1,766 matches
-
scurte și subțiri, de care se minună Nefert. După părerea ei, cutia nu folosea la nimic și nu era decât un joc al străinilor. Auta îi spuse că acesta e mijlocul lor de a iscodi pământul, ca să afle dacă în măruntaiele lui se află anumite metale având ascunsă în ele uriașa putere pe care știu s-o folosească atât de bine acești oameni străini. - Și cum aflați din cutia asta că ați găsit ce vă trebuie? întrebă Nefert. - Începe să sune
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai bătrân motan. În trei zile se va împerechea fără pauză, În patru zile va urmări și câinii, și iepurii. Blana lui se va face din albă neagră Și, în cele din urmă, va cădea mort Din cauză că și-a neglijat măruntaiele. Deci amintește-ți soarta acestui motan Și nu-ți neglija intestinele Din cauza pasiunii tale, Și nu uita nici de vântul tăios de iarnă Și nu ignora nici căldura epuizantă a verii... Oricât de înzorzonată și fantezistă ar părea, această poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
probabil, metoda cea mai ușoară. Principiul fundamental al respirației și al controlului energiei prin respirația profundă este următorul: „în timpul inspirației, energia coboară; în timpul expirației, energia se ridică”. Scopul final al deplasării energiei în Orbita Microcosmică este sublimarea energiei sexuale din măruntaie în vitalitate spirituală la nivelul capului, după care această vitalitate intensificată e din nou împinsă înspre centrul energetic de sub ombilic, pentru a fi depozitată sub formă de vitalitate pură. Energia sexuală este, de departe, cea mai puternică și mai răspândită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acasă. Stau În capul oaselor și adorm În balansoar după ce mai am parte de câteva pipițe descuiate. Nu sunt nici treaz, nici adormit, gândindu-mă la Carole. O să se Întoarcă ea În curând. Știe de unde bate vântul. După un timp măruntaiele Încep să mă doară chiar nasol și transpir. Stau chircit În balansoarul care se leagănă Într-un ritm grețos, dar nu pot să mă duc În pat, nu până când nu se face lumină. Cred că o să vomit. Mă abțin, Încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
chircit În balansoarul care se leagănă Într-un ritm grețos, dar nu pot să mă duc În pat, nu până când nu se face lumină. Cred că o să vomit. Mă abțin, Încercând să inspir Încet. Transpirația vâscoasă și stătută de alcool. Măruntaiele mele de rahat. Probabil de la plăcintă. Mă bate gândul să-i reclam pe bulangii de la magazinul de delicatese la oficiul de protecție a consumatorului, nu că Împuțiții ăia ar fi buni de ceva. Puțin mai târziu din fericire mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o arie de cuprindere semantică mult mai largă, în timp ce auspiciile se referă strict la prevestirea prin păsări. O altă confuzie frecventă se produce între augurat și haruspicii (haruspicina sau extispicina). Haruspiciu (lat. haruspex) "este un cuvânt compus din haru (hara) măruntaie, și spex etimon provenit din verbul specere (spicere) a privi, a arăta sensul global al lui haruspex fiind "cel care cercetează măruntaiele""21. În limbajul uzual, cel care practică haruspiciul se numește tot augur. Ținând cont de criteriile de evaluare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
produce între augurat și haruspicii (haruspicina sau extispicina). Haruspiciu (lat. haruspex) "este un cuvânt compus din haru (hara) măruntaie, și spex etimon provenit din verbul specere (spicere) a privi, a arăta sensul global al lui haruspex fiind "cel care cercetează măruntaiele""21. În limbajul uzual, cel care practică haruspiciul se numește tot augur. Ținând cont de criteriile de evaluare enunțate mai sus (cele trei tipuri de cunoaștere), putem afirma că augurul este cel care accentuează în cel mai înalt grad aspectul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înflorire la egipteni și babilonieni. Ei trăiau într-un ținut întins, ceea ce i-ar fi stimulat să contemple cerul la nesfârșit. La etrusci, scrie autorul, faptul că s-au practicat foarte des sacrificii a avut drept consecință interpretarea semnelor din măruntaiele animalelor sacrificate. În plus, abundența fenomenelor meteorologice a dezvoltat o divinație meteorologică. În afara acestor explicații, în Antichitate se făceau deja anumite distincții și clasificări ale divinației. "În dialogul Phaidros (244 a-d), Platon distinge două forme ale divinației: divinație intuitivă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ani). Informațiile obținute de noi pe teren au surprins faptul că multe dintre aceste semne s-au păstrat, fiind cunoscute acum ca simple superstiții. 3.1.1.5. Extispicina sau hieroscopia Este o altă ipostază a divinației ce presupune cercetarea măruntaielor animalelor sacrificate. Obiectul principal de studiu era ficatul, considerat depozitarul unor informații prețioase: "păstrează urmele imaginilor contemplate de suflet"74. Pe suprafața sa erau repartizate unele "sectoare" care purtau o serie de nume extrem de sugestive: ușă, vatră, casă, mormânt, cuțit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit semnificații diferite de-a lungul timpului. Mircea Eliade, în Făurari și alchimiști, tratează și acest aspect, concluzionând: Fie că este privit ca venit din cer, fie că se extrage din măruntaiele Pământului, acesta (fierul n.n.) este încărcat de o putere sacră"204. Această putere a fost, pe rând, pusă pe seama zeilor, a lui Dumnezeu sau a diavolului. Acționând asupra metalului și modificându-l, fierarul nu face decât să intre în contact
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dimensiunea tragediei nu poate fi afirmată pur și simplu, ea apare într-o scenă filmată sau, cum ar spune Arghezi, "concretizată vizual", care bulversează senzorialitatea lectorului (imagine, sunet, sugestii tactile). E un spectacol al lumii muribunde și decrepite, "mocirlă de măruntaie", în care autorul nu e doar lupa sensibilă prin care poate fi privită lumea, ci și vocea publică acuzatoare, automandatată să invoce, în numele "binelui" universal, morala divină: Cine își poate recunoaște dreptul mental de a ucide, de oriunde ar putea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Personalitatea sa masculină terorizează de jur împrejur, minte cu pasiune, falsifică și murdărește cu un elan pe care nu știe să și-l plaseze în tragedie. Locul unde stă se împute ca de dihor. Emanația lui de piele și de măruntaie covăsește aerul închis, face să leșine deputații, primarii, miniștrii, prefecții, profesorii, popii, generalii"304. De aici și până la imaginarul unei agresivități corporalizate nu mai e decât un pas, tonul explodând într-un torent de injurii, iar Cuvântul dobândind forța abreactivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lovite locurile ascunse ale trupului și cele din jurul coapselor și au ajuns aproape să-i putrezească, și s-au făcut viermi; cu toate îngrijirile medicilor, boala nu a putut fi vindecată. Căci s-au preparat tot felul de leacuri din măruntaie de păsări, ca să-i ungă cu consistența lor membrele bolnave și putrede. Dar până ce a murit nu a fost scutit de această suferință. Faptul acesta a fost explicat prin mânia dumnezeiască, întrucât chiar și custozii tezaurelor imperiale și mulți alții
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de untură, amintesc termenul osânză „grăsime de porc neprăjită“, care are la origine lat. axungia (sau varianta *oxungia, prin care se poate explica o inițial). Tobă „mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucăți de carne, de slănină și de măruntaie“, care are și varianta dobă, este un cuvânt împrumutat din magh. dob. Are diverse alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce nu înseamnă că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fiindcă l intervocalic din cuvântul latinesc nu a devenit r în corespondentul său românesc. Nu o dată, în viață unui cuvânt moștenit au intervenit mai multe legi fonetice, ceea ce face dificilă descoperirea etimonului latin. Îmi place să citez ca exemplu cuvântul măruntaie, care continuă lat. minutalia „mărunțișuri“, din aceeași familie cu lat. minutus > rom. mărunt (rom. minut are la bază același cuvânt latinesc, care a fost însă împrumutat după ce legile fonetice au încetat să mai acționeze). Viața cuvintelor moștenite poate fi uneori
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și, de aceea, nerevendicabilă de către patrimoniul culinar al vreunuia dintre acestea. Care ar fi bucatele cu „măduvă tracică“ pomenite de Radu Anton Roman? În primul rând, „oaia la groapă“... Animalul, jupuit și eviscerat, este umplut cu o tocătură făcută din măruntaiele sale, amestecată cu ceapă, usturoi, miez de nucă, prune uscate și condimente; la sfârșit, burta îi este cusută și totul se închide la loc în blana care fusese lăsată la uscat. Oaia, astfel reconstituită mai pe gustul gurmandului, este mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu este specific doar lumii grecești, iar urme ale sale se regăsesc și în tradițiile românești, în special în celebra „pomană a porcului“, despre care va fi vorba în continuare. În cazul oii la groapă (sau al mielului fript haiducește), măruntaiele nu beneficiază de un tratament aparte, ele sunt parte integrantă a „ofrandei“, ceea ce ne face să credem că dimensiunea sacră, rituală, este mai puțin determinantă în originalitatea rețetei decât cea impusă de condițiile precare ale gătirii în aer liber. Acest
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
precum ciorba din mațe de morun, „proboi“-ul (turta cu icre negre) și „storceagul“. În privința primei rețete, rafinatul Păstorel, dacă ar fi cunoscut-o, cu siguranță ar fi greșit tratând-o cu dispreț; născută din bucățile ieftine ale marelui pește, măruntaiele și capul, această ciorbă ar fi fost văzută doar ca o adaptare la sărăcie, și nu ca o reușită culinară, savuros de originală. În legătură cu unicitatea sa, susținută de Radu Anton Roman, trebuie semnalată existența, în regiunea franceză Charentes, a unui
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii au învățat și ei să facă un drob numit kokoreç, bulgarii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
facă un drob numit kokoreç, bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii au haggis-ul lor...) și extrem de vechi, crearea sa fiind impusă de necesitatea conservării vânatului proaspăt doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
kokoreç, bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii au haggis-ul lor...) și extrem de vechi, crearea sa fiind impusă de necesitatea conservării vânatului proaspăt doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii au haggis-ul lor...) și extrem de vechi, crearea sa fiind impusă de necesitatea conservării vânatului proaspăt doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un... termen de valabilitate de peste zece zile. Odiseea lui Homer menționează această tehnică, iar surse latine pomenesc preparate asemănătoare drobului. Grecii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ori fierte, căpătau un... termen de valabilitate de peste zece zile. Odiseea lui Homer menționează această tehnică, iar surse latine pomenesc preparate asemănătoare drobului. Grecii cunosc două feluri de drob: sarmas, cel mai asemănător rețetei românești, și kokkorets, care presupune înfășurarea măruntaielor în intestinele mielului și apoi frigerea lor la proțap. Originea cuvântului kokkoreți și a turcescului kokoreç este albaneză, mai precis provine din dialectul arvanitic (vorbit în câteva regiuni din Grecia, este un idiom foarte asemănător unui dialect albanez, dar puternic
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
puternic influențat de limba greacă), în care kukurețu înseamnă fus (slavii au preluat cuvântul și astfel kukuruza a ajuns să însemne, la ei ca și la noi, în Ardeal, porumb). Forma acestui obiect este asemănătoare aceleia pe care o iau măruntaiele înfășurate în intestine și/ori în prapure, iar din această cauză, în albaneză, felul de mâncare făcut din măruntaie înfășurate în intestine se cheamă kukurec. O expresie albaneză sună astfel: „T’i bëj zorrët kukurec!“, adică „Am să fac kukurec
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]