2,022 matches
-
examinez publicul, reacția lui, apoi voi hotărî ... Ajunsesem la Casa de Cultură. Ne îndreptam către bazinul din fața intrării laterale a clădirii. Au apărut în calea noastră, cu zâmbet larg pe buze și cu trandafiri roșii în mână, Marioara Vișan și Luminița Vătavului, însoțite de Raul Ovidiu Vasiliu. A fost un moment de reală bucurie. M-au întâmpinat să mă încurajeze, să-mi ureze succes. După îmbrățișările și cuvintele încărcate de emoție și de dragoste prietenească, am făcut fotografii chiar acolo, în fața
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
de odinioară și, culmea, nu atingea cu mâna pe nici unul dintre nepoți. Drept e, îi menaja căci erau niște comori: băiatul avea să-i ducă numele mai departe, iar fata, Mira-Mică, era din cale-afară de drăgălașă, cu ochii ca două luminițe, cu zâmbetul larg, amintindu-i de nevasta lui, Geta, dusă, ca orice e bun pe lumea asta, prea devreme... Chiar și pe noră-sa o menaja, chit că ea avea de mers doar cinci minute până la școală. El făcea târguielile
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
mea de copil să văd atâtea lumini. Eu mă delectam cu pâlpâitul lămpii cu petrol și cu lumânările pe care le aprindea mama când dădea de împărțit. Ba, din păcate, în nopțile lungi de iarnă, mă mai delectam și cu luminița din capătul țigării pe care o fuma tata cu noi în camera de dormit. Orice luminiță, oricât de mică, mă bucura în nopțile cenușii ale comunismului. Mama nu mânca. Ținea post. Când se întuneca, în Ajunul Crăciunului, pe ulițele satului
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
cu lumânările pe care le aprindea mama când dădea de împărțit. Ba, din păcate, în nopțile lungi de iarnă, mă mai delectam și cu luminița din capătul țigării pe care o fuma tata cu noi în camera de dormit. Orice luminiță, oricât de mică, mă bucura în nopțile cenușii ale comunismului. Mama nu mânca. Ținea post. Când se întuneca, în Ajunul Crăciunului, pe ulițele satului se auzeau colindătorii. Mama nu ne lăsa. Zicea că oamenii sunt săraci și că nu au
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
înscenări. Pictorul care, dimineața, sub umbrelă, lucrează pe trotuar, la Santa Fosca, și care a deprins deja de la mine un "bună dimineața" extrem de trilat în gura lui, își instalează seara, noaptea, șevaletul în plin San Marco, între ultimii pelegrini, sub luminița unei lămpi agățate în cozoroc. Ce pictează? Aceleași și aceleași case și podețe coșcovite, știute de el pe de rost. Colorate cu guașa tincturată a insomniacului. Urmărite, acum, de ochii încercănat-hulpavi ai neadormiților lumii. Azi, un unic reper: Tinterotto. Nunta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Alexandru (MJ) * Ion Antonescu (MCC) * Bogdan Aurescu (MAE) * Liliana Bara (MAPM) * Ion Bazac (MS) * Mihai Berinde (MIR) * Marius Sorin Bota (MTL) * Răzvan Cirică (MMSS) * Maria Crivineanu (MIE) * Radu Damian (MEC) * Mihai David (MDP) * Alexandru Fărcaș (MAI) * Daniela Gheorghe (MFP) * Alexandrina Luminița Hîrțan (MCTI) * Enache Jiru (MFP) * George Cristian Maior (MAPN) * Mihnea Motoc (MAE) * Daniela Nicolaescu (MT) * Leonard Orban (MIE) * Gheorghe Pleșa (MIE) * Cristian Popa (BNR) * Andrei Popescu (MIE) * Constantin Marius Profiroiu (MAI) * Theodor Purcărea (CC) * Aurel Cristian Rădan (MTS) * Florin Sandu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a lor lucrare-a secerișului priviră-aceste viziuni. Acestfel cei ce dorm găseau o mîngîiere pe Așternuturile lui Beula. Cînd Lúvah și cu Vala fost-au închiși în lumea lor a chipurilor mohorîte, 560 Totul sub ceruri era negura: numai o luminița Așa cum scînteiază din spirite ce dorm, se arătă-n adîncuri dedesubt. Precum atunci cînd súflă vîntul peste un cîmp de grîne, a sufletelor harmalaie Prin tot noianul, purtate jos de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care considerăm că l-am atins. Puțină umilință a gestului va prinde bine, tocmai pentru că poziția asta, perspectiva asta, ne pune în situația de a ne recunoaște vremelnicia și conștiința socratică de asumare a stării de necunoaștere. Căutăm prin întuneric luminițe, care mai de care mai înșelătoare. Așa considerăm că-i stă bine unui demers, pe care putem să-l caracterizăm a fi științific pentru că folosește metodele a ceea ce noi numim știință. Și cum să nu fie așa dacă ne gândim
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care le produce. Se întâmplă așa pentru că în mersul nostru în întuneric, oricând ne putem lovi de o "mobilă nouă", pusă acolo de Creator și despre existența căreia nu știam nimic. Cu toate acestea continuăm să aprindem lumini și luminițe. Astfel privită, teoria lui Nicholas Taleb despre imposibilitatea cunoașterii lumii și naturii rămâne în picioare, după cum tot așa rămâne și tendința noastră spre căutare, cunoaștere și explicație. Redăm, pentru frumusețea sa, o parte a explicației lui Taleb: Înainte de a descoperi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar și o sursă bună de protecție cardiovasculară. Cei doi reprezentanți principali ai acizilor grași polinesaturați sau vitamina F (termen impropriu, dar comod) sunt acidul linoleic (omega-6) și acidul alfa-linoleic (omega-3). Principalele surse de omega-6 sunt uleiul de șofran, de luminiță, de floarea-soarelui, de porumb, de bostan, de nucă, de soia, de limba-mielului și din germenii de grâu, în timp ce omega-3 se găsește în peștii grași, în uleiul de in, de bostan, de soia, de rapiță mare, de nucă și din germeni
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
erotice” sunt de un comic paralizant, într-un derizoriu înduioșător (precum cuplul de la ping-pong din proza ce deschide volumul Eu și Robert Calul, 1982), după cum există proze de două rânduri, devenite celebre în lumea scriitoricească bucureșteană, așa cum este Boul și Luminița. În schimb, sleit de fantezie, în ciuda abuzului de fantezii, romanul Îngerul contabil (1985) este practic de necitit. Performanță stilistică, adevărat, dar exersată în gol, Îngerul contabil a fost corect calificat ca „roman fantasmagoric”: aventuri din Paris, București, Verona, dar și
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
-mă singur. Împăratul se ridică și parcurse cu pași mici spațiul care-l despărțea de biroul său de lucru. Se cufundă în scaun și porni holograma care înfățișa harta oficială a Imperiului său. În fața ochilor îi licăriră imediat milioane de luminițe. Cele verzi erau planete locuite, cele galbene erau Lumile Agricole, punctul acela mov din centrul Galaxiei era Kyrall și, undeva departe, chiar la marginea Imperiului, strălucea roșietic planeta Z. Veștile de la cei doi quinți care încercau să elucideze ciclul de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mister pe care îl văzuse vreodată. Pradă unei furii atotstăpînitoare, Alaana se întinse pe pat și, grație puterii extraordinare a minții ei, începu să cutreiere Kyrallul. Era ca și cum s-ar fi plimbat noaptea printr-o pajiște plină cu licurici, fiecare luminiță fiind o conștiință. Cea a lui Xtyn strălucea de departe cel mai tare și Alaana se hotărî să caute în jurul ei. Deosebi și licărul stins, de un verde delicat, al arborilor aceia ciudați cu care se hrăneau băștinașii și care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din partea elitelor politice o viziune de dezvoltare a statelor africane. Cert este că astăzi Africa are cu 8 procente mai puțină populație decât ar fi avut în condițiile în care se menținea rata nașterilor din 1970. Este însă doar o luminiță de speranță. Ea trebuie întreținută de politici de dezvoltare și de antrenarea unor pături mult mai largi de populație în procesul de urbanizare a continentului. În legătură cu evoluția populației în secolul pe care l-am început, părerile sunt împărțite. Sunt însă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
PSIHOLOGIE ȘCOLAR| Tablă de materiitc "Tabl\ de materii" Prefață 13 Introducere Obiectul și importanța psihologiei școlare Ă Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevilor 175 7.1. Educarea gândirii în învățământul tradițional, la noi în țară 175 7.2. „Școlile active” de la începutul secolului XX 176 7.3. Dezvoltarea gândirii în centrul atenției actualelor școli din Occident 177 Capitolul X Comunicarea didactică Ă Luminița Iacob 181 1. Precizări conceptuale 181 2. Forme ale comunicării. Implicații psihopedagogice 182 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de Elena Cruceru și C. Dumitrache. Andrei Caracostea semnează un medalion Eugen Ionescu. Traducerile aparțin lui Radu Vasile Moneta, Traian Nica, Marian Deaconu ș.a. Numărul al doilea cuprinde și patru pagini de supliment SF. Alți colaboratori: Horia Dulvac, Alina Durbaca, Luminița Tița. D.B.
AGORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
tineri intră În breaslă cu o deplină deschidere spre alte orizonturi. Generația care i-a precedat, formată din cei dintîi absolvenți ai Universității românești după 1989, n-a găsit Încă o platformă comună spre a se manifesta solidar. Andrei Pippidi LUMINIȚA MACHEDON, ERNIE SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, Boston, Massachusetts, 1999, 407 p. Interesul pe care arhitectura modernistă românească dintre cele două războaie l-a trezit după 1990 În cercurile de specialiști are o semnificație de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mizeriei din zonele adiacente centrului și se lansează În diatribe Împotriva „politicii” vremii care nu Întreprinde nimic pentru a remedia situația. PÎnă la momentul apariției unui studiu care să Îmbine contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un Început salutar pentru o cercetare de calitate În domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea În timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1988, Anul Potopului, București, 1997; Jean Starobinski, Melancolie, nostalgie, ironie, pref. Mircea Martin, București, 1993; Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, București, 1994; Denis de Rougement, Elveția sau Istoria unui popor fericit, București, 1996 (în colaborare cu Luminița Brăileanu); Maurice Puinguet, Moartea voluntară în Japonia, București, 1997 (în colaborare); Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, București, 1997; Jean Rousset, Mitul lui Don Juan, București, 1999; Kjell Esmark, Uitarea, pref. trad., București, 2003. M.B.T.
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
Limba și Literatura Română din cadrul Universității din București, funcționează ca profesor la Galați și la Bulbucata, în județul Giurgiu (1978-1982), iar din 1983 ca gestionar-magaziner la librăria Editurii Cartea Românească, alături de Mircea Nedelciu și Dan Stanciu. Debutează cu poezie la „Luminița” în 1962, apoi, în 1970, va publica primele proze în „Amfiteatru”. Va fi unul dintre stâlpii Cenaclului de Luni, emblema generației ’80 bucureștene. Împreună cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, va fi prezent în volumul colectiv Aer cu
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
duce la Val d’Isère sau undeva de genul ăsta și să ne mulțumim doar să ne Îmbrăcăm cu hainele astea, fără să schiem. — Becky! Îmi Întrerupe mama gîndurile. Uite la pătuțul ăsta. Are termostat de reglare a temperaturii Încorporat, luminițe pentru cîntecul de leagăn și sistem de vibrații pentru calmare. — Uau, spun cu ochii la poză și respirația tăiată. E incredibil! CÎt costă? — Varianta lux e... o mie două sute de lire, spune mama, consultînd textul. — O mie două sute de lire
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
secția de critică literară a Facultății de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1959. Este redactor la „Scânteia tineretului” între 1959 și 1964, iar între 1964 și 1967, redactor-șef adjunct la publicațiile pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” și colaborator la „Cravata roșie”. În 1967 înființează „Cutezătorii”, revistă pentru tineret, de mare impact în epocă, unde va fi redactor șef-adjunct până în 1970. Director al Editurii Albatros între 1970 și 1974, inițiază aici colecția „Lyceum”, seriile
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
din Șendriceni, urmează Academia de Belle Arte din Iași (1948-1950) și Institutul de Arte Plastice din București (1950-1953). Curând va abandona pictura, devenind teoretician și istoric al artei. Ulterior este redactor la „Contemporanul” și „Gazeta literară” și redactor-șef la „Luminița”. Debutează în 1948 cu versuri în ziarele „Opinca” și „Lupta Moldovei”, iar cea dintâi carte, Drumuri, drumuri, îi apare în 1954. I se acordă Premiul Academiei RPR pentru romanul Cuscrii (1958), Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru romanele Recviem pentru
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]