977 matches
-
și întreb unde: în România Mare? Da, răspunde. Pardon, zic. Totul se termină subit. Pentru totdeauna. Dar... iarăși... ce fac? Pentru ce-am venit aici? Inefabilul inventar al acestei dimineți: 1. crucea de pe Caraiman 2. Peleșul 3. Vila lui Enescu, "Luminiș"... 28 septembrie Curată nebunie peste Ocean: toată lumea urmărește cu sufletul la gură o emisiune t.v., denumită, cam sumbru orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Beneficiam (spre rușinoasa noastră impostură), anual, de o cămăruță de odihnă la Cumpătu-Sinaia, într-una din multele vile... expropriate în comunism și puse la dispoziția "creatorilor de frumos". În vecinătate, la cîteva sute de pași, se afla/ se află vila "Luminiș", încîntătorul loc de taină al geniului și al Mărucăi sale. Ei bine, strecurîndu-ne să vedem, să descoperim ceva din fosta mare taină, dădeam peste mitocanii și găinușele lor, "repartizați" aici de gospodăriile de partid să se lăfăie în paturile princiare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mica sală de muzică a reginei-poete Carmen Sylva, gazda mult veneratului Eminescu și, mai tîrziu, a reginei Maria, pentru un la fel de mult venerat Enescu, ce făcea din înserări momente atît de agreabile. Și, tot așa, nu departe de Peleș, în "Luminișul" Marucăi Cantacuzino, revederea sălii cu mare pian negru, la care, rugat de fascinanta lui soție să încînte invitații, același Enescu punea seratei diadema genială. Din nefericire, prea tînărul rege Mihai a avut parte de cu totul alte serate. Încîntătoare efigie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
face legea, tocmai această dezordine creează, ea, starea de spirit generatoare de incitante conexiuni. (Numai promiscuitate ca atare, numai neputincioasă mizerie să nu fie!) Fugind, o viață, la Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trăiește și că a trăit în toată istoria filosofiei, putând reprezenta chiar partea autentică a acesteia, totuși ascunsă vederilor interesate doar de arhitectura "sistemului" filosofic, de fețele sale "expuse" rațional, nepătrunzătoare, așadar, în privința adumbririlor "obiectului" ce le poartă, neînțelegătoare în ceea ce privește "luminișurile" filosofice, ascunse, uneori, sub vorbe bine aranjate "judicativ"? Poate că recunoașterea necunoașterii este chipul adânc, dar, totodată, autentic, al însuși faptului de a ști de ce știi ceea ce știi. Poate! Prima Introducere, reconstruind două topos-uri ale gândirii gândirea ca element
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al filosofiei (dictatura judicativului, adică gândirea-positum, de o parte, proiectul non-judicativ, adică gândirea-fenomen, de alta) încearcă să ajungă la rădăcinile celor două chipuri ale acestei "științe"; de fapt, ea încearcă să scoată la iveală chipul ascuns al acesteia, adumbririle și luminișurile despre care vorbeam mai devreme; și, deoarece gândirea este, în ființa sa, act, reconstituirea topos-urilor sale fie acestea demult închegate și hotărnicite înseamnă punerea la lucru, pentru o afirmare de sine, a înseși gândirii (ca act). Și poate că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mi-am dat seama că avea încrustat un mesaj îmbietor: URMEAZĂ-MĂ ! Cu emoție și cu puțină reținere, am început să urmez pasărea. Parcă eram vrăjită și simțeam în mersul meu că plutesc. Nu după mult timp, am ajuns în luminișul unei poieni care avea o strălucire aparte, deoarece în mijlocul ei se afla o zână. Aceasta avea părul lung, din raze de soare și pe cap avea o coroană aurie de fructe. Văzând așa frumusețe, rămăsesem fără grai ; parcă eram vrăjită
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie ș-o răpăială de grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne ale unor bătălii. Soarele se ridicase deasupra munților, poleind cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe urca mereu. Curând ajunse aproape de un luminiș. Lăsă pe pajiște sacul de merinde În care avea muniția, Își rezemă arma de un copac și Își răcori obrazul cu apă rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți pași și adierea ușoară a vântului Îi aduse În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu multă grijă. Iscodi atent cu privirea Împrejurimile. Nu se zărea nimic deosebit. I se păru, totuși, că aude frânturi de vorbă. După ce mai Înaintă câțiva metri, desluși clar cuvinte străine. Târându-se pe coate și genunchi, ajunse la marginea luminișului În spatele unei stânci. Acolo, cu grijă Își săltă capul, dar numaidecât Îl trase Înapoi, pitindu-se după stâncă. Nu departe de el zărise un Întreg grup de hitleriști. Ca să-i vadă mai bine și pentru a nu fi observat se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pe dealuri, garduri vii înecate în verdeața grădinilor. Soare, priveliști somnoroase. Și trecători care, când se iveau la capătul unei străzi, păreau că înaintează veșnic fără să ajungă vreodată în dreptul tău. Casa bunicii se afla la marginea orașului, în locul numit „Luminișul din Vest”: o astfel de coincidență (Vest-Europa-Franța) ne distra grozav. Clădirea aceea cu trei etaje, construită prin 1910, trebuia să inauguerze, conform planului unui guvernator ambițios, un întreg bulevard purtând amprenta stilului modern. Da, clădirea era o replică îndepărtată a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
început rușinoasă. Charlotte murise și, în locul Stalinkăi, conform spuselor lui Alex Bond, fusese construit un stadion. Nu putea exista o dovadă mai palpabilă a dispariției totale, definitive. Dar bucuria era mai puternică. Izvora din clipa aceea trăită în milocul unui luminiș, în bătaia vântului de stepă, în tăcerea senină a acelei femei stând în fața a patru arbuști, sub frunzele cărora ghiceam acum ciorchini fragezi. Din mers, mă uitam din când în când la fotografia femeii în pufoaică. De-acum înțelegeam ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
său, pătrunde în templu și sfărâmă statuia. Indignați de sacrilegiu, credincioșii îl lapidează. Dar abia astfel, prin actul jertfei, religia Marelui Orb le pătrunde în suflete. Originalitatea dramaturgiei blagiene rezidă în facultatea autorului de a descoperi în credințe populare ancestrale luminișuri metafizice și surse ale unor conflicte cu implicații ontologice. „Misterul păgân” e de fapt un „eres” care aduce pe scenă ecouri spirituale creștine într-o dramă religioasă dacică: Dumnezeu trebuie să-și sacrifice cuvântul (aici pe profetul său), spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Întrecându-se În Înălțime. Printre frunzișul des al arborilor seculari se zbenguie În zbor atletic, de pe o creangă pe alta, diferite specii de 629 Asistăm la o adevărată luptă, În condițiile În care lumina Înseamnă viață. Acolo unde este un luminiș invadează de obicei orhideele. Florile lor compuse din trei petale sunt simetrice, cu două jumătăți identice pe fiecare parte. Staminele În număr de două au forma unei măciulii și conțin granule de polen grupate În polinie. Orhideele există pe glob
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur, „Breviar de poezie bucovineană contemporană”, GBV, 1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur, „Breviar de poezie bucovineană contemporană”, GBV, 1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius, Opere, VIII, 72, 79-80; Satco-Pânzar, Dicționar, 157
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
de flori însoțesc în al doilea plan o regină încoronată care ține la rândul ei un buchet de flori. Tot acest cortegiu angajat într-o coregrafie hieratică pare să se deplaseze către un altar care abia se vede într-un luminiș. Se poate observa și aici influența lui Böcklin, cu o pânză ca Pădurea sacră (1886) înfățișând un cortegiu care se deplasează în direcția unui altar pe care arde focul sacru și în fața căruia sunt deja prosternate două figuri. Acest cortegiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în primul volum. În al doilea, Ary Murnu revine la o viziune neoclasicizant-academizantă. La rândul său, Mișu Teișanu realizează o serie de cromolitografii având ca subiect poemul "Luceafărul" publicate în Luceafărul 286, cromolitografii însoțite de fragmente poetice: "Și din oglindă luminiș / Pe trupu-i se revarsă, / pe ochii mari bătând închiși / Pe fața ei întoarsă" (1923), Luceafărul, "Din sfera mea venii cu greu", (1923), Luceafărul "Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă"(1923), Luceafărul "Și tainic genele le plec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Luceafăr care lasă în urma sa o trenă neagră, rotindu-se în spirală către astrul ce-i este originea. La fel în Luceafărul, ("Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă") pictorul încearcă ilustrarea versurilor "Și din oglindă luminiș / Pe trupu-i se revarsă" (cromolitografie 495 x 345 cm, 1923, BAR. Cabinetul de Stampe, DR 20 I/T.M.) Expune în 1914 alături de Ressu și Băncilă, și în 1922 cu Paciurea participă la expoziția societății "Arta Română", unde decorativismul lucrărilor sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te găsesc sănătos. Se înțelege că regentul verbal al atributului predicativ poate fi și un verb personal la un mod nepredicativ (nepersonal) care prescurtează de obicei o propoziție: Și oglindă luminiș Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau obiectivă directă: Să vie sănătoși cei ce
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Vodă Miorița Lipnița Hagieni Movilita Nistorești Nunrași Halapg Nazarcea Pantelimonu De Jos Olteni Horia Poartă Albă Pădureni Oltina Independența Potârnichea Rariștea Osmancea Ion Corvin Satu-Nou �� (Mircea-Vodă) Satu-Nou (Oltina) Ostrov Istria Schitu Tibrinu Petroșani Izvoru Mare Topraisar Rasova Lanurile Tortomanu Răzoarele Luminiș Tuzla Runcu Mereni Valu lui Traian Saraiu Mihai Viteazu Viișoara Seimeni Mireasă Seimenii Mici Miriștea Șiriu Moșneni Tichilești Movila Verde Topalu Negrești Văleni Negureni �� Viile Pantelimon Vlahi Pecineaga Vulturu Pelinu Zorile Peșteră Plopeni Săcele Sinoe Stejaru Straja Strunga Stupina Șipotele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Brășăuți Săcăleni Ceahlău Curechiștea Brusturi Soci/Borca Chilii Davideni Budești Solca Ciurea Dolhești Buruienești Tălpălăi Crăiești Dragomirești Căciulești Cuci Drăgănești Chintinici Dămuc Ghigoiești Cordun Dărloaia Ghindăoani Cotu-Vameș Dragova Giulești Crăcăoani Dreptu Grozăvești Cut Farcașa Hârtop Dănești Frumosu Icușești Dobreni �� Frunzeni Luminiș Dochia Galu Magazia Doina Ghidion Mastacăn/ Borlești Doljești Giurgeni Mănoaia Drăgănești. Goșmani Mărgineni Dulcești Grintieș Moldoveni Dumbrava Grințieșu Mare Negrești Dumbrava Deal Groși Oanțu Dumbrava Roșie Hangu Păngărăcior Dumbrava Vale Hârțești Pârâul Caprei Făurei Hlăpești Păstrăveni Filioara Hociungi Piatră Șoimului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Ceaca Maladia Bărsău Huta-Buciumi Fildu de Mijloc Cheud Petrindu Benesat Măgura-Gâlgău Fildu de Sus Ciglean Poiana Blenchii Bizușa Băi Măleni Gură Vlădesei Ciureni Pusta Vale Bobota Mesteacăn Hurez Cormeniș Ratin Bocșa Mierța Jebuc Cosniciu de Jos Recea Mare Bodia Miluani Luminiș Cristolț Rona Bogdana Păduriș Mineu Criștelec Rus Boghiș Petrinzel Muncel Deja Stărciu Borla Poiana Onții Negreni Deleni Șimișna Borza Rogna Noțig Derșida Tămașa Bozna Ruginoasa Piroșa Dioșod Tetiș Brăglez Șasa Popteleac Doh Brebi Teștioara Răstolțu Mare Domnin Buciumi Ugruțiu Recea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]