4,696 matches
-
film. Artiștii de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București au, parcă, un arhetip comun: toți sunt cei mai frumoși eroi ai scenei, creatori de eroi frumoși ai publicului spectator! Istoria ce se va scrie de acum înainte, a acestui măreț teatru cu legendă și prezent va avea mâine relatări semnificative mult mai înalte decât se obosesc azi autorii cronicilor să însemneze prin ziare ce duduie de politică. Raportat la un veac de teatru românesc, actrița Monalisa Basarab nu e parte
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
pogora în suflet, ca o mângâiere pentru toate neplăcerile călătoriei pe mare. S-ar fi părut că este peste puteri să trăiești un asemenea preaplin de simțire, dar se vede totuși că oamenii se pot obișnui și cu cea mai măreață și mai bogată natură, ajungând încet-încet nepăsători. Acestea erau gândurile care ne treceau prin minte la vederea chipurilor cât se poate de stinse ale locuitorilor europeni ai insulei Ceylon. V. Împrejurimile orașului Point de Galle din insula Ceylon Făcându-se
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Păcăleala astăzi scoasă la vedere E un cactus rece fără mângâere, Că de mult ascunsă în stufoase cute Putrezit gunoiul, a-nceput a pute! Fața-i de minciună, mereu opulentă Plină de pomadă și omniprezentă, Să ne păcălească cu vise mărețe, Se dă mereu bună, dar cu mii de fețe... Azi când divulgată, iese la iveală Cu scuze plătite din agoniseală, Se predă curată și foarte cinstită Ca blândă fecioară pur neprihănită... Păcăleala azi nu-i o simplă glumă Chiar de
VÂLTOARE DE APRILIE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367502_a_368831]
-
fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit.” Marcu 16:15,16 Pe când catolicismul lucra elegant, de la regele Franței, prin fiica lui, la regele Angliei și la prima arhiepiscopie. Fiecare cu metoda lui. Țintă? Nu opere de artă mărețe, nu putere politică la palat, nu înălțarea numelui unui om. Țintă civilizării este șlefuirea caracterului uman, a înălțării moralității, a bunului simț și a respectului. A îmbunătățirii nivelului de trai prin a avea: - un corp curat - un oraș curat - o
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Să vă bucurați de realizările și împlinirile de până acum, să le cultivați și să le înmulțiți pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin pastoral-misionar, duhovnicesc și cărturăresc, în această nobilă și măreață ascultare de Păstor Duhovnicesc al românilor dreptslăvitori creștini, de aici și de pretutindeni!... Dumnezeu să vă ajute! Așadar, acum, la ceas de mare bucurie spirituală, îi urăm cu toții un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Preafericitului Părinte Patriarh
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 61 DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE, MĂRTURISITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/366763_a_368092]
-
greșit, însă cel care, chiar din necesitate, a depus voturile monahale are obligația să le respecte cu sfințenie până intră în mormânt. Nu uit niciodată, nici în cele mai fericite clipe ale slujbei ce o îndeplinesc ca arhiereu, că sub măreața și frumoasa haină de arhiereu port rasa călugărească, crucea și paramanul. Eu mă voi întoarce în sânul pământului ca monah. Slujba înmormântării există pentru copii, mireni, preoți, monahi. Arhiereii sunt înmormântați cu slujba monahilor; în acest veșmânt îngeresc de monah
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț al răsăritului de soare și nu conteneam a mulțumi vieții că aveam ocazia să-l văd încăodată, deși l-am mai văzut de multe ori. În urechi îmi răsunau acordurile lui “O sole mio” și parcă îl vedeam pe marele
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
de sufletul tragic euripidian,așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep'ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la subiectele peripețiilor eventuale,ci scenele mărețe,pline de lirism retoric,în care pasiunea și dialectica eroului principal (s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea,ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
după o săptămână istovitoare de muncă, se întâlneau cu toții la singurul cyber*din comună unde plăteau cu ora și își comandau un pahar de wisky sau de bere pentru a se simți și ei oameni civilizați și a se da măreți în fața femeii de dincolo de ecranul calculatorului lor de primă generație, în fața femeii din Europa multrânvnită, a femeii pe care încercau de mai mult timp să o seducă doar, doar vor putea și ei să... O căsătorie încă mai prezintă o
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
că a murit Elena Cuza . Nicolae Iorga nota despre moartea acesteia: A murit, la Piatra Neamț, femeia ideal de bună și modestă care a fost Măria-sa Doamna Elena, soția lui Cuza-Vodă. Orice laudă, orice semn de durere par nepotrivite față de măreața simplitate a ființei pămîntești care, trăind printre noi, cei plini de neajunsuri și păcate, a dus curată viață cerească, asemenea îngerilor . În prezent sunt numeroase așezăminte culturale și instituții care îi poartă numele, tocmai datorită personalității sale marcante, a caracterului
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
că nu e totul roz, ca viata are și pete negre care nu pot fi îndepărtate. E un sentiment pe care nu îl poți descrie în cuvinte așa cum îl simți. Lumea spune mereu că orice sfârșit aduce un nou început măreț și fericit. Însă eu nu am avut parte de un astfel de început. M-am intors mereu la acelasi sfârșit, de fiecare dată când mi-a fost greu. Și probabil că voi mai face același lucru până când voi reuși să
GANDURI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367521_a_368850]
-
s-au convins că nu există putere navală care să apere Insulele Britanice și imperiul lui Carol. Artă navigației fusese pierdută de către anglo-saxoni, ei aveau acum numai niște bărci pescărești. Plimbați prin Veneția, Constantinopol, Rusia - vikingii văzuseră bogații, civilizație, orașe mărețe; erau eleganți, poligami (numai primul fiu moștenea averea, deci ceilalți o câștigau cu sabia). Se aud zvonuri despre biserici pardosite cu aur, ogoare bogate (Norvegia nu avea câmpii, Suedia era împădurita, iar Danemarca avea sol sărat) și prost aparate. Prin
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
că-i soluția mai bună La existența într-un spațiu temporal Ce face-ades din viața un decor teatral. Să tot asculți de unii sau de alții, mi se pare Că te supui din start la limitare Și îți refuzi inconștient măreață aventură De-a realiza din viața ta ceva de anvergură. Referință Bibliografica: Limitare / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1349, Anul IV, 10 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LIMITARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367652_a_368981]
-
mută/ Amintind strălucirea trecută,/ Unei vremi ce demult ne zâmbea./ Cântă harpă a noastră durere,/ Plângi în strune a robilor soartă/ Sau revarsă în inimi putere/ Suferința s-o știm a-ndura,/ Noi să știm a-ndura”... Dar ce este măreț în pașii babilonienilor care suntem, cu sau fără voia noastră, inclusiv israelienii cu Israelul nostru, este că nu noi suntem cei duși de alte forțe, ci noi ducem turnul care are ca-ncoronare (parcă este și o coroană, acolo, sus
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
de la stilul baroc sau rococo până la eleganța și geometria sinceră și directă, curată și lin arcuită a unor case moderne, lângă ziduri de cetate și între crenelurile munților, te simți parte din natură, chiar și din natura locului, te simți măreț și, totodată, insignifiant, când te gândești la trecerea timpului și ființarea efemeră a oamenilor... Dar iată, după zbaterile lor, după nimcnicia și grandoarea lor, iată, oameni buni, ce frumusețe de oraș a rămas și va rămâne! Am cam luat-o
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
acum din Roma și te stabilești la țară vei trăi mai mult. A murit în anul următor în Roma. Asasinat. Într-o zi a venit la dânsul cine credeți? Livia Drusilla în persoană. Mama împăratului Tiberius și soția Augustului și mărețului Octavian. L-a întrebat un singur lucru. Ce trebuia să facă ca să ajungă zeiță? Haruspex i-a dat un răspuns aș putea spune, memorabil. I-a spus așa: ,,Ilustră doamnă, cei care întreabă ce trebuie să facă ca să ajungă zei
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
de a o nesocoti poate izvorî ori dintr-o frivolă încredere în valoarea neverificată a celor din jur, ori dintr-o condamnabilă necunoaștere a insuficienței puterii de a discerne. Basmele sunt coduri ale înțelepciunii omului venit din străfundurile istoriei, așezări mărețe ale cuvintelor cu tâlc, în rotonde solare. Exegeții, care au dat la o parte colbul de pe paginile îngălbenite de timp ale scrierilor marilor gânditori, despre lume și viață, au înțeles necesitatea de a-și căuta rădăcinile în gândirea veacurilor trecute
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
vor deveni realitate... Dar dacă nu visăm, ce ar putea deveni realitate?”. Realitatea-realitate e prezentă, e cotidiană, e banală. Dar «devenirea», realitatea devenită realitate, comportă realizare - este o reușită, un «triumf», o sărbătoare. „Și nu suntem îndreptățiți să visăm visuri mărețe când avem un Dumnezeu atât de mare?” Mai sunt, în carte, furtuni de sensibilitate vexată („Cucoanele alea ziceau [...]: «Două saltele ajung... atâtea conserve... atâtea pături...»”), umilită („Hă! Hă! Râdeau băieții. E bâlbâit! Hă! Hă! E bâlbâit!”), reprimată („Ei, zile!... Luni
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
credea cu adevărat și se simțea suveran, apoape zeu, adică cel care dispune cu adevărat de viețile altora după bunul său plac. De câte ori avea ocazia, Pilat alimenta vanitatea tetrarhului și îi dădea impresia că el, Irod, este chemat la lucruri mărețe și la hotărâri de o mare importanță și de aceea toate hotărârile pe care le lua imperiul în legătură cu partea aceea de lume erau chipurile trecute și adoptate de stăpânii provinciilor ori regatelor clientelare printre care se aflau și Cezareea, Iudeea
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
de greșit să crezi că opera nu are nimic cu viața autorului ei și că acestea trebuie considerate separat sau că doar opera contează. Altă viață (alte întâmplări) ar fi dat altă creație sau nu ar fi dat vreuna. „Mărunți? Măreți? Depinde de lumină”. Obiectele de inspirație sunt lucrurile care-i atrag autorului atenția și care-i invadează preocupările. Cuvintele, figurile de stil, tonalitatea vin din preferințe și din constrângeri și dau informații despre personalitatea celui care le folosește. Inima, care
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
familia lui Noe va rămâne pentru noi ca un exemplu de familie biruitoare în marile crize ale vieții. Unitatea ei în vreme de încercare este inspiratoare. Perseverența unei munci titanice sub călăuzirea lui Dumnezeu ne vorbește și azi de lucrurile mărețe pe care le putem face împreună cu Dumnezeu. Familia aceasta ne amintește că vom birui și noi doar prin mila și harul divin, nu numai prin priceperea noastră.” Avraam și Sara O altă familie pe care Petru Lascău o studiază este
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]
-
sinceritatea mesajului... Avem, deci, de a face cu o poezie matură și cu o autoare pe deplin împlinită. Momentul culminant al trăirilor dramatice umane (“Pregătește-mă, Doamne, pentru minunata-ntâlnire...”) este pentru tânara autoare întalnirea în Eternitate cu Isus, eveniment măreț și unic ce presupune, încă de pe acum, sacrificii și devoțiuni zilnice, foarte obligatorii pentru fiecare din noi.” „Leg atâtea răni lăuntrice” Volumul Adinei Sas-Simoniak - “Perpendiculară pe un colț de nemurire” - se detașează prin permanența unei stări de melancolie impersonală, ce
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
Comentând versurile Adinei Sas-Simoniak, Cristian Petru Balan spunea: „Dialogul cu Providența este amplificat de un amplu diapazon emotiv, a cărui esență este rugăciunea - mai exact, o rugăciune autocritică - lansată ca o necesitate a purificării și sfințeniei sau chiar ca o măreață ancoră spirituală aruncată ispășitor spre cer: “Mă regăsesc cu rușine în Iudă și plâng/ Și-atâția alți Iuda suflarea Ți-o frâng...”. Sau: M-așez pe traiectoria/ Care-mi dă victoria/ Și care ești Tu, perpendiculara pe cer, din iubire
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
Frâncu sunt inspirate de un Mântuitor care nu Și-a retras harul nici de la cel ce Îl trădase. Ucenicii înșiși erau oameni păcătoși și cu toate acestea, El le-a spălat picioarele, aducându-i prin gestul Său, la pocăință. Acest măreț exemplu al lui Hristos ne vorbește despre faptul că suntem așteptați la masa Domnului. „Blândețea Ta o simt, Domnul meu,/ Când crucea în jos mă apasă;/ Mă-ndemni să alerg pân' la capăt, căci Tu/ M-aștepți să ședem la
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
răspândesc miresme-alese-n jur În sufletu-mi până mai ieri pustiu Aduc lumină, talismanul pur. O port cu drag și simt că urc spre cer Ating în treacăt norii prin albastru Iar drumul lin ce duce spre mister Îl deslușește-ncet mărețul astru. Lumina vie-n suflet dă putere Să birui orice urmă de-ntristare Cu floarea de salcâm uit de durere Parfumul ei sublim e alinare. Visez și te aștept să-ți mângâi fruntea Ochii să-ți spăl în lacrima fântânii
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]