5,997 matches
-
grijă, Bernie, zise ea fără suflare, capul căzându-i în față pe piept. — Te simți bine, Hildegard? Ea bâjbâi după mânerul portierei: — Cred că o să mi se facă rău. Căzu într-o parte spre caldarâm, vomitând în rigolă și pe mânecă, în timp ce-și opri căderea cu mâna. Am sărit din mașină și am alergat roată spre portiera din dreapta ca să o ajut, dar Korsch fu acolo înaintea mea, susținând-o de după umeri până când ea putu să respire din nou. — Isuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și o seringă dintro trusă medicală și se apucă să pregătească acul, adăugând: — La urma urmei, nu-i așa, nu vrem să te simți obosit la apropiata Curte de Onoare? — O să te vreau acolo, desigur, Lanz, zise Weisthor, suflecându-și mâneca pentru a scoate la iveală un antebraț care avea atât de multe vânătăi și urme de înțepături încât părea tatuat. Nu voi fi în stare să trec prin asta fără cocaină. Găsesc că limpezește mintea în mod minunat. Și voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și-mi fac o datorie de onoare de a mulțumi pentru postura aproape involuntară de „dizident prin umor” redactorului-șef al „Științei și tehnicii”, Ioan Eremia Albescu, care, de fiecare dată când am vrut să renunț, m-a tras de mânecă înapoi la masa de scris. Cartea se adresează cu precădere marelui public cultivat. Din acest colț de pagină, îl rog să fie încredințat că-i port o adâncă recunoștință. Autorul Epopeea Spațială 2084 Episodul 1 O ședință obișnuită Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mai mică măsură, China. La Universitatea din Annamalainagar, în sudul Indiei, aproape de Madras - după cum povestește cu mult humor - a trebuit să predea învestmîntat în haină sacră și petrecut de mai multe ori cu îmbălsămate cununi de trandafiri. Adesea, trandafirii de la mâneca odăjdiei ștergeau spinii caracterelor algebrice de pe tablă, încît totul s-a cufundat, până la urmă, într-un aburos mister. Adesea, în trenuri, un capabil reprezentant de comerț, cu indiscreția breslei, îl întreabă: - În ce branșă voiajați? - Eu voiajez în matematice, răspunde
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de truc erotic, extrem de ingenios, care dădea, neîndoielnic, rezultate bune. Eu le arătam uneori mîinile mele luminoase, le arătam tot ce aveam mai intim și mai pur (de obicei mergeam cu aceste cioturi albe de lumină, care îmi ieșeau din mînecile hainei, ascunse în buzunarele pantalonilor). Mama și tatăl meu, ba chiar toți unchii și mătușile mele, nemaivorbind de bunici, îmi atrăgeau sever atenția: “Nu fi prost, nu-ți mai arăta mîinile niciodată, indiferent de femeia din fața ta. Pe lumea asta
VÎRSTA DE AUR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364312_a_365641]
-
Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Gerul era puternic, până și fumul care ieșea pe hornurile caselor tremura de frig. Bătrânul, îmbrăcat cu o haină peticită, cu blănița de la mâneci roasă, purta pe cap o căciulă de miel, cu marginile îndoite. Pe sub haina de iarnă, purta un pulover roșu, împletit, de pe vremea când buna sa soție trăia. Ieșind din casă, fu întâmpinat de glasurile zgomotoase ale copiilor, care erau cât
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
car și găleata asta, care e din ce în ce mai grea!”. Nu termină de rosti cuvintele că înaintea sa apăru un tânăr, înalt și subțire, îmbrăcat frumos, cu haine roșii de catifea. Purta pe deasupra un mantou soldățesc, cu blană de astrahan negru la mâneci și la guler. Capul îi era descoperit, vântul fluturându-i pletele aurii, de culoare grâului de vară. Ochii săi scânteiau ca două stele, emanând bunătate și căldură. Întinse mâna bătrânelului, spunându-i: „Haide, tată-moșule, ridică-te!”. Mirat de o astfel
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
de „știri”, plăsmuiri, scenarii, dosare contrafăcute... care de care mai abracadabrante. Atacurile se vor multiplica pe zi ce trece. Vom vedea in action conservele sub acoperire, care se erijează în mari liberali și oameni de dreapta din partide scoase din mâneca Demisului!?! Onoarea celor doi lideri USL va fi pusă la grea încercare. Vor fi în stare să ducă proiectul USL la capăt? Deocamdată, târâș-grăpiș sunt în grafic. Ambii sunt conștienți că cine cedează psiho-politic va ieși din scenă! Pentru totdeauna
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]
-
rachetuțe năstrușnice. Unul din ei a aprins fitilul unei feștile afurisite, care o luă în sus, apoi se răzgândi și se întoarse iar spre maidan sfârâind, trecând la numai o palmă de Moș Orion și pârlindu-i un colț de la mâneca cămășii sale de cosmonaut - veche și ea, îngălbenită de vremuri. Și moșul iarăși izbunci în bombăneli: - Afurisiților! Nerușinaților! Copii prost crescuți!... Dar la ce poți să te aștepți de la niște copii de virtualiști?! Nici măcar un pic de respect și educație
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
cu câteva minute înainte de decolare. Doi finladezi cu rucsacuri în spinare. Încălțați cu niște bocanci enormi! Parcă mergeau să cucerească un vârf de munte din Himalaia. Doi tineri îmbrăcați junkee. Tricourile lor negre cu fulgere și capete de mort, fără mâneci, atrageau cel mai mult atenția. Tatuați peste tot,/ de la grumaz la cot! Rimează, nu-i așa? Unul din ei avea pantaloni baggy lăsați pe vine... de i se vedea crevasa dintre munții fesieri. Celalat, purta niște nădragi army style cu
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
se scuipa și se ling perpetuu, si ne îmbogățesc golindu-ne mereu, există soluții. Nu sunteți cu nimic mai prejos decât generalul despre care veți citi mai jos. Sunteți dedicat, sunteți al nostru și avem dreptul să vă tragem de mânecă stimate domn general. 2. Așadar: S-a intamplat in Singapore: Un militar, cu mână de fier, și-a asumat conducerea țării. În șase luni, din circa 500 mii de deținuți, au rămas doar 50.Toți ceilalți (criminali recunoscuți) au fost
DOMNULUI GENERAL MIRCEA CHELARU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362784_a_364113]
-
pentru autobuzul de buzunar ? În ultimele săptămâni, pe traseul : satul natal- centrul de comună- capitala județului, Dio costată cu amărăciune că autobuzul circulă precum barca pe valuri : din hop în hop! Noul program (?!) nu are nici în clin , nici în mâneca șoferului i.m., care pur și simplu de-servește călătorii de pe acest traseu. Cu sau fără muzică la bord. Te pornești ca orice țăran ce se respectă dis-de-dimineață, să zicem la 5,45, din sat, dar nu poți fi niciodată
CÂTE-UN HOP-HOP-HOP,PÂNĂ N-OM MAI FI DELOC! de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363354_a_364683]
-
15 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Despre „Calendele măgarilor”, de Mihai Batog Bujeniță De la început trebuie să spun că mă intrigă atât titlul acestei cărți, cât și numele autorului ei. E drept, ele sunt de natură să te tragă de mânecă și să-ți implice câte un mic și diabolic semn de întrebare. Nu sunt deloc banale, iar originalitatea lor parcă pișcă. Se pare că autorul are ceva demonic în el, are o anume plăcere de a-și bate joc. In
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
zis? Păi, da! Vreau os domnesc din neamul românesc, ca acela care ne-a „dat” ȚARA, legile și datinile românești, adică identitatea noastră de români, buletinul cu care avem dreptul să circulăm prin toată istoria. Cineva m-a tras de mânecă: aiurezi? Ce cauți pe Drumul Oaselor? Lungul șir al oaselor domnești s-a sfârșit demult. M-am resemnat, revenind la realitate. Totuși...vreau să cunosc semnalmentele acelor eroi eminescieni, ca să știu ce să le cer Irozilor de astăzi, care pretind
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
cumpărat de la bodega de peste drum. „Cum poate să bea alcool pe căldura asta” se întreabă Tea, în timp ce -și plimbă sticla rece pe frunte și pe decolteul bluzei. “Cred că-i cam adânc decolteul, bine că mai am o bluză cu mâneca lungă.” Femeia tânără îmbrăcată elegant își șterge nasul , probabil a terminat de plâns. Mașina alunecă pe șosea. Din casetofon răzbat discret cuvintele melodiei „Dernier Dance” Șoferul dă aparatul tare.Tea traduce în gând: Nu sunt decât o simplă ființă,/ Fără
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
e numele? spuse din nou comandantul privindu-l de jos în sus. Și ține mâinile la vedere! -Mă numesc Baraba și sunt acum în solda marelui arhiereu Caiafa, spuse acesta fără teamă. Nu sunt sclav, romanule! Comandantul patrulei îi ridică mâneca veșmântului cu bastonul din viță-de-vie pe care acesta și-l scosese de la șold și imediat îi văzu semnul de pe braț. -Ba ești și vei rămâne sclav. Te-am recunoscut de îndată cum te-am văzut. Unde alergi așa de grăbit
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
LA CELE ALE NOASTRE Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului când te-am întrebat cât știi mi-ai arătat urmele din zăpadă infidele cu găuri prin care curgeau visele comunicante și mâneca de metal cu care-ți ștergeam lacrimile la nas și grosimea emoției cu care-am numit ziua de ieri mâine și toate mângâierile cu ruj de sintaxă analfabetă și de după colțul sprâncenei m-ai privit deodată apa s-a rupt
TRECEREA LA CELE ALE NOASTRE de VASILE PIN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361006_a_362335]
-
fost dați cu împrumutpână la prima orbireverbele au fost scoase din balamaleși puse în ranițăîngeri au fost aduși din bisericiși prădați de-o aripăsau douăluna clipeadintr-o fluturare de mâinicu fiecare geamăt al locomotiveise mai murea o viață... XXXII. AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. acest semn este o urmă de om de circa o viață și ceva probabilitatea este cauzată de faptul că anii de școală nu lasă semne prea clare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
s‑o însura și el aici și‑o rămâne cu noi. Că e singura mea alinare în vremurile astea și cele care or veni”. Odată depănate aceste gânduri și altele care‑i treceau neobosite prin minte, Ioana și‑a suflecat mânecile și a început să spele vasele în oala cu apă caldă. Ar fi vrut să treacă în camera în care se aflau bărbații și din care uneori se auzeau cuvinte răzlețe, tot mai greu de înțeles din cauza împleticirii limbilor, mai
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
chip adolescentin, nu-și purta pruncul în brațe, iar mâinile și le ținea deschise, cu palmele în sus, într-un gest de adorație asemănător celui al zeităților hinduse. Îmbrăcată într-o bluză de pijama dintr-ale mele, căreia îi suflecase mânecile, alesese una roșie cu o monograma mare pe piept, nepurtată de mine de multă vreme fiindcă îmi rămăsese strâmta, Theodora citea la lumină unei lămpi de noptiera vechi, cu glob alb în loc de abajur. O arsese soarele și era rumena la
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
și loturile de pământ din Tudoria...Scoase batista și-și șterse fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl apucă de mâneca vestonului și-l trezi din visurile lui : ,,dom’sergent !, dom’ sergent !” Se uită în dreapta lui și văzu un om aproape nebun cu fața desfigurată, părul vâlvoi și ochii scoși din orbite, hainele erau făcute praf pe el și plângea și
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
cincinale, realizări mărețe, depășiri de plan și tot așa. Propagandă comunistă peste tot. A preferat să se îmbrace în alb, inclusiv pantofii, pe care la țară nu putea să-i poarte din cauza prafului, așa că și-a ales o cămașă cu mânecă scurtă din bumbac și un pantalon subțire. În câteva minute era gata, cu ochelarii de soare agățați de buzunarul cămășii și borseta în mână striga la mama sa că a ieșit să aducă un taxi la poartă. - Bine, sunt și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
fiind una din cele două pe care i le dăduse arhiereul Caiafa în seara precedentă. Aducându-și aminte de asta, Baraba zâmbi, scoase moneda la vedere din sân, o privi ca pe un trofeu, o mai șterse încă o dată de mânecă apoi o băgă la loc în veșminte și-și spuse în sine că soarta îi jucase un renghi procuratorului Ponțiu Pilat. Și poate că cele două monede dăruite de Caiafa erau acum calea către libertate, mai gândea el. Hotărî deci
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
procuratorului, să fie una și aceiași din cele două pe care le primise de la arhiereul Caiafa în seara precedentă. Aducându-și aminte, Baraba zâmbi, scoase moneda la vedere, o privi ca pe un trofeu, o mai șterse încă o dată de mânecă, o sărută, știind că mai trecuse prin mîinile sale, apoi o băgă la loc în veșminte și-și spuse în sine că prin ciudata întâmplare, soarta îi jucase un renghi procuratorului Ponțiu Pilat. Gândindu-se la planul său, hotărî că
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
zi, că sâmbătă seara a rezervat două locuri într-un bar de noapte din centrul orașului. Cum ne aflam în plină vară, nu a fost nevoie de o ținută sofisticată, fiind de ajuns un pantalon, asociat cu o cămașă cu mânecă scurtă și o pereche de pantofi sport. Barul era frumos, undeva la etaj, și plin cu tineret, mai ales că erau organizate în aceeași incintă și două banchete de absolvire a liceului. Interiorul era luminat discret în jurul meselor joase și
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]