KorAP: Find »[drukola/base=mărginean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 41 >

1,017 matches

Corola-website/Law/235749_a_237078

Parincea 6. Fărăoani 21. Pâncești 7. Filipeni 22. Plopana 8. Hemeiuș 23. Răcăciuni 9. Horgești 24. Roșiori 10. Izvoru Berheciului 25. Sascut 11. Letea Veche 26. Săucești 12. Lipova 27. Secuieni 13. Luizi-Călugăra 28. Tămași 14. Măgura 29. Traian 15. Mărgineni 30. Ungureni 31. Valea Seacă 2. JUDECĂTORIA BUHUȘI cu sediul în orașul Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235749_a_237078]
2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235749_a_237078]
Corola-website/Law/235753_a_237082

Parincea 6. Fărăoani 21. Pâncești 7. Filipeni 22. Plopana 8. Hemeiuș 23. Răcăciuni 9. Horgești 24. Roșiori 10. Izvoru Berheciului 25. Sascut 11. Letea Veche 26. Săucești 12. Lipova 27. Secuieni 13. Luizi-Călugăra 28. Tămași 14. Măgura 29. Traian 15. Mărgineni 30. Ungureni 31. Valea Seacă 2. JUDECĂTORIA BUHUȘI cu sediul în orașul Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235753_a_237082]
2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235753_a_237082]
Corola-website/Law/235755_a_237084

Parincea 6. Fărăoani 21. Pâncești 7. Filipeni 22. Plopana 8. Hemeiuș 23. Răcăciuni 9. Horgești 24. Roșiori 10. Izvoru Berheciului 25. Sascut 11. Letea Veche 26. Săucești 12. Lipova 27. Secuieni 13. Luizi-Călugăra 28. Tămași 14. Măgura 29. Traian 15. Mărgineni 30. Ungureni 31. Valea Seacă 2. JUDECĂTORIA BUHUȘI cu sediul în orașul Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235755_a_237084]
2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235755_a_237084]
Corola-website/Law/235751_a_237080

Parincea 6. Fărăoani 21. Pâncești 7. Filipeni 22. Plopana 8. Hemeiuș 23. Răcăciuni 9. Horgești 24. Roșiori 10. Izvoru Berheciului 25. Sascut 11. Letea Veche 26. Săucești 12. Lipova 27. Secuieni 13. Luizi-Călugăra 28. Tămași 14. Măgura 29. Traian 15. Mărgineni 30. Ungureni 31. Valea Seacă 2. JUDECĂTORIA BUHUȘI cu sediul în orașul Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235751_a_237080]
2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235751_a_237080]
Corola-website/Law/235752_a_237081

Parincea 6. Fărăoani 21. Pâncești 7. Filipeni 22. Plopana 8. Hemeiuș 23. Răcăciuni 9. Horgești 24. Roșiori 10. Izvoru Berheciului 25. Sascut 11. Letea Veche 26. Săucești 12. Lipova 27. Secuieni 13. Luizi-Călugăra 28. Tămași 14. Măgura 29. Traian 15. Mărgineni 30. Ungureni 31. Valea Seacă 2. JUDECĂTORIA BUHUȘI cu sediul în orașul Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235752_a_237081]
2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235752_a_237081]
Corola-website/Law/235754_a_237083

Parincea 6. Fărăoani 21. Pâncești 7. Filipeni 22. Plopana 8. Hemeiuș 23. Răcăciuni 9. Horgești 24. Roșiori 10. Izvoru Berheciului 25. Sascut 11. Letea Veche 26. Săucești 12. Lipova 27. Secuieni 13. Luizi-Călugăra 28. Tămași 14. Măgura 29. Traian 15. Mărgineni 30. Ungureni 31. Valea Seacă 2. JUDECĂTORIA BUHUȘI cu sediul în orașul Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235754_a_237083]
2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngăra��i 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18

EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/235754_a_237083]
Corola-website/Law/191320_a_192649

BACĂU 682 15455973 AUTO MOTO INVEST SRL BACĂU 683 17027507 AUTO ROM SRL BACĂU 684 966902 B.A.T. SĂ BACĂU 685 6896628 BAC-DELPHI SĂ BACĂU 686 11448434 BALCOPAD SRL BACĂU 687 6462610 BARLETA S.R.L. BACĂU 688 949987 BERE LICHIOR MĂRGINENI SĂ BACĂU 689 6492476 BONITO S.R.L. BACĂU 690 5112838 BRONX EXIM SRL BACĂU 691 3590585 BURUIANA IMPEX SRL BACĂU 692 10825560 BWN PROMOBILA SRL BACĂU 693 958420 CAROM SĂ BACĂU 694 6236281 CLARUS IMPEX S.R.L. BACĂU 695 9034198 CLIPĂ SRL

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191320_a_192649]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

început peregrinarea prin țară: Gliganul de Sus (Argeș), București, Bihor, Bacău, Oradea, pentru a ajuta credincioșii din aceste localități. După 1948, a condus mai bine de 20 de ani parohia Poiana Micului (Suceava). Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mărgineni, în județul Bacău, unde a murit în 1979. Activitatea sa literar-religioasă a ocupat un loc aparte în cadrul scrierilor locale. Acest fapt este vizibil dacă analizăm revistele Viața și Aurora franciscană. A fost autorul a zeci de broșuri și cărți religioase

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Iuliu / 109 Mano / 126 Maramureș / 104, 241 Marea Britanie / 68 Marghiloman, Alexandru / 107 Margotti / 88 Marinescu, J. /, 131 Marmaggi, Francesco / 144-145, 231-232, 247, 257 Marton, Aron / 111 Matei, Dumitru Sandu / 201, 265 Mavrodi, Mihai / 266 Max (principele) / 166 May, Iuliu / 170 Mărgineni / 197 Mărtinaș, Ioan / 167, 170, 264, 266 Mărtinaș, P. / 227 Meda, Filippo / 90, 92 Melchisedec / 106 Menendez Pelayo, Marcelino / 51 Merry del Val / 52, 82, 126, 151 Mexic / 160, 168-169 Mey, Schuster / 192 Micara / 213 Miclea, Ioan / 154 Miclescu, Nicolae

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440

de pe Golna, rememorează secvențe legate de viața aromânilor din Turia, ciclul continuând cu Pe muntele Ebal (1990), Steaua câinelui și Străinul de la miezul nopții, dedicate perioadei cele mai zbuciumate - detenția și trecerea prin închisorile morții de la Aiud, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Mărgineni și Pitești, unde un număr mare de oameni nevinovați ispășeau tot felul de vini imaginare, în condiții inumane. De mare realism sunt paginile consacrate torționarilor, fiarele cu chip uman. Un amănunt de reținut pentru istoria literară este amestecul poetului Constantin

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895

a cursului său o regiune nepopulată, fără așezări stabile din cauza aridității sale, cutreierată de turmele crescătorilor de vite; nu numai pe vremea lui Herodot, ca sciții, dar până la începutul secolului nostru, ca oieri din subcarpați, și mai ales din Transilvania - mărgineni, bârsani etc. Pentru aceștia, cursul de apă al Ialomiței era sursa de apă pentru traversarea Bărăganului către Orașul de Floci și Vadul Oii, sau peste Balta Borcii, pe drumul roman dintre Burdușani și Capidava, pe calea transhumanței în Dobrogea, sau

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263

administrative prin județul Prahova. În 1852, când se năștea Ion (Iancu), Luca, urmașul direct al lui Sin Ștefan, venit În Țara Românească În suita domnitorului fanariot Caragea, se afla la Haimanale cu familia, unde Îndeplinea funcția de secretar al Mănăstirii Mărgineni.Școala primară și gimnazială sunt urmate de viitorul mare dramaturg la Ploiești; din vremea aceea el a reținut figura memorabilă a Învățătorului Basile Drăgoșescu, „om rigid În privința virgulelor și ordinii gramaticale”, de la care recunoaște că a Învățat toată gramatica știută

Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

Cătălin, 1977, Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Zamfir Cătălin, 2005, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin; Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Ștefănescu, Ștefan, 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Istoria sociologiei românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
către tineretul liberal, Imprimeriile Independența, București. Filipescu, I., 1992, „Din contribuțiile lui H.H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie Românească, III, nr. 5. Gusti, Dimitrie, 1938, „Starea de azi a satului românesc”, Sociologie Românească, nr. 10-12. Heath, A.; Evans, G.; Mărginean, I., 1994, „Clasa socială și politica în Europa de Est”, Revista de cercetări sociale, nr. 2. Hegedüs, András; Markus, Maria, 1972, „Modernization and the Alternatives of Social Progress”, International Sociological Conference of Modernization, Polish Acadmey of Sciences. Varșovia, iunie. Herseni, T., 1941

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale”, în I. Drăgan, C. Atanasiu (coord.), Structura socială a României socialiste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mihăilescu, I., 1989, „Dinamica structurilor sociale din mediul rural”, în I. Drăgan, C. Atanasiu (coord.), Structura socială

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ar fi ele concepute. Specificul împărțirii teritorial-administrative deja existente în România ridică întrebarea oportunității realizării unor structuri administrative suprajudețene în condițiile în care unii autori consideră că județele „pot foarte bine să primească și atribuțiile de administrare a fondurilor sociale” (Mărginean, 2003, p. 9). De asemenea, regiunile de dezvoltare, așa cum au fost concepute în România, sunt considerate ca „formațiuni hibride”, artificiale, care creează noi structuri supraordonate ce nu reușesc să reprezinte cu adevărat zonele dezavantajate. Alte critici se referă la lipsa

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în procesul de administrare/repartiție a fondurilor, la faptul că structurile regionale, nu reușesc să reprezinte interese cu adevărat regionale impactul lor rămânând mai degrabă local, precum și la faptul că „noile structuri administrative consumă o parte din rezervele destinate dezvoltării” (Mărginean, 2003). Soluțiile propuse sunt, de asemenea, opuse. Pe de o parte, susținătorii ideii regionale vorbesc despre întărirea rolului instituțiilor regionale, argumentând faptul că lipsa lor de eficiență este cauzată tocmai de lipsa de libertăți administrative și financiare: „Diferitele modele de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
gradul mare de autonomie sau chiar de independența de care dispun” (Ghinea, Moraru, p. 9). Pe de altă pare, scepticii ideii vorbesc despre menținerea județului ca principal actor administrativ: „Este de susținut ca județul să fie regiunea de dezvoltare administrativ-teritorială” (Mărginean, 2003, p. 8), iar regiunile să păstreze numai caracterul de „regiune statistică”, în scop comparativ cu alte țări. Dincolo de toate aceste controverse, adevăratele provocări pentru politica regională rămâne procesul de descentralizare și modalitățile în care acesta poate influența dezvoltarea locală

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
România, București. Marcou, Gérard, 2000, La régionalisation en Europe - Situation, évolution et perspectives dans les États membres de l’Union Européenne et dans les États candidats d’Europe centrale et orientale, Parlement Européen, REGI 108 FR 04-2000/rév. 1, Luxemburg. Mărginean, Ioan, 2003, „Coordonare deschisă a politicilor sociale în Uniunea Europeană. Puncte de reper pentru România”, Calitatea Vieții, XIV, nr. 2. Nica, N.A., 2002, Politica de dezvoltare regională între necesitatea internă și cerința externă sau Filosofia sprijinului european pentru dezvoltare regională”, în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]