți; O dara de lumină, o urmă de speranță, O torta-n întuneric ce rugăminte poartă.. Nu mai pot vorbi cu noi Luceferi ce s-au stins.. Iar timpul nu se da-napoi Și
IN MEMORIA ARTISTILOR de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364256_a_365585]
-
Este vorba despre preocuparea ce apare mereu nouă în multe cazuri și probleme complicate, care pot fi soluționate numai când păstorul acționează potrivit cu știința și îndrumat de Pronia Dumnezeiască. Pe drept Sfântul Vasile în cele mai multe cazuri se bazează pe judecata luminată și responsabilă a păstorului, oferindu-i acestuia o mare putere de discernământ. În general, vindecarea bolilor sufletești, creșterea în virtute, viața, desăvârșirea și mântuirea în Isus Hristos este marea taină, pe care o lucrează Sfânta Treime în fiecare suflet, folosind ca
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
întreg sistem unitar de educare a adulților din mediul rural, un început de muncă eroico -romantică a învățătorimii satului, pătrunsă tot mai mult de cuvintele - îndemn ale marelui patriot, Spiru Haret : Lumina poporului este cea mai înaltă datorie a oamenilor luminați și patrioți. A nu sprijini lupta pentru luminarea poporului, ori a lucra în contra existenței țării este tot una . Viabilitatea Școlilor de adulți până la începutul conflagrației mondiale din 1914, a depins în exclusivitate de învățătorii satelor. Dacă legea învățământului primar și
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
la geamuri și la uși, Iscodesc pe la mătuși, Dacă l-au văzut pe moșul, Urmăresc și soba, coșul. Și deodată: Ho! Ho! Ho! Se aude de-acolo. O fi moșul? Cine-o fi? Ați fost cuminței copii? Casa toată-i luminată, Un brad mare se arată, Sclipesc globuri și betele, Luminițe și mărgele. Moșul este prietenos, Barbă albă, glas duios. Haina roșie, cu nea. Ține-n mân-o mică stea. O agață-n vârf la brad, Artificii multe ard. Se aud
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]