10,288 matches
-
Economistul inteveni cu elan. „Se spune ca iepurașul a ajuns rege.Vulpea l-a contestat.Urechiatul a invitat-o afară din palat,la luptă pe viață și pe moarte.Animalele erau îngrijorate.S-a întors singur.Victorios. A venit și lupul și istoria s-a repetat. A sosit leul,a deschis ușa și a întrebat: «Te mai supară cineva,finule?»”... Morala:Râsul,elanul,somnul și leul se pregătesc de vremuri grele... „Lună nouă,corn de aur Scump al nopților tezaur, Subsemnatul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
bucură acum decât răutatea din mine. Stai departe și nu mai mesteca gumă când vorbești cu femei. Am tăcut amândoi, tăcerea fiindu-mi mie ușoară pentru că puteam să-i examinez spatele rigid. Avea umeri lați și atletici, goi, cu un lup tatuat urlând la lună pe omoplatul stâng. — Cum ești licantroapă? am întrebat, descoperindu-mi brusc o voce timidă. S-a întors iar, trădând prin bruschețe că doar atâta aștepta. — Pentru că am trei țâțe. Așa m-am născut. A plătit și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu numele ăsta. Lumea credea că sunt ofițer de Securitate. Ați remarcat vreodată că în Securitate, cu cât erai mai sus în carieră, cu atât numele de familie era mai scurt? Dacă cineva anunța: „Vine tovarășul Pop“ sau „vine tovarășul Lup“, sau „Stan“, înțepeneau toți de frică. Eventual din două silabe: „Horvat“... Dar maximum două silabe. Dacă auzeai: „Vine tovarășul Gălățeanu“, te lua deja râsul. — Bine ați venit în clubul nostru, domnule Pop, i-a spus impasibila gorilă, înapoindu-i buletinul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
spre pădure. Înainta foarte greu din cauza troienelor și Îi tremura și inima În ea. Știa că nu se putea Întoarce acasa și stia că baba Dochia anume o alungase, ca să se rătăcească și să Înghețe ori s-o mănânce vreun lup. Merse cât merse, nici ea nu știa cât, dar simțea că nu mai poate urca muntele (căci pădurea era pe un munte). Căzu istovită și abia putu să se rezeme de un copac.O cuprinse toropeala,simțea că amorțește, că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sta locului nemișcat, nepăsându-i de nimic altceva decât de Moldova lui. Veni și iarna cea grozavă cu troienile cât casa.Ningea și viscolea și viscolea și ningea, iar vântul Își făcea de cap.Gerul era grozav.Prin păduri numai lupii umblau după pradă.Brad sta sus pe munte veghind.Era pe jumătate amorțit.Degetele nu și le mai simțea, picioarele Îi erau amorțite.Îl cuprinse o moleșeală și o toropeală strașnică.Parcă amorțise.Încet-Încet adormi. Când se desprimăvară și pâraiele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
război! răspunse Traian. Sabia a rămas În fântăna, globul de aur (ați ghicit: soarele) a rămas pe cer ca să dea lumină pământului și să-l Încălzească (și pe noi). Se spune, dragii mei, că Soarele este ochiul lui Dumnezeu. Stiați? LUPUL Pe când Sâmpetru umbla pe pământ, acesta era cioban. Dimineața Își lua ițarii, se Încingea cu un brâu lat de lână, Își arunca cojocul pe umeri, Își Înfunda căciula pe urechi și pornea cu oile pe munte, cu câinii după el
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
asta nu se mai poate, dacă vor să trăiască, trebuie să facă ceva. Și câinii s-au pus pe vânătoare.Azi așa, mâine așa, câinii s-au sălbăticit, vânau tot ce le ieșea În cale.Și oamenii le au zis lupi. PRIMA ZĂPADĂ (altă variantă) Nevasta lui moș Nicolae era una dintre cele mai meștere neveste de prin partea locului, ea făcând lucruri nemaiauzite. Și ea știa lucruri minunate pe care alte femei nu le știau face. Dar ce spun eu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
respirația. Și ea urca, urca.Doar n-o să se dea bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Atunci Lupu, răspunse obraznic celui care Îl ocrotise ca un părinte să nu Îndrăznească să-l alunge că mulți ciobani au pierit prin munți și În multe feluri, iar el se pricepea să-i facaă pierduți. -Nu vorbi cu păcat, Lupule! zise Sâmpetru. -Eu nu mă tem de nimeni, nici de tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș Lupu. Atunci, pe loc Îi crescură ghiare, corpul i se acoperi cu blană,În loc de gură Îi crescu bot, Îi crescu și coadă, transformâdu-se Într-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș Lupu. Atunci, pe loc Îi crescură ghiare, corpul i se acoperi cu blană,În loc de gură Îi crescu bot, Îi crescu și coadă, transformâdu-se Într-o sălbăticiune.Se Îndepărtă intrând În pădure. Se spune că Lupul a fugit atunci Km după Km până ce a ajuns În lumea morților.Dar rău cum e, și acolo se lua la harță, chiar sfâșia dracii.Mai ales În anul acela când dracul cel bătrân era tare ocupat, căci Își Însura
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rău cum e, și acolo se lua la harță, chiar sfâșia dracii.Mai ales În anul acela când dracul cel bătrân era tare ocupat, căci Își Însura feciorii. Așa o fi, n-o fi așa, nu știu.Dar știu că lupul și azi aduce pagubă pe la stâni, rupând oile și atacând chiar și pe om. FULGERUL Pe vremea Împăratului Dioclețian, oamenii decăzuseră cum nu se mai Întâmplase niciodată. Era vremea celui mai mare desfrâu.Bețiile țineau lanț, vinul era scos din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai mic Începu să plângă. Dacă a pățit ceva Ionucu? S-o fi rătăcit? S-o fi Întâlnit cu mistreții? Dacă s-a Întâlnit cu mistreții? L-o fi mușcat vreun șarpe? Sau un paianjen uriaș și veninos? Or fi lupi În pădurea asta?! Dacă a căzut Într-o râpă? Dacă l-a Înghițit mlaștina? Panica copiilor tot creștea, căci se apropia timpul de plecat acasă.În curând avea să se lase noaptea.Și dacă mai vine și-o furtună...Ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să naibe parte de liniște nici noaptea. Să Îndure ploile și viscolul și să rabde de foame. Blestemul mamei sale, Îl transfigură pe Ion Într un cerb mândru și frumos. Trăia În pădure, mereu era fugărit de vânători ori de lupi, iarna tremura de frig și nu găsea deloc mâncare, căci prea se Înfruptase cândva și din varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță, umblă după izvoare, Însetat, căci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ciudat și de caraghios, că au Început să râdă unul de altul. Apoi au Început să plângă de neputința lor, că ei, oamenii, nu puteau vorbi. Cum stăteau ei acolo, În mijlocul naturii, auziră două păsări ciripind, auziră greierii, auziră doi lupi urlând În depărtare, auziră un mistreț grohăind și multe altele auziră. Au fost foarte surprinși de descoperirea pe care au făcut-o, urmărind viețuitoarele. Luându-se dupp animale, paspri și insecte, imitându-le, au Început și ei să scoată sunete
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
îl văzu pe Petre și veni să-l salute. Bun vad ți-am mai dat! Bun, nimic de zis, da' cu criza asta... Criza-necriza, omul mai trebuie să mănânce și să bea ceva și clienții dumitale sunt tineri, flămânzi ca lupii. Cam așa e, zise el, gândind unde bate Petre. Și ce planuri ai, că acuși expiră contractul? Îl mai prelungim sau pe motiv de criză ... A, nu, cred că o să-l prelungesc. Bine, mai vorbim când o fi vremea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
retraseră apoi fiecare prin camera lui. Când reapărură, Petre îi aștepta cu dulceață de afine și apă rece de la fântână. S-au reunit pe verandă și iar au început cu poveștile. Luat la întrebări era în primul rând "amiralul", viitor "lup de mare" cum e, cum e programul, cum sunt "superiorii", când o să plece cu Bricul "Mircea"... Radu se revanșă cu un șir de comentarii la adresa "domnișoarei doctor". În sfârșit, toți îl asaltară pe Petre cu întrebări privind casa, livada, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a Serei Sericicole, sistematizarea centrului civic al Lespezilor, asfaltarea drumurilor județene din zonă. Visul inginerului Ion Rotaru a fost construirea unei noi fabrici de sticlă, motiv pentru care a adus specialiști să foreze teritoriul. După mai multe foraje pe Pârâul Lupilor din pădurea Buda s-a descoperit că nisipul din aceste locuri are peste 80% cuarț, fiind de cea mai bună calitate. Fiindcă a existat și opoziție însă, lucrurile s-au oprit în acest punct. Inginerul Ion Rotaru a continuat să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu aveți nici aur, nici arginți, nici bani în cingătorile voastre. Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. Iată! Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cum să facă bani cu el"68. Foarte sugestivă pentru această stare de fapt este o minunată poveste din copilărie: Cei trei purceluși. Erau odată trei purceluși, frați, care au vrut să-și construiască un adăpost ca să se apere de lup. Numai că nu au reușit să ajungă la un acord despre cum să fie casa, din ce materiale să fie construită etc. Așa că fiecare a decis să meargă pe cont propriu în proiect. Purcelușul mare a decis să-și facă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ce materiale să fie construită etc. Așa că fiecare a decis să meargă pe cont propriu în proiect. Purcelușul mare a decis să-și facă o casă din paie, pentru că, a considerat el, va fi un adăpost foarte bun în calea lupului. Al doilea, mijlociul, și-a făcut o casă din lemn, pe același principiu ca și purcelușul cel mare. Cei doi, pentru că au terminat repede lucrul la case, au plecat să vadă ce face purcelușul cel mic. Acesta nu isprăvise și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o construcție atât de laborioasă, că ei au fost foarte inteligenți și s-au descurcat realizând două case repede și câștigând și timp pentru distracție. Purcelușul cel mic și-a continuat treaba, spunându-le că, pentru a se apăra de lup, trebuie să aibă un adăpost trainic. În plus, le-a atras atenția asupra pericolelor pe care le aduce o treabă de mântuială. Evident, frații săi l-au persiflat. Într-un final, purcelușii s-au stabilit fiecare la casa lui. În
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aibă un adăpost trainic. În plus, le-a atras atenția asupra pericolelor pe care le aduce o treabă de mântuială. Evident, frații săi l-au persiflat. Într-un final, purcelușii s-au stabilit fiecare la casa lui. În acest timp, lupul îi vâna. A venit flămând la ușa casei purcelușului mai mare. A încercat să pătrundă, dar nu a putut. Purcelușul mare era și înfricoșat, dar și vesel că l-a păcălit pe lup. Însă lupul s-a încordat, a suflat
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fiecare la casa lui. În acest timp, lupul îi vâna. A venit flămând la ușa casei purcelușului mai mare. A încercat să pătrundă, dar nu a putut. Purcelușul mare era și înfricoșat, dar și vesel că l-a păcălit pe lup. Însă lupul s-a încordat, a suflat și a dărâmat casa din paie. Purcelușul a rămas înmărmurit și a fugit disperat din calea lupului spre casa fratelui mijlociu. Lupul, după el. Purcelușul a reușit să ajungă la fratele mijlociu, care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
casa lui. În acest timp, lupul îi vâna. A venit flămând la ușa casei purcelușului mai mare. A încercat să pătrundă, dar nu a putut. Purcelușul mare era și înfricoșat, dar și vesel că l-a păcălit pe lup. Însă lupul s-a încordat, a suflat și a dărâmat casa din paie. Purcelușul a rămas înmărmurit și a fugit disperat din calea lupului spre casa fratelui mijlociu. Lupul, după el. Purcelușul a reușit să ajungă la fratele mijlociu, care i-a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]