3,506,575 matches
-
exilului. Trilogia sa romanescă, Dumnezeu s-a născut în exil, Cavalerul resemnării și Persecutați-l pe Boetius alcătuiește prilejul unui examen filosofic al condiției în chestiune, socotite universale, un soi de pseudoresignare ,care nu este în fond decît o luptă mai dură decît o alta, mai atrăgătoare și mai directă, dar de sfîrșitul căreia depinde tot ce este mai omenesc încă în om" (cuvinte dintr-o ,notă finală" a Cavalerului resemnării ). Tonalitatea patetică, formă de asumare interioară a subiectului, nu-l
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
s-a născut în exil, Cavalerul resemnării și Persecutați-l pe Boetius alcătuiește prilejul unui examen filosofic al condiției în chestiune, socotite universale, un soi de pseudoresignare ,care nu este în fond decît o luptă mai dură decît o alta, mai atrăgătoare și mai directă, dar de sfîrșitul căreia depinde tot ce este mai omenesc încă în om" (cuvinte dintr-o ,notă finală" a Cavalerului resemnării ). Tonalitatea patetică, formă de asumare interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
în exil, Cavalerul resemnării și Persecutați-l pe Boetius alcătuiește prilejul unui examen filosofic al condiției în chestiune, socotite universale, un soi de pseudoresignare ,care nu este în fond decît o luptă mai dură decît o alta, mai atrăgătoare și mai directă, dar de sfîrșitul căreia depinde tot ce este mai omenesc încă în om" (cuvinte dintr-o ,notă finală" a Cavalerului resemnării ). Tonalitatea patetică, formă de asumare interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a trăit peste o
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
prilejul unui examen filosofic al condiției în chestiune, socotite universale, un soi de pseudoresignare ,care nu este în fond decît o luptă mai dură decît o alta, mai atrăgătoare și mai directă, dar de sfîrșitul căreia depinde tot ce este mai omenesc încă în om" (cuvinte dintr-o ,notă finală" a Cavalerului resemnării ). Tonalitatea patetică, formă de asumare interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a trăit peste o jumătate de veac departe de țara sa de la o analiză
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
deveniți modele universal valabile". O asemenea radicalitate implică și o suficient de aspră critică adresată Occidentului ce i se pare scriitorului nostru insensibil, trîndav, egoist: ,Oamenii Occidentului sînt pe punctul de a uita de amenințări și de terori, care nu mai supraviețuiesc decît la noi, în bătaia vîntului cel rău". Ne aflăm în apropierea pozițiilor adoptate cu răsunet de unii disidenți ruși, precum Aleksandr Soljenițîn și, tot mai apăsat în ultima vreme, de al nostru Paul Goma. Chestiunile nu pot fi
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
sînt pe punctul de a uita de amenințări și de terori, care nu mai supraviețuiesc decît la noi, în bătaia vîntului cel rău". Ne aflăm în apropierea pozițiilor adoptate cu răsunet de unii disidenți ruși, precum Aleksandr Soljenițîn și, tot mai apăsat în ultima vreme, de al nostru Paul Goma. Chestiunile nu pot fi tranșate de plano și, oricîtă stimă și recunoștință am purta puterilor euroatlantice, incontestabil scut împotriva pericolelor geopolitice care ar putea plana deasupra nației noastre de la gurile Dunării
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
deasupra nației noastre de la gurile Dunării, nu credem că se cuvine a admira ,tot ce mișcă" în spațiul apusean, a ne reprima orice rezervă. în viața publică, spiritul critic e oricînd necesar. O admirație oarbă, o genuflexiune umilă (ori, și mai grav, astuțioasă) în fața fie și a unor culturi și civilizații cu elemente, pentru Estul Europei, paradigmatice, n-ar semnifica decît o reducție intelectuală și un minus moral. Totul e să punem corect accentele și să ne dozăm obiecțiile astfel încît
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
perfect și autoritar, se trag din optimismul socratic". Altfel spus, raționalismul ce s-a dispensat de transcendență a dus la monstruozitățile totalitarismelor, la ,giulgiul abstract" al ideologiilor care-și au partea lor, foarte grea, ,de vină și rușine", pentru cele mai oribile carnagii ale istoriei. Excesivul ,optimism socratic", opus tragicului izvorît din mit, ne-ar fi tîrît, la fel de dezastruos, atît în ,abstractul operetistic al democrației occidentale, un fel de văduvă veselă care n-a mai reușit niciodată să se mărite după
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
de vină și rușine", pentru cele mai oribile carnagii ale istoriei. Excesivul ,optimism socratic", opus tragicului izvorît din mit, ne-ar fi tîrît, la fel de dezastruos, atît în ,abstractul operetistic al democrației occidentale, un fel de văduvă veselă care n-a mai reușit niciodată să se mărite după moartea fundatorului sinucis la Atena", cît și în ,abstractul marxist, faze definitoare ale aceleiași căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
văduvă veselă care n-a mai reușit niciodată să se mărite după moartea fundatorului sinucis la Atena", cît și în ,abstractul marxist, faze definitoare ale aceleiași căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii. întrucît ,toate elucubrațiile psiho-sociale, socio-politice, politico-economice", propulsate de ideologii care au produs traumele morale fără precedent ale lumilor concentraționare, s-au văzut demolate de fizica cuantică, de teoriile unor Planck, Heisenberg, Niels Bohr
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
căreia nivelul culturii muzicale al unei țări este dat de numărul de cvartete de coarde care activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția cvartetelor de coarde nu a mai avut loc din lipsă de competitori; cei români sunt ca
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția cvartetelor de coarde nu a mai avut loc din lipsă de competitori; cei români sunt ca și inexistenți iar cei străini au evitat, probabil, competiția ca fiind lipsită de tradiție, de atracțiozitate culturală artistică. Pe de altă parte, nu poți să nu observi că celebra orchestră
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici, o dramaturgie amplă, o spiritualitate de tip slav excelent portretizată de muzicienii formației pe direcția unui programatism psihologic abil tensionat expresiv. Cred însă că orientarea pe direcția unei expresivități suculente poate atinge limite mai puțin dorite, cele ale unei șarje ce dislocă, spre exemplu, frumusețea simplă a melodiei schubertiene. Muzicieni originari din România am întâlnit și în componența Cvartetului ,George Enescu", muzicieni stabiliți actualmente în Franța și în Olanda. Violoniștii Constantin Bogdănaș, Florin Szigeti
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
și simplu avalanșa editorială declanșată de criticul optzecist. Pare supus unui embargo sau unui boicot. Deși din 1998 încoace a publicat câte două, trei sau chiar patru cărți pe an. Ceea ce înseamnă 15 cărți de critică în șapte ani, cel mai recent fiind volumul Flashback 1985: Începuturile ,noii poezii" (2005), care ar fi trebuit să fie prima lui carte de critică, un portret colectiv al generației poetice optzeciste. Ion Bogdan Lefter își făcuse debutul în poezie (în volumul colectiv Cinci, 1982
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
făcuse debutul în poezie (în volumul colectiv Cinci, 1982, și în Globul de cristal, 1983), apoi în proză (tot într-un volum colectiv, Desant '83). E, fără îndoială, o personalitate importantă și influentă a actualității noastre literare. E cu atât mai de mirare că în ancheta revistei ,22" despre noua ierarhie și noul canon, prefigurate din 1990 încoace, Ion Bogdan Lefter nu a obținut decât un vot: al meu. Motivele acestei ignorări răzbunătoare sunt mai multe și nu le voi cataloga
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
actualității noastre literare. E cu atât mai de mirare că în ancheta revistei ,22" despre noua ierarhie și noul canon, prefigurate din 1990 încoace, Ion Bogdan Lefter nu a obținut decât un vot: al meu. Motivele acestei ignorări răzbunătoare sunt mai multe și nu le voi cataloga aici pe toate. Aproape toată lumea e supărată, dintr-un motiv sau altul, pe Ion Bogdan Lefter. Nu înțeleg cum un intelectual de o urbanitate desăvârșită a putut acumula atâtea adversități. Are și prieteni declarați
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
le voi cataloga aici pe toate. Aproape toată lumea e supărată, dintr-un motiv sau altul, pe Ion Bogdan Lefter. Nu înțeleg cum un intelectual de o urbanitate desăvârșită a putut acumula atâtea adversități. Are și prieteni declarați, dintre care cei mai importanți sunt Mircea Cărtărescu și Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, care i-a publicat toate cele 15 cărți de critică. Dar foarte mulți protagoniști ai vieții literare au să-i reproșeze câte ceva lui Ion Bogdan Lefter, explicit sau mocnit
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și curente. Joacă cu garda deschisă, cu franchețe și transparență. Nu e, de aceea, de mirare că are adversari, destui contra-opinenți care nu sunt dispuși să
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
e, de aceea, de mirare că are adversari, destui contra-opinenți care nu sunt dispuși să-i recunoască vreun merit sau vreo calitate. Și e - o spun răspicat - o profundă nedreptate. Explicabilă și previzibilă, dar nu justificată. Una din mizele cele mai importante ale criticului a fost și continuă să fie susținerea postmodernismului în general, ca schimbare de paradigmă, și a postmodernismului românesc în special. O dovedește volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ajuns în 2002 la a doua ediție
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
schimbare de paradigmă, și a postmodernismului românesc în special. O dovedește volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ajuns în 2002 la a doua ediție (prima apăruse în 2000). El trebuie citit în relație de complementaritate cu un altul, mai recent, Despre identitate. Temele postmodernității (2004). Susținerea postmodernismului românesc implică un adevărat program de critică militantă, de direcție culturală, însemnând întâmpinarea adecvată a noului fenomen, definirea lui progresivă, apărarea lui de scepticisme moderate sau de atacuri furibunde și explicațiile date
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
idei", numit pe bună dreptate astfel chiar de către Ion Bogdan Lefter. În prefață lămurește foarte bine ,ce este și ce nu este această carte". E o culegere de articole, începând din 1985 și încheind cu 2002, în care nu a mai intervenit în nici un fel. Selecția nu are o construcție unitară, e un mozaic de publicistică literară și culturală, ilustrând totuși ,o viziune unitară, o coerență acumulată în timp", după cum recunoaște exegetul însuși: , A rezultat un fel de compoziție tip Ťtemă
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
în contexte din ce în ce mai largi" (p. 6-7). E o critică de campanie, angajată hotărât într-o bătălie culturală, fără un echipament bibliografic prea încărcat, dar suficient de bine informată pentru a face față confruntărilor. Dintre optzeciști, Ion Bogdan Lefter era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
6-7). E o critică de campanie, angajată hotărât într-o bătălie culturală, fără un echipament bibliografic prea încărcat, dar suficient de bine informată pentru a face față confruntărilor. Dintre optzeciști, Ion Bogdan Lefter era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai important deschide prima secțiune a
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]