55,424 matches
-
Legea nr. 303/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, deoarece se referă la concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, iar nu la concursul de admitere în magistratură. ... 21. Referitor la concursul de admitere în magistratură, la paragraful 28 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a constatat că faptul că Legea nr. 303/2004 nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, deoarece se referă la concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, iar nu la concursul de admitere în magistratură. ... 21. Referitor la concursul de admitere în magistratură, la paragraful 28 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a constatat că faptul că Legea nr. 303/2004 nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
admitere în magistratură. ... 21. Referitor la concursul de admitere în magistratură, la paragraful 28 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a constatat că faptul că Legea nr. 303/2004 nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică. Astfel, aspectele esențiale ale admiterii în magistratură trebuie să fie prevăzute în Legea nr. 303/2004, iar regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
trebuie să fie prevăzute în Legea nr. 303/2004, iar regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în magistratură. În consecință, la paragraful 30 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, precitată, Curtea a subliniat că, pentru înlăturarea viciului de neconstituționalitate, aspectele esențiale privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de judecător și procuror - cum sunt regulile
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
Superior al Magistraturii. La paragraful 32 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a observat că, pentru respectarea prevederilor constituționale, legiuitorul trebuie să completeze dispozițiile Legii nr. 303/2004 nu numai cu aspectele esențiale ale concursului de admitere în magistratură, organizat potrivit art. 33 din lege, ci și cu aspectele esențiale ce țin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror prin celelalte modalități de admitere în magistratură. Astfel, Curtea a reținut că și în cazul concursului pentru admiterea la Institutul
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
Legii nr. 303/2004 nu numai cu aspectele esențiale ale concursului de admitere în magistratură, organizat potrivit art. 33 din lege, ci și cu aspectele esențiale ce țin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror prin celelalte modalități de admitere în magistratură. Astfel, Curtea a reținut că și în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, legea trebuie să
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
al României, Partea I, a Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020. ... 22. Pentru punerea de acord a dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020 și pentru a asigura reglementarea procedurilor de admitere în magistratură pentru anii 2021 și 2022, prin Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 9 iulie 2021, au fost reglementate pentru anii 2021 și 2022 admiterea la Institutul Național al Magistraturii și admiterea în magistratură, iar în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 9 iulie 2021, au fost reglementate pentru anii 2021 și 2022 admiterea la Institutul Național al Magistraturii și admiterea în magistratură, iar în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 16 iulie 2021 a fost publicată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 119/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii. ... 23. Autorul excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022 (adică evidențierea ca parte contributivă a celor 25 de ani vechime în magistratură); ... – obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal și la restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal. ... În motivare s-a arătat că are calitatea de procuror pensionar, cu
DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298909]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 15 noiembrie 2022, paragrafele 97-100, că Plenul CSM are atribuții referitoare la cariera judecătorilor și a procurorilor (prevăzute de art. 36 din Legea nr. 317/2004), privitoare la admiterea în magistratură, la formarea și examenele judecătorilor și procurorilor (prevăzute de art. 37 din Legea nr. 317/2004), la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor (prevăzute de art. 38 din Legea nr. 317/2004), precum și atribuții în materie legislativă, și anume adoptarea
DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299551]
-
303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, legiuitorul stabilind că „judecătorii nu pot interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor“. În consecință, toate aspectele legate de cariera judecătorilor, respectiv de cea a procurorilor, și anume admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor, numirea, promovarea, suspendarea și încetarea funcției de judecător sau de procuror, delegarea, detașarea și transferul judecătorilor și procurorilor, răspunderea acestora etc., se vor analiza în mod distinct, în interiorul fiecăreia dintre cele două
DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299551]
-
înscrie prevederi cu referire la credite ca bunuri private, ar putea lovi creditul ca bun public. Tocmai în acest sens Parlamentul a primit recomandări de îmbunătățire a legii în cauză de la Președintele României, de la Ministerul Justiției, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la Comisia Europeană și de la Banca Centrală Europeană. De asemenea, în zilele din urmă, în dezbaterea publică de la noi au fost evidențiate numeroase idei valoroase ce ar putea să contribuie la îmbunătățirea aceste legi. N-am uitat de „darea în
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea () [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
înscrie prevederi cu referire la credite ca bunuri private, ar putea lovi creditul ca bun public. Tocmai în acest sens Parlamentul a primit recomandări de îmbunătățire a legii în cauză de la președintele României, de la Ministerul Justiției, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la Comisia Europeană și de la Banca Centrală Europeană. De asemenea, în zilele din urmă, în dezbaterea publică de la noi au fost evidențiate numeroase idei valoroase ce ar putea să contribuie la îmbunătățirea aceste legi.
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea () [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
consultare și fără studiu de impact. Dar, în aceste zile, am simțit cu toții că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil și matur, când a existat o voce unitară a justiției care a respins astfel de modificări. Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instanțele și parchetele au reacționat unitar pentru că stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți. Recuperarea produselor infracțiunilor a fost o componentă importantă în anul 2016. Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o
Kovesi anunță că DNA are „cazuri” despre „produse supraevaluate cu 800 la sută” () [Corola-blog/BlogPost/338870_a_340199]
-
atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrați și am răspuns în limitele permise statutului de magistrat, cu instrumentele instituționale pe care le avem. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii care și-a îndeplinit rolul constituțional de garant al independenței justiției și a reacționat ferm la atacuri și dezinformări. Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informațiilor false care schimbă percepția unor realități și poate afecta
Kovesi anunță că DNA are „cazuri” despre „produse supraevaluate cu 800 la sută” () [Corola-blog/BlogPost/338870_a_340199]
-
din „magistrați" bine dresați în arta obedienței, pe parcursul a două generații, cu precizarea că printre aceștia nu este exclus să fi existat și oameni onești, lăsând la imaginația cititorului proporția acestora, dat fiind posibilitatea concretă de a putea accede în magistratură și a profesa această nobila profesie într-o dictatură comunistă, unde toți cetățenii erau verificati și controlați. Îți recomandăm Dacă ordonanța 13 ar fi fost în vigoare, azi n-ați mai fi pus capul pe pernă. OUG 13 pe înțelesul
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
publică. Mesajul focalizat pe locuință a angajat interesul unei bune părți a societății civile. Ce a urmat? UNU. Parlamentul a adoptat legea cu o cvasiunanimitate de voturi, deși nenumărate foruri interne și internaționale (Guvernul României, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional) au formulat obiecții de fond. Președintele României nu a promulgat-o însă; a returnat-o Parlamentului, spre reexaminare, însoțită de o serie de propuneri în vedere rescrierii unor articole care fie se
„Darea în plată” și Statul ca jucător activ () [Corola-blog/BlogPost/338470_a_339799]
-
Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să aibă loc la toamnă, probabil prin octombrie, și să conducă la o nouă configurație a CSM, începând din 6 ianuarie 2017. Însă o Hotărâre a Senatului României, de-acum 6 săptămâni, ar putea arunca în derizoriu întregul
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM () [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
după câte mi se pare mie. Acum, că s-au mai lămurit lucrurile în privința alegerilor locale din iunie, mi-am zis că e momentul să pun și eu umărul la limpezirea situației cu alegerile CSM de la toamnă: Consiliul Superior al Magistraturii este „doar” garantul independenței justiției. Nu e deloc clar, din textul Constituției, dacă putem aștepta de la CSM să fie democratic ori să apere, în vreun fel, statul de drept. Dar știm că membrii CSM ar trebui să fie specialiști ai
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM () [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
este Ziua Justiției (prima duminică din iulie) și cred că e momentul să explorăm dacă Brexitul poate afecta în vreun fel justiția din România. Cămașa e mai aproape de piele decât haina, așa încât voi porni de la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii și de la anticorupție, înainte de Mecanismul de Cooperare și Verificare și Procurorul European. Probabil că înaintea alegerilor parlamentare (a căror dată încă nu a fost stabilită), vor avea loc alegerile pentru noua componență a CSM 2017-2022. Din fericire, Curtea Constituțională a
Cum poate afecta Brexit justiția din România () [Corola-blog/BlogPost/338506_a_339835]
-
la care prea puțini suntem atenți. Scriam, în aprilie, despre modul în care Senatul interfera cu procesul electoral pentru CSM; noroc cu decizia Curții Constituționale care a repus lucrurile în făgașul lor firesc. Dar candidații pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii au fost deja stabiliți, în adunările generale ale magistraților, chiar săptămâna trecută. De-acum, judecătorii și procurorii care doresc să se ocupe de destinele justiției până în 2022 (pentru că au un mandat de 6 ani) intră în campanie electorală, printre colegii
Partidele îmi cer semnătura de susținere, fără să-mi spună ce au la ofertă, iar în condițiile astea eu nu semnez! () [Corola-blog/BlogPost/338564_a_339893]
-
Juridice.ro reflectă subiectul doar pentru publicul de specialitate). În condițiile în care UNJR acuză de mai bine de un an de zile ingerințele serviciilor de informații în „câmpul tactic” al justiției, iar țara e cuprinsă de febra protestelor în magistratură, e foarte ciudat că întregul proces electoral din justiție se ține departe de ochii cetățenilor-justițiabili. Aproape la fel ca politicienii opaci din partidele politice, și magistrații opaci din adunările procurorilor sau judecătorilor ne cer să acceptăm în orb alegerile făcute
Partidele îmi cer semnătura de susținere, fără să-mi spună ce au la ofertă, iar în condițiile astea eu nu semnez! () [Corola-blog/BlogPost/338564_a_339893]
-
ci, iată, dovezi pentru încălcări grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor. Sau, totuși, poate nu știu eu: asociațiile de magistrați au sesizat în acele cazuri punctuale unde au sesizat încălcări Inspecția Judiciară. Ori au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să ia măsuri indicând, în același timp, care sunt acele cazuri și față de care cetățeni s-au comis abuzuri. Sau au sesizat Ministerul Public pentru a declanșa anchete ale procurorilor și judecătorilor ce se fac vinovați de aceste abuzuri. Altfel
Ambasadorul SUA, dl. Hans Klemm, față cu asociațiile magistraților. Câteva observații () [Corola-blog/BlogPost/338635_a_339964]