1,337 matches
-
școli sau clase în care limba maternă este predată facultativ. Nu există învățământ național pentru ruteni, țigani, germani, moravi, poloni, etc. Suedia Funcționează 6 școli în limba laponă. Ungaria În grădinițe, școli generale (I-VIII), licee, limba de predare este maghiara, limba maternă a minorităților se învață în 3-6 ore pe săptămână. De remarcat că legislația ungară privind învățământul pentru minorități naționale nu utilizează termeni afirmativi cum ar fi „statul crează, asigură” ci exprimări doar permisive ca de ex. „pot fi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
înregistrat 2400 valahi iar statistica din 1957 a înregistrat doar 1400. Ei se află răspândiți în 14 localități grupate în partea de sud a Burgenlandelui unele fiind parțial valahe. Idiomul vorbit este un amestec de cuvinte române, germane, croate și maghiare constituit deja ca vorbire specifică. Nu se cunoaște un dialect asemănător pentru a se face o comparație lingvistică. Privitor la originea vlahilor din Austria exită trei ipoteze. Teoria română susține emigrarea din Dalmația sub presiunea administrației otomane și religiei musulmane
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
9.XI.1818, Drăguș, j. Brașov - 26.X.1884, Sibiu), memorialist. Era fiul Asineftei (n. Trâmbițaș) și al lui Adam Plăeșu Codru (Codrea), zis și Adam al lui German. Foarte instruit - cunoștea limbile latină, neogreacă, germană, franceză, italiană, engleză, rusă, maghiară -, C.-D. a fost un autodidact, cu studii răzlețe. Învață mai întâi la școala din sat și la școala grănicerească din Viștea de Jos. Se pare că a făcut și studii gimnaziale la Brașov. Venind sorocul cătăniei, drăgușanul, copist în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
comuna Dărmănești (în prezent, oraș), iar din 1929 includea și satele Bogata, Cucuiați, Hăghiac, Larga, Seaca, Valea Câmpului și Valea Codrului. Numele topic apare în documentele vremii cu variante diferite, precum Dohtana, Doftena, Doftiana, Duhtana, Doftiesca, ca și Dòftana (în maghiară) și Doftuna (latină). Prima atestare documentară aparține anului 1436, când, într-un act dat de voievozii Ilie și Ștefan, se menționează și « Dohtana pe Trotuș ». O variantă apropiată apare în timpul lui Ștefan cel Mare, la 21 noiembrie 1486 : « a treia
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de principele Gheorghe Rakòczi), fost punct vamal între Transilvania și Moldova. Prima localitate a fost punct vamal până în 1919, fiind atestat (cu forma maghiară Ojtoz ) în 1538, 1677, 1707, 1850. Formele din actele oficiale dovedesc o influență (de fapt, adaptare) maghiară, iar în unele cazuri latină târzie și maghiară. Iată câteva dintre ele: Altoss, Huitus, Oitos, Oitoz, Oituzi (germană), Ojtos, Ojtoz (maghiară), Oytoz, Oythos, Utas, Uthas, Withas (latină). Pentru prima oară, satul este atestat la 29 martie 1467, cu prilejul trecerii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sunt relativ mai puține, dar consonante. Pe baza acestora, este de așteptat ca tipul de alegător „non-vot” să caracterizeze într-o măsură mai mare persoanele tinere sau în vârstă, cu venituri mai scăzute, mai puțin educate, de altă etnie decât maghiară (Lăzăroiu, 1996; Comșa, 2004; Bobîrsc, Comșa, apud. Rotariu și Comșa, 2005), cu un grad mai scăzut de modernitate personală. La toate acestea, cu siguranță, putem adăuga factorii regăsiți în majoritatea analizelor din alte țări precum încrederea în partide, partizanatul, nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
științifică. Debutul îl face în 1962, cu tălmăcirea unor versuri pentru copii din Tiberiu Utan. Afinitatea s-a dovedit constantă, în 1965 și în 1966 apărându-i alte două traduceri din scrierile aceluiași autor. A realizat, de asemenea, versiuni în maghiară din poezia lui Nichita Stănescu și Ștefan Aug. Doinaș, precum și din proză (Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter), critică (monografia Ion Creangă de G. Călinescu) și studii de poetică (Tudor Vianu, Despre problemele metaforei) ori din aforismele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
veneau doar pe jos la Nicula, acum au mașini și microbuze la dispoziție, dar nu prea mai vin, lasă să se înțeleagă Nastasia. Am mari probleme în a-i înțelege spusele, graiul fiind împănat cu o mulțime de regionalisme din maghiară și germană. „Când eram eu tânără, aveam doar rochie de cânepă și o pereche de cizme ; veneam pe jos, cântând, aici la Nicula. Ne veseleam. Acuma, câte haine sunt și tinerii nu mai vin. Au saci de haine, le țâpă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în special piese sovietice și românești - Aurel Baranga, Paul Everac -, dar și clasice. Mă du ceam la un spectacol în fiecare săptămână. Doi colegi de-ai mei, traducători plini de simțul umorului - italienistul Florin Chirițescu și Constantin Olariu, traducătorul din maghiară - , mi-au înmânat pe un for mular tip, oficial, o diplomă de masochism pentru participarea la toate spectacolele. Cred c-o mai am și acum pe un deva. Actori preferați? Spectacole care m-au marcat? Sunt întrebări-șablon, scuzați-mă. Le
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
așa: „Micul Ionel te așteaptă cu dor“), poate mai există și azi, ascunsă de clădiri construite între timp în jur. În prima mea copilărie, cum mi-o amintesc, ea avea în față 1. De fapt, nici varianta românească, nici cea maghiară a denumirii nu a existat vreodată ca atare în indexul oficial al străzilor din Cluj, ea fiind o creație populară, transmisă de tradiția locală, pornind de la numele purtat de această stradă: Apáczai Csere János (învățat maghiar din Transilvania, 1625-1659) (Apáczai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mele era alcătuită pe o latură și alta a porții largi de mici apartamente la fel de modeste ca și chiriașii lor, toți unguri cu progenitură numeroasă: cei mai vechi prieteni de joacă, de la care am deprins să vorbesc atunci la fel de bine maghiara ca și româna și dintre care n-am mai reîntâlnit-o apoi decât pe Irma, țigancă unguroaică, mai mare ca mine cu vreo doi-trei ani, căpetenia droaiei de pueri, „amanta“ mea, inițiatoarea mea primordială în ale erosului. Ferestrele mărunte ale
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mama, care mai cultiva ierarhiile medievale - moștenire a raporturilor sociale stricte din regatul lui Ștefan cel Sfânt - și i se adresa după străvechiul protocol cu un fel de (în traducere românească) „mărită cucoană“, echivalent feminin pentru „excelență“, se întreținea în maghiară, Loulou nu era frumoasă ca Irma (oval de prună, năsuc obraznic și, nu știu de ce, mi se pare și pistruiată - o confund oare la figură cu un băiat de pe stradă, tot cu numele de Lulu, dar altfel pronunțat, pistruii de pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
demult, cu Chantecler de Edmond Rostand, dat de o trupă franceză în turneu în România. Câțiva ani buni de joacă am avut însă cu partenerii din ghettoul curții vecine: o groază de puști și puștoaice care vorbeau între ei exclusiv maghiara, dar cu mine o dădeau și pe românește, mai mult sau mai puțin puchinoși, cu care ne jucam firește și de-a hoții și gardiștii, dar care, mai ales, au devenit curând întru toate supușii mei; îndeosebi în materie de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
făina presărată pe el, cravata strâmbă, pantalonii necălcați: ceva între senior și vagabond. M-a trecut brusc un fior neplăcut, ca presentimentul unei primejdii. Necunoscutul a încercat să intre în vorbă cu mine, câteva banalități (nu mai știu dacă vorbea maghiara sau româna), un răspuns al meu evaziv, dorința de a scăpa cât mai repede de cel ce mi se părea că atentează acolo, în plină stradă, la pudoarea mea; o mână întinsă, când să dau să plec, pe care n-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
combinațiunea cea mai bizară den toate.“ O vie întipărire îi produc „peregrinului“ varietatea și policromia costumelor: „giubeaua turcă, ișlicul armenesc (o căciulă cât ciubărul de mnel sur, numită în batjocură tombatera), apoi ceacșirii scarlatini [= roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa e cu încălțământul, cizme roșie, meși galbeni și cipici negri europeni.“ Cu două luni mai devreme, poposise scurt timp în același oraș contele Anatol Demidov, în fruntea unei expediții
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
minorităților naționale în domeniile învățământului și formării profesionale, asigurării locurilor de muncă și locuințelor, reprezentării în diverse foruri etc. Erau menționate și măsurile de sistematizare a localităților, ca fiind o dovadă în plus a discriminării minorităților, în special a celei maghiare. Poziția Părții române a fost expusă, pe rând, în comisia conferinței, de către I. Păcuraru, V. Tudor și Gh. Dolgu. Potrivit normelor de procedură, delegatul guvernamental român I. Păcuraru a prezentat informații privind legislația și practica din România, în legătură cu alegațiile respective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în publicarea de cărți în limbile naționalităților. Producția de cărți a editurii a fost, în 1986, pe lângă manualele școlare, de 376 de titluri, cu peste 2,5 milioane exemplare. Există 52 ziare și periodice aparținând minorităților, din care 32 în maghiară, 8 în germană, cu un tiraj de peste 100 milioane exemplare. Cele 14 instituții teatrale și muzicale aparținând minorităților, din care 10 în maghiară, 3 în germană și 1 în idiș, sunt deschise publicului. Există formații de amatori, peste 11.500
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu peste 2,5 milioane exemplare. Există 52 ziare și periodice aparținând minorităților, din care 32 în maghiară, 8 în germană, cu un tiraj de peste 100 milioane exemplare. Cele 14 instituții teatrale și muzicale aparținând minorităților, din care 10 în maghiară, 3 în germană și 1 în idiș, sunt deschise publicului. Există formații de amatori, peste 11.500 cu 250.000 artiști amatori de diferite naționalități. Din cei 1.300 de membri ai Uniunii Scriitorilor, 150 sunt de naționalitate maghiară, 40
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Kriterion, de unde se și pensionează. A. este unul dintre cei mai zeloși traducători din proza românească. A transpus mai întâi în limba maghiară trei volume din nuvelele lui Liviu Rebreanu (1956, 1958, 1985). Tot în versiunea sa au apărut în maghiară o serie de nuvele și romane din secolul al XX-lea (unele în mai multe ediții), printre care Îndrăzneala de Marin Preda (1960), Vinul de viață lungă de N. D. Cocea (1961), Jocul cu moartea (1964), Pădurea nebună (1968) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
relațiile dintre cele două state și a condus la generalizarea sentimentului de ostilitate la nivelul opiniei publice urbane. Viena n-a rămas complet pasivă În fața deteriorării rapide a situației; a Încercat să găsească remedii și misiunea Czernin, respectiv negocierile româno maghiare deschise la Începutul anului 1914, au fost un pas În această direcție. Ambele au eșuat Însă complet În primăvara lui 1914 și eșecul lor a avut asupra iredentismului român același efect ca și apa asupra morii <ref id="64"> 64
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Nicolae Bălcescu; de aceea deșteptarea din uitare a lui Dimitrie Cantemir și a legăturilor atât de strânse cu marii noștri vecini din răsărit; de aceea intensificarea cunoașterii sufletului colectiv al tuturor prietinilor noștri. Au început a se tipări traduceri din maghiară și bulgară. Se pregătesc colecții ale vechilor traduceri din poezia clasică rusă. În Uniunea Sovietică scriitorii au avut o tradiție revoluționară. După Octomvrie 1917, politicul și socialul au stat în frunte și opera pozitivă s-a înfăptuit cu repeziciune. Scriitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ciuc și Trei Scaune) a produs unele emoții În zonele cu pricina dar Ceaușescu va fi motivat perimarea numelor lor atunci când le-a redenumit Harghita și Covasna. Mureșul rămăsese Mureș iar spiritele se calmaseră, oarecum, În ciuda desființării regiunii Mureș Autonome Maghiare mai ales că taman În vara acelui an i se dăduse poporului pe tavă un alt subiect de discuții și anume criza din Cehoslovacia unde reformistul Alexander Dubcek și echipa sa reușiseră Îndepărtarea de la putere a bolșevicilor bătrâni și duri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
9% dintre școlile primare, 9,8% dintre cele gimnaziale, 11,5% dintre licee sunt organizate în școli și secții cu limbă de predare aparținând minorităților naționale. Aceste școli sunt deservite de 23 523 de cadre didactice, dintre care 20 045 maghiare, 995 germane, 234 slovace și 2 250 de cadre didactice pentru alte minorități (!). Studenții care învață în limba maghiară (10 515, adică 4,3% din totalul studenților) sunt concentrați mai ales în Cluj, Oradea, Târgu-Mureș. Cei de naționalitate germană - 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Transilvania. Urmase primii ani de studii la școala română, dar - după câte mi-a povestit - părinții lui nu erau oameni care să se sacrifice pe baricadele patriotismului. Așa că l-au luat de la școala română și l-au dat la cea maghiară. Fusese însă urmărit de ghinion, căci exact în acel an - 1919 - Românii au recâștigat Transilvania. Așa că a plecat din satul lui, căci obținuse o bursă de studii la Cluj, unde, după Primul Război Mondial, se făceau doi ani de facultate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Rodica Mandache, joi seara, printr-o delicată evocare a regretatei Irina Răchițeanu-Șirianu, care i-a fost îndrumătoare pe tot timpul carierei sale. Vineri, Adam Erszbet care a făcut sala să tacă, deși în prima parte a recitalului a grăit în maghiară, apoi a bântuit prin Nichita Stănescu în română și engleză, dovedind o forță lăuntrică deosebită, după ce-și demonstrase calitățile de comediană cu strigăturile maghiare și înainte de a-și manifesta sensibilitatea recitându-l pe Eminescu cu care a și terminat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]