1,150 matches
-
Din larg dănțuiesc în apă cu înclinări bizare - și ConstanțaCity (mizeră, arhi-defunctă cetate) se profilează cu vagi pretenții new-yorkeze și chiar cu o râpă care, înnobilată de depărtare, aduce a Acropolă (la fața locului - prăvălitură de ziduri ruinate, compisate de mâțe și câini, și de șandramale delabrate). Revii către dig - te lași purtat de o coamă propice de val, te prinzi cu o mână de o piatră plină de mâzgă alunecoasă și de mușchi negru, împănat cu scoici tăioase - și gata
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Sunt doar soldat fruntaș (sau sergent?). În vara celui de-al doilea an, stăteam iarăși pentru două săptămâni - luate din vacanța noastră - “în armată“, mergeam zi de zi până la mama naibii, la marginea Bucureștiului, „la poligon“. Acolo trebuia să tragi mâța de coadă și apoi să dai cu pușca în niște ținte de carton de două ori, poc-poc, și să te faci din când în când că alergi. Locotenentele nu ne frecau, erau niște femei cumsecade. Fumam și stăteam întinse pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
copiilor atunci, aceștia fiind încă la o vârstă la care ar fi fost depășiți de învățăturile pe care dascălul lor li le-ar fi predat. Dintre mamiferele carnivore, dorim a spune că prin pădurile noastre mai există: La familia Felide, Mâța sau pisica sălbatecă (Felis catus L.), Rîsul (Linx vulgaris). La familia Mustelide cunoaștem Jderul (Martes abietum), Dihorul (Foetorius putorius Kais et Bl.) , Nevăstuica (Foetoriusvulgaris K. Bl.), Nevăstuica albă ( Foetorius Erminea K et Bl.) Norița (Putoris lutreola L.), Iidra (Lutra vulgaris
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
L.) Molia de pene (Tineola biselliella Hummel), Molia merelor (Carpocapsa pomonella L.), Fluturul roșu (Vanessa urticae L.), Fluturul luminii (Mamestra oleracea L.), Flutur de iarnă (Hibernia defoliaria L.), Flutur alb de varză (Pieris brassicae L.), Flutur alb ( Pieris crataegi L.), Mâța popii (Arctia caja L.) Din familia Pseudoneuroptera: Strigoaie (calopterix virgo L.) Miriapode Șerpuleț ( Julus terrestris L. și Lithobius forficatus L.) Arachnide: Păianjenul de casă (Tagenaria domestica L), Păianjenul cu cruce (Epeira diadema L.), Căpușa (Ixodes ricinus L.) Crustaceele sunt reprezentate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obține prin apăsarea fierului în brazdă nu-i era de ajuns, familia sa fiind prea numeroasă, pleca aiurea, singur sau cu turmă cu tot, întorcându-se dacă aprecia că a strâns atâta cheag încât familia lui nu va mai trage mâța de coadă, sau rămânând definitiv pe acolo, întemeind alte așezări, aducând cu ei și pe cei rămași la bază, sau măcar pe o parte dintre ei. Dacă rămânea acasă încerca fel și fel de inițiative cu scopuri lucrative care să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ani în urmă? Denunțarea plagiatorilor a fost mult timp, pentru această prețioasă publicație, un adevărat punct de program; și nu unul de mică importanță. Colecția e plină de titluri de felul acesta: "L-am prins!" sau "L-am prins cu mâța-n sac!" sau insistent "...ba încă în sac străin!" (când opera copiată era străină). Și sub aceste titluri, pagini întregi pline de texte puse pe câte două coloane: supliciul paralelelor... În epoca aceea, romantică și glorioasă, când încă socialist și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
p. 386 ; 239, p. 49)"/>. Pe la 1440, de exemplu, un inchizitor din dioceza Lausanne introducea Într-un lung poem pretinse declarații smulse ereticilor În timpul proceselor inchizitoriale : la sabat, vrăjitoarele „ Pe băț călare pleacă/ Spre Sinagoga deșucheată”, unde, „În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost demonizat prin folosirea unor termeni proprii iudaismului - Sabat și Sinagogă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ridicat o serie de probleme de ordin economic cerându-se Încadrarea În muncă și cum orașul nostru Încă nu are destule posibilități de Încadrare, nici CDE-ul nu s’a ocupat Îndeajuns de această problemă”. Folosind vechiul truc cu aruncarea mâței moarte În ograda altora, iată justificarea: „Conducătorii sioniști s’au folosit la această adunare de o serie de alienați mintali (subl.ns.) care au ridicat problemele Într-un mod haotic și tendențios”. Dacă tot s-au strâns acolo În număr
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
faptul că toate imaginile mele (majoritatea fotografiilor și tot ce primesc prin televizor) sînt alb-negru. Anul e 1987 și cel mai iubit actor din lume e Harrison Ford. Dacă mi-ai arăta o poză cu el, m aș uita ca mîța în calendar. Dar arată-mi o poză cu Bogart și ține-te bine. în romanul său Zgomotul alb, scriitorul Don DeLillo îi descrie pe profesorii de la catedra de Studii Media a unei universități americane fictive niște ciudați care sînt în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cracii-n sus păgânătatea?! Izbândă deplină, moșule! spune Gheorghiță cu mândrie. Cum alta? Că nimeni nu se află să-i sufle-n borș Domnului Ștefan! Mamăăă ce tăiere o fost!! Ce face, ce drege Măria sa, tăt în chișoare cade, ca mâța! Da'... de Măria sa ai știre? E bine, sănătos? Sănătos, sănătos! Să-l fi văzut cum dădea iama cu sabia în turcime! Mamăăă!!... Când se-nfierbântă Măria sa la război, alelei, îi prăpădenie, taie la vrăjmași, ca-n curechi taie, de zici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să... O să-l rog pe Mateiaș... Un loc de refugiu, undeva în Transilvania..." Iar pribegi, iar, Dumnezeule! îngână Maria chinuită. De ce să punem răul înainte? râde el forțat. "Năzdrăvanul ista, fași el ci fași și tăt în chișioare cade, ca mâța", asta-i o vorbă ce mult umblă prin popor. Maria încearcă să zâmbească: Să te audă Dumnezeu. Mă... mă mai roade un gând, spune ea după un timp, șovăind, Alexandru... Săndrel... Coconul... "feciorul ibovnicei"... Maria! protestează el cu reproș. Bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
descântă ochii făcând cruciulițe peste pleoapele lăsate: "Frunzuliță sălcioară, Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală"... Din colțul pleoapelor, o boabă de lacrimă strivită se sparge și se rostogolește șiroind pe obrazul Voichiței. Ooo! Veverița mea dă apă la mâțe... E grav... Cine te-a supărat?! Acu scot spada! Voichița, cu ochii împăienjeniți de lacrimi, printre sughițuri, bolborosește: Mă... Măria ta... Ștefane! o corectează el. Ște... Ștefane, Măria ta... îngână printre suspine. Slo...slobozește-mă! A... alungă-mă! Dă-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plânge: Ibovnică? Măria sa râde de mine... Ba mă întreabă de mă mai joc cu păpușile, ba zice că-s regina veverițelor, că m-am dat de trei ori peste cap și m-am făcut o zână, ba, că-s o mâță plouată... Râde de mine. Maria, în panică, schimonosită, vrând să fie ironică: Nu s-a atins de tine?" Ștefan?!... Mira-m-aș! Haida-de! Lui nu-i scapă niciuna!... Jur! Să jur pe icoana Sfintei Fecioare?! țipă Voichița. Maria pălește: Adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
neamului blăstămat. Mulțumescu-ți ție, Doamne! De câți ani aștept clipa aiasta! se închină Alexa. Dă Doamne să ne bată turcii! întărește Negrilă ruga cu o cruce mare. Parcă poți să știi ce mai clocește Diavolul și... și, Doamne-ferește, "cade ca mâța, tot în picioare", îngână Alexa cu îngrijorare. Când vrea ceva Vodă, nimeni și nimic nu-i stă în cale. De aceea, să nu zicem hop până n-am sărit! spune Isaia frământat de un gând. De aceea, bine ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să le dau de toate, izbucnește el în hohote sarcastice de râs. Așa oaspeți de samă trebuie cinstiți cum se cuvine: moldovenește! Și, dacă se stârnește și vreo binecuvântată de boleșniță, dă Doamne bine! Ești nemaipomenit, spune Stanciu. Povestea cu mâța chiar e adevărată! Gherasim, sfârșit, se lasă ușurel într-un jilț: Mă iartă, Doamne... Stai!... Stai!... și Ștefan îi întinde o ploscă. Îți mulțumesc, căpitane! Gherasim bea cu nesaț, își șterge gura cu dosul mâinii și vorbește cu voluptate: Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sunt câteva lucruri, puține -, ce-s mai presus de viață și chiar de moarte... Dumnezeu să ne ierte. Vin tatarii! Vin și turcii! Ei drăcia-dracului, ia să vedem ce se mai poate face?! Închide ochii și se cufundă în el... "Mâța", șoptește Mihail, șăgalnic, dar nimănui nu-i a zâmbi măcar... Se așterne o tăcere adâncă. Un bondar bâzâie gros. Cineva tușește încetișor; ceilalți îl sâsâie cu degetul la buze. Mult n-au a aștepta. Ștefan deschide ochii... "Zâmbește? Parcă ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șomoioage de foc pânzele corăbiilor ce urcă pe Dunăre, harabalele ce cară silistrăria cu iarbă de pușcă, chervanele grele de merinde! Ștefan se oprește să-și tragă sufletul. Trăsni-i-ar!! Dar-ar-ciuma-n ei să dea!... Formidabil! Fantastic! "Năzdrăvanu' " ista... "ca mâța", strigă-n cor boierii entuziasmați. Ștefan zâmbește cinic și continuă cu aceeași patimă, sarcastic, încrâncenat: ...Și-n puterea nopții, când turcaleții osteniți dorm somnul cel greu și dulce, noi, în șalvari, cu turbane, boiți cu funigine pe chip, ne strecurăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și ea din sudul Basarabiei, nu vorbea perfect românește, având, în schimb, un perfect accent ardelenesc, de care era mândră; i se întâmpla uneori să amestece limbile, să-i scape câte un „cerez” (peste) „pădure”, sau „sabaki” (câini) i (și) „mâță”, expresii rămase celebre, de care eu și soră-mea ne amuzam copios. Avea o prietenă, al cărei nume - neobișnuit - revenea mereu pe buzele ei: Vioara. Ținea, ca și mine, cu „U” Cluj. Mama i se confesa, căci tanti Tony, serioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
e o altă problemă. Nu o dată mi s-a părut nu se prea bucura de succesele mele literare, sau mai exact spus că nu credea în realitatea lor. Îmi amintesc cum îi sclipeau ochii, de parcă m-ar fi prins cu mâța-n sac, citindu-mi ce scrie despre mine, în „Dicționarul” său, Marian Popa. Inginer de meserie, bun profesionist și organizator, nu înțelegea, în schimb, mare lucru din literatură și artă. Mai mic cu nouă ani decât ea, a murit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
început s-o fac abia acum, la 78 de ani, vârstă la care alții stau deja la taifas cu Dumnezeu. M-am născut la Dobrinești, dobrâi = bun, așezarea oamenilor buni, buni pentru treabă și mult mai buni pentru a trage mâța de coadă. În Nicorești Târg problema stătea puțin mai altfel, fiindcă altfel nu-mi explic de ce aveam atâția negustori de toate națiile. și-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
loc de bună-ziua pe oriunde mergi”. 180 Merg, am răspuns, încercând să-mi ascund bucuria, dar mai ales foamea! Mă simțeam bine în compania celor doi. Cel care conducea mașina, Cotoi, președintele de la Cooperație, avea o spinare flexibilă, ca la mâțe, și un talent înnăscut de a le face pe plac șefilor. Era atât de lunecos încât, deși toată lumea știa că este plin de bani câștigați din afaceri dubioase, totuși felul lui de a fi lingușitor și săritor la orice chemare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
algoritm. Nu înțelegeau decât limba lor și aveau (majoritatea) un mod extrem de agresiv de intervenție. În sarcina lor cădea însămânțarea terorii în plan local. Ei duceau „greul”. Ei erau „bubuiți” sau „trântiți la munca de jos” dacă erau prinși cu mâța lipsei de vigilență în sac. Nu voi ști niciodată dacă mi-era mai mult silă decât milă de cei din această categorie. Acum îi compătimesc sincer. În devălmășia de orientări actuale, e tare greu pentru ei să-și găsească dreapta
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tot nu-i pot mulțumi pe toți. Nici măcar nu încerc. Aș risca, dimpotrivă, să-i nemulțumesc pe toți. Și, mai ales, pe băieții de la Observator cultural care, de câtva timp, stau cu ochii pe mine, doar-doar m-or prinde cu mâța în sac, cu vreo greșeală, mai ales ideologică, cu vreo incorectitudine politică sau cine știe cu ce. Sunt necruțători cei de la Observator... Mai vigilenți decât activiștii de partid de pe vremuri. Mult mai vigilenți. Dar în slujba cui? Habar n-am
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
competență morală. E silit, măcar din când în când, să accepte compromisuri mai mari sau mai mici. E firesc deci ca prestigiul său moral să aibă de suferit. E ca un judecător de tribunal pe care l-ai prins cu mâța în sac. Cum să mai crezi în judecata lui? Vorba e că lipsa de prestigiu a criticii românești s-a prelungit și după căderea dictaturii ceaușiste. Ori măcar lipsa de prestigiu a acelor critici care au fost foarte activi și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se prinde". Ochiul scriitorului mărește și diformează în sensul enormului și sălbatecului, fiind producător de fantasmagorii. Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]