3,738 matches
-
fără de care desfășurarea evenimentelor ar fi ininteligibilă. Căci procesualitatea istoriei omului nu poate fi concepută fără zbateri și încleștări, fără căderi și ridicări, fără speranță și continua neliniște a vieții lui, ce mai apoi ia înfățișarea de-o clipă a măreției și fericirii, pentru ca îndată totul să se învălmășească (și oameni, și fapte, și aspirații, și dureri) și să fie înghițit de hăul fără fund al trecutului, adevăratul stăpân peste praful și pulberea istoriei. Din acest sentiment tragic vizavi de istorie
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
L-ar fi putut salva), Iisus arată că este trup și suflet pentru împlinirea Scripturilor, astfel făcând dovada că puterea umană este limitată și de moment, chiar și atunci când El devine o victimă a acesteia, pe când puterea divină (totuna cu măreția nelimitată a Absolutului) este într-atât de trainică, încât „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Marcu 13/ 31). 4. Alegerea modelului de urmat în viață Toți oamenii cu scaun la cap și cu picioarele pe
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
încercat bărbăția, am putea spune chiar destinul, prin locuri greu accesibile, unele aproape de nepătruns. Numai cine nu cunoaște preeria, acest tableland unde natura a așezat priveliști dintre cele mai încântătoare din lume, nu-și poate închipui că dincolo de frumusețea și măreția acestor ținuturi ți se pot întinde nenumărate și înfiorătoare capcane. A străbătut munții Cascadelor cu prăpăstioasele Chei ale Oregonului, Sierra Nevada cu faimoasa Vale a Morții, Grand Canyonul în fața căruia omul își pierde identitatea de pământean, munții Stâncoși pe toată
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
a omului. Starea de asceză interioară, decurgând din dialogul exclusiv cu un cer al stelelor fixe, dă sentimentul deplinătății ființei, al înțelegerii sinelui. Omul edenic al Odei nu este un innocent, după cum nu este nici întruchiparea unei conștiințe in nuce. Măreția sa, eminamente romantic, rezultă dintr-un titanism asumat, din trăirea unei vocații: „Nu credeam să-nvăț a muri vreoadată: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
să pășești cu pietate, să simți că faci parte din ceva mult mai important decât tine. Nu mă mir să aflu că una din religiile japonezilor, shintoismul, care proslăvește divinitatea din orice lucru, a fost inițiată aici. E așa o măreție că nu poți fi decât în admirație divină față de tot ce te înconjoară. Vremea e umedă. După niște rafale de ploaie care ne-au udat până la os, am sperat că soarele va răsări din nou, dar nu a fost să
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
noastre și o așez cu grijă pe el pâinea mea negricioasă, rotundă. O învârt puțin, îi inspir aroma dulceagă, o ating ușor și las palmele să ia forma ei... Miroase a ,,acasă” ... Gust rupând un colț ... are în el trudă, măreție, durere dar și bucurie... Referință Bibliografică: Pâinea / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1240, Anul IV, 24 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350538_a_351867]
-
comuna Șercaia, județul Brașov, are loc Sărbătoarea Narciselor. O mulțime de oameni, fie cu mașina personală, fie în căruțe, fie pe jos se îndreaptă către Poiana Narciselor străjuită pe de o parte de mesteceni ocrotitori, pe de altă parte de măreția Carpaților cu vârfurile încă acoperite de zăpada ce strălucește în lumina soarelui. Prima parte situată pe un tăpșan, printre mesteceni, are aspect de târg sau de bâlci, cu tarabe pline cu mărfuri de tot felul și miros îmbietor de mici
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
strivitoare, Vodă Brâncoveanu și-a privit timpul petrecut în veac realizând că doar Cuvântul care a biruit moartea îl poate ajuta, îl poate îmbrățișa, îi poate da lumina cea fără sfârșit. Anii din urmă ai Domnului sunt cei inundați de măreția Crucii, sunt anii reali, căci dialogul este cu nesfârșirea, cu neasfințirea, trecând peste provocările stafiilor din veac: „O, foc neoprit,/ O, salbă de rane atât de princiară,/ O, mână delicată,/ Și atât de dorită,/ Deși atingerea-i brutală și încărcată
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
Mielului și a lui Vodă Brâncoveanu. Atâtea frumuseți ne întâmpină și ne poartă nu în lumi de basm, ci în triumful pe care doar jertfa de pe Golgota îl întreține, iar Vodă Brâncoveanu s-a legat de cruce prin neadormită slujire. Măreția logosului se vede în fiecare vas de preț pe care l-a ales autoarea și pentru care îi aducem un mulțam din inimă smerită. București, 4 iulie 2013, A.D. Bibliografie: 2 Ștefan Ionescu si I. Panait, Constantin voda Brâncoveanu. Viața
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
de a fi identice, dar, totodată, nici opuse. Deși mintea (ca și cunoaștere intuitivă) e mai adâncă decât rațiunea (ca și cunoaștere discursivă, ca autorevelare a minții), totuși ultima pornește și se întoarce la prima. Se poate întrevedea astfel și măreția și necinstea la care poate fi părtașă rațiunea. Pe de o parte, ea nu este doar un "sistem ordonat de operații de prelucrare, interpretare și verificare a informațiilor..." (Golu și Dinu, 1972) [15] , ci este o putere a minții care
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Isaac[39] despre Păinea spre ființă sau de toate zilele, arată că „Păinea noastră cea spre ființă [epiousion] dă-ne-o nouă astăzi” înseamnă calitatea nobleței și ființei ei, prin care e mai presus de toate ființele, iar în înălțimea măreției și sfințirii ei întrece toate făpturile; iar cea de-a doua exprimă însușirea folosului și utilității ei. Căci atunci când spune „cea de toate zilele”, arată că fără ea n-am putea duce nicio zi viața duhovnicească. Iar când spune „astăzi
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
în neam"). Despre același lucru se tratează în psalmul 89/90, unde citim: "Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut și ca straja nopții". În psalmul 17 este pusă în lumină măreția ori majestatea divină: "De strălucirea feței Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină și cărbuni de foc...". Tot despre același lucru tratează și psalmii: 28, 45, 46, 47, 49, 65, 67, 76, 92, 93, 95, 96, 110, 113 etc.
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
l-a trimis pe Moise robul Său și pe Aaron alesul Său" (Ps. 104, 7, 9, 25). Este Dumnezeul "părinților noștri" care au nădăjduit întru El și pe care i-a izbăvit (ps. 21, 4). Întreaga creație proclamă existența și măreția acestui Dumnezeu și psalmistul sesizează mesajul pe care cerul și pământul îl transmit despre Creatorul lor. El înregistrează acest mesaj și îl vestește la rândul său cu aceeași solemnitate: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac ... Gâște, rațe sălbatice vin plutind liniștit, așteptând fărâmiturile de pâine ... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii își arată măreția și frumusețea culorilor în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roșul intens amestecat cu verdele brazilor fără de bătrânețe. Pădurea este ca o cetate cu povestea vieții ei îndelungate. Ce bogăție spirituală, mută! Gândesc că oamenii, de obicei, evaluează
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
Preludiile pentru trompetă și patru pereți unde ca pe coridoare pustii am împărțit cuvintele și tăcerea ambițiile întunericul și unde dezrourat prin sălile de așteptare ale istoriei am conversat cu bibliotecarul lui Dumnezeu cu soarele negru al cernelii în aceeași măreție a golului pe care mereu și mereu urmează să-l umplem. Vouă, celor care nu mă citiți pot să vă spun că niciodată nu vă va răsuna în urechi acel sacadat tha-ka-ti-mu-nu-sipedi al Păsării negre thakatimunu sipediprin livada cu vișini
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
și, descoperind astfel frumusețea spirituală, înaintează spre frumusețea legilor, a învățăturii și a înțelepciunii. Frumosul în sine reprezintă pentru filosof binele unei vieți consacrate dreptății și înțelepciunii. Frumosul are, așadar, la Platon un conținut concomitent moral și intelectual. „Frumosul este măreția adevărului” mai spunea el. Această concepție platonică a fost general asimilată în gândirea antică greacă în care idealul de educație și cultură a devenit frumosul și binele, καλοκαγα (kalokaga). În plus, Platon a mai remarcat și reținut încă o altă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
podoabă - „κοσμος”. Frumosul divin este elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține cuvinte, este refrenul Frumuseții Divine” [12] . Cosmosul este oglinda frumuseții și măreției lui Dumnezeu, iar scriitorii sacri prezintă legătura strânsă dintre Dumnezeu și creație, în care îl văd pe El. Stelele
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține cuvinte, este refrenul Frumuseții Divine” [12] . Cosmosul este oglinda frumuseții și măreției lui Dumnezeu, iar scriitorii sacri prezintă legătura strânsă dintre Dumnezeu și creație, în care îl văd pe El. Stelele vestesc atotputernicia lui Dumnezeu manifestată pretutindeni, fiecare copac, fiecare floare vorbește despre iscusința Sa nemărginită. Prin mijlocirea fiecărei făpturi aflăm cât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cu categorii personale ca unui partener de dialog: „Doamne, Dumnezeul nostru! Cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălțat slava Ta mai presus de ceruri” (Ps. 8, 1). Dumnezeu este unicul și supremul frumos, iar măreția creației este reflectarea Frumuseții divine [13] . După această Frumusețe tânjește sufletul credinciosului: „Una am cerut de la Domnul, ca să văd frumusețea Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Una am cerut de la Domnul, ca să văd frumusețea Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții Domnului este din Sion” (Ps. 49, 2). Frumusețea Domnului este nedespărțită de măreția și puterea Sa: „Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele sfinte în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele sfinte în care Se odihnește El: În Sion, În Biserică, în omul credincios: „Laudă și frumusețe înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95, 6). Frumusețea și bunătatea Lui sunt nedespărțite și se revarsă ca binecuvântare peste toată zidirea, peste Biserică și membrii Ei - credincioși, deopotrivă, dăruindu-le viața dumnezeiască: „Iată acum ce este bun și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
divine: „Dumnezeu este frumusețe, dar El depășește orice frumusețe” [22] . Iar chiar din sec. I, Sfântul Clement Romanul vorbind despre neputința oamenilor de exprima în cuvinte atributele lui Dumnezeu, exclama în a sa Epistolă către Corinteni: „Cine poate spune îndeajuns măreția frumuseții Lui” [23] . Sfântul Vasile cel Mare în ale luisusține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
semne binevoitoare cu mâna. Tatăl meu m-a ghicit și uneori îmi spunea: „Ia nu mai juca teatru!” - cu toate că nu eram deloc teatrală, artificială. Dar el a intuit ce spectacol se petrecea înlăuntrul meu și intuia și primejdiile. Cu intensitate, măreție și smerenie am trăit cărțile, nu le-am citit. Pe unele, chiar cu venerație. Simțeam mereu nevoia să mă întorc la ele, așa cum te întorci acasă trudit, după ce ai fost într-o țară străină. Bucuria regăsirii nu cunoștea limite. Marin
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
un timp. Departe se aud țipetele triste ale pescărușilor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Nu, nici nu m-am gândit...Ăsta ar putea fi doar un gând secret al artistului și nu se poate în mintea geniului să nu se ivească o asemenea măreție de gând. ( respiră adânc, ca și cum ar ofta) Ce gând diavolesc... Dar ce gând mare! Geniului, la un moment dat, când ajunge să aibă conștiința valorii lui, a puterii lui urieșești în lume, îi trece prin minte un gând nesăbuit și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
pe lume, și un gând ne duce, căci numai existând acest ceva ai venit tu pe lume și ai stat în ea ca să-l faci... Și venirea ta nu este venire pură, pentru că la un moment dat tu uiți că măreția e ceea ce ești tu...Că omul este de o mie de ori mai mare decât măreția lucrului pe care l-a făcut tu în lume. Și uiți asta, și la un moment dat ai impresia că numai lucruri ai de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]