1,010 matches
-
mare și eram de ajutor la creșterea fraților mei mai mici. Vară mergeam la muncă câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne întreceam la prăsit. Tata mereu cântă cântece duioase. Ele se numeau: Iisuse călător, Cruce sfântă, părăsita, Pasăre măiastra, Pe drum cu spini încununat, Blândul Pastor și altele. El cântă și lacrima de duioșia cuvintelor care-L înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate. Tata, fiind
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
au fost atuurile sopranei, acompaniată atât de discret și cu evlavie de către dirijor! Apoi rafinamentul, discreția, sensibilitatea și siguranța tehnică au făcut din excelentul violonist Alexandru Tomescu un magician care, prin tonurile pline de acuratețe, calde, te vrăjeau prin mânuirea măiastră a acestui dificil instrument! Dar și orchestra a ținut pasul cu calitatea strălucitei interpretări, urmărind cu mult profesionalism un dirijor pus pe fapte mari și care îi conducea cu siguranță și dezinvoltură prin hățișul plin de momente sincopate, în alternanță
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Berlin, Dresda, Leipzig, Weimar, Potsdam..., organizam și noi, la ambasadă, mese rotunde, întâlniri cu presa, recitaluri. Venită la Berlin, doamna Irina Răchițeanu-Șirianu ne-a onorat cu un recital de poezie românească, Silvia Marcovici cu vioara ei fermecată, Ion Dacian cu măiastra sa voce... După puțin timp devenisem parcă "navetist": cu Dacia 1100 CD a ambasadei sau cu trenul mă puteam deplasa "ca vântul și ca gândul". Șoselele între marile orașe majoritatea construite "strategic" în perioada ăluia cu mustața mică erau excelente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
du-te, greier, Cum nu știi ce am în mine, Pîn' la munte-n creier Greiere streine? Și privește-nduioșat Că te-ai duce, de-ai ajunge, Zarea depărtată, Noaptea de te-ai plânge Lumea-ntreagă o colindă, Ca o pasăre măiastră Mergi la noi în grindă, La noi în fereastră. Spune-i mamei ce-am făcut Vai de picioarele mele De m-a mai născut, Pe-unde umblă ele! Căci ar fi făcut mai bine Vai de ochișorii mei Să mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Într-o epohă ca aceasta, unde țările au a se lupta cu dușmani puternici, care cearcă a întuneca nu numai drepturile politice, dar și chiar naționalitatea românilor, poezia populară ne va fi de mare agiutor spre apărarea aceștia; oricât de măiestre să fie manifesturile cabinetului de Petersburg, românii tot români vor rămânea și vor dovedi că sunt români prin limba lor, prin tradițiile lor, prin obiceiurile lor, prin cânticele lor și chiar prin giocurile lor"2 . E clar că patruzecioptismul lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Lemnosului, făuri furtunoasă armă, aproape cu un molift mistic din Samos, doi cabiri, fii ai lui Hefaistos, avînd numele de familiei al mumei lor, pe care Cabiro din Tracia îi născu mai înainte, cerescului făurar, adică pe Al-con și Eurymedon, măiestru în fierărie”. În insula Lemnos, cabirii erau socotiți ca fiii lui Hefaistos și a zeiței Cabiro, și purtau epitetul de purtători de clește, adică meșteri făurari. Strabon în Geografia, spune despre cabiri următoarele: Sînt unii, care susțin că provin din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lăsate grecilor pentru adîncă rumegare, dar după scurtă vreme aceștia au uitat ce au mestecat și au început cu spurcarea neamu- lui get și a culturii lui fabuloase. Hellanicos, grec și mare iubitor de adevăr ieșit numai de sub pana lui măiastră, care a trăit la sfîrșitul secolului lV î.e.n. și a scris o carte despre geți pierdută astăzi, precum și Legile barbarilor unde descria pe larg religia și legile geților sălbatici, aduși la lumina civilizație grecești de ,,grecul” Zamolxe după spusa lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ale Comitetului Județean de Partid. Îi place să fie șocat, alarmat, uimit. E un bun conducător de panică, calitate pe care G. i-o exploatează la maximum. *Ceașca mea i s-a părut „extraordinară”. „Iată aici - mi-a arătat - o «măiastră» cum n-am mai văzut niciodată”. Nu lipseau, bineînțeles, nici „bruneta” și „blonda” care „vă cunosc de mult și se gîndesc la dumneavoastră” etc. Însă „ghicitoarea” (Violeta Lungu, directoarea unui liceu din Roman, eseistă și pictoriță talentată) m-a surprins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interlocutor seducător, care știe să dirijeze cursul interviurilor după câteva repere filosofice și estetice esențiale, urmărind valorizarea culturii românești într-un context larg. Partizan al stilului elaborat, el cultivă un anume liberalism estetic în culegerea Cum să prinzi o pasăre măiastră (1987), respingând ceea ce este fals ori mediocru. În considerații cu tendință teoretică, uneori destul de confuze, definește, printre altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
dintre jurnal și memorialistică, prezentul și trecutul combinându-se în așa fel încât rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale, Iași, 1981; Pe o rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași, 1984; Cum să prinzi o pasăre măiastră, București, 1987; Laleaua și cei trei pitici, București, 1989; Jocul de-a himerele, Iași, 1997. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Cartea de debut. Meseria de interlocutor, LCF, 1981, 24; Valeriu Stancu, „Pe o rază de soare”, CRC, 1984, 22; C. Isac
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
expoziția de la Vatican: "Cu părere de rău trebuie să recunoaștem că și noi românii de ambele rituri, și latini și orientali suntem destul de modest reprezentați. Și în realitate nu ne putem măsura cu acele nații catolice unde cultura și pana măiastră lucrează de sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale. Recunosc durerea ce ne copleșea la vederea deosebirii dintre pavilioanele noastre și alte vecine... Recunosc suntem mai departe de centrul creștinătății, de Roma. N-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
n-are de literatură, un ins resentimentar, un depozitar de interese oculte. Iată mecanismul „receptării“ textelor noastre critice. Să privim în urmă. De câte ori ați văzut un scriitor autohton care să recunoască, deschis, măcar o hibă a unei cărți ieșite de sub măiastra-i pană? De câte ori ați văzut un autor român care să mulțumească public criticului pentru obiecțiile făcute? Mari, mediocri ori mici, scriitorii au aceleași reacții atât de previzibile, impregnate de vanitate auctorială, dominate de iritarea că un critic sau altul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
artiști celebri precum Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp alături de care a lucrat. Unele dintre cele mai cunoscute opere ale sale din acea perioadă sunt: „Cumințenia pământului”, o primă versiune a lucrării „Sărutul” (1907), „Somnul” (1908), „Muza adormită” (1909-1910), „Pasărea măiastră” (1910), „Prometeu” (1911), „Domnișoara Pogany” (serie 19121933), „Primul pas” (1913), lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat mai ales în Franța, România și în Statele Unite
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
ARABESCURI Aprins scânteie zarea-albastră, Pășește greu bătrânul ger. Se tăinuiește sub fereastră Scriind cu mâna lui măiastră, Pe geamul meu, un palmier. Copac semeț, cu frunza lată, Sub dânsul trei arabi călări Cu grele arămite fesuri. Tustrei în zarea mută cată Pustiul, dune mari pe șesuri Și arde soarele în zări. Trag lin cu degetul pe sticlă
Arabescuri. In: Curierul „Ginta latină” by Anatol Ursu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2255]
-
opinie, poemul-cântec a stat în fața tancurilor sovietice (în 1989) pentru apărarea ființei naționale („La zidirea Soarelui se știe/ Domnul a muncit o veșnicie/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu/ Ne-am ales cu Domnul Eminescu/ Domnul cel de pasăre măiastră/ Domnul cel de nemurirea noastră - Eminescu”). Mai ales după 1991, el a scris o poezie oracular-mesianică cu valoarea unui strigăt existențial. care a înscris un fenomen unic în spațiul basabean, ca și în cel larg românesc postdecembrist, fiind cântată de
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Camp a recomandat cu căldură romanul, considerându-l "excelent; unul dintre puținele lucruri cu adevărat mature și profesioniste disponibile sub formă de roman ["în 1950"]. . . . Asimov caracterizează bine personajele, suspansul este aproape de nesuportat, iar tratarea temei prejudiciului de grup este măiastră." Într-o recenzie din 1972, Lester del Rey a descris romanul ca "o poveste de prim rang." Estimarea de 50.000 de ani intră în contradicție cu cronologia dată de Asimov în romanele ulterioare, în special cu "Fundația și Pământul
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
Neagoe și Ichim". Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu și familia Cantacuzino. Lăcașul este o remarcabilă realizare a "artei brâncovenești", care se distinge prin originalitate, măiestria liniilor și culorilor. Iată ce spunea despre execuția măiastră a pridvorului sfântului lăcaș marele istoric al neamului, Nicolae Iorga: "„Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați... flori de piatră în jurul ușii celei mari și a tuturor
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
ascunde faptul că și datorită intervenției sale, în deceniul al șaselea al secolului 20, "Coloana recunoștinței fără sfârșit", cunoscută mai ales sub numele de Coloana Infinitului, nu a fost demolată cu tractorul. Alături de Coloană, "Masa tăcerii", "Poarta sărutului" și ulterior "Măiastra" au fost eternizate și în cântecele sale. Conectarea compozitorului cu pământul natal este mult mai profundă. Astfel, în 1966 apare "" Glasul tău"", un omagiu adus Mariei Tănase. De asemenea, ""Cântec pentru bradul meu"", ""Sorcova"", ""Tudore"", ""Un grai, o vatră, un
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
(n. 25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită "Pasărea măiastră" (de Nicolae Iorga) și "Regina cîntecului românesc". S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (zona Palatul Copiilor - Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra”, acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi. Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește "Pasărea măiastră". În același an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare succes cântecele "Mi-am pus busuioc în păr" (cântec în stil popular) și "Habar n-ai tu" (ambele având muzica compusă de Ion
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
o grindă de oțel de aproape 37 m lungime este cea mai spectaculoasă, dinamică și remarcabilă dintre toate casele perioadei. Spațiile sale de locuit, dormit și de zi formează doar un singur spațiu neîntrerupt, armonios divizat prin sugestii de folosire măiastră a spațiului interior. Această clădire a avut o influență covârșitoare asupra arhitecților "tineri" europeni după primul război mondial, fiind adeoseori supranumită "piatra de hotar a modenismului". Este demn de remarcat, pentru a înțelege cu adevărat impactul pe care l-a
Frank Lloyd Wright () [Corola-website/Science/298431_a_299760]
-
apare în 1947. Revista este singura publicație a epocii care pune problema "Orient - Occident" în estetică vremii sau problemă "Mitocanului Român", articol scris în 1939. Concepe schițe pentru proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia să adăpostească o pasare măiastra a lui Brâncuși (New - York Times, 1974). Începutul războiului a pus capăt construcției din India. În 1928 intra în asociația "Amicii Statelor Unite" din care fac parte Petru Comarnescu, Dimitrie Gusti, Anton Golopenția, Dan Duțescu și Nicolae Mărgineanu . În anii 1965
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
Grigoriu / Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia 1975 - Premiul I - Melodiile dragostei - de Ion Cristinoiu / Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1976 - Premiul ÎI - Un roman de dragoste - de Temistocle Popa / text Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1979 - Premiul la creație - Pasărea măiastra - muzică Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzică Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagăre în devenire” 1996 - Membră de Onoare - UNICEF România 1996 - Membră de Onoare - UNESCO România - Club
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Federației Corurilor din U.E., organizație patronată de Parlamentul European, unde este numit Președinte al Biroului Național pentru România. Între 2000 și 2006, la invitația Asociației Cantascuola din regiunea Piemonte, Italia, participă la proiectul CORI DI GIUNIO cu un Curs de măiestre corala pentru formațiile corale de copii din regiunea Piemonte reprezentate de cca. 25 de dirijori de cor. Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]