2,194 matches
-
prima întoarcere în Polonia după căderea comunismului a primit salariul "restant". și pe el l-a impresionat legătura pe care instituția căuta s-o mențină cu un om care vorbea adesea împotriva Poloniei comuniste, a făcut o analiză nemiloasă a marxismului etc. La noi... Exemplul polonez are unele echivalențe în Ungaria, unde statul-partid a încercat să țină legătura, pe cât s-a putut, chiar și cu cei mai virulenți critici ai regimului lui Kádár. V. N.: Aș da un alt exemplu despre
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
exegeza vremii, o afișare programatică a proiectelor în avantajul publicului din țară. Discursurile nu vorbesc doar despre situația literaturii românești, ci și despre evoluția culturii europene, dovada surprinderii unor teorii precum revizionismul intelectualilor francezi, mitul "farfuriilor zburătoare" al lui Jung, marxismul la Raymond Aron, reconsiderarea teatrului prin Shakespeare. Și Nicolae Florescu remarcă atracția autoarei spre teoriile occidentale:" În fond, textele inseriate sub titlul Unde scurte nici nu sunt altceva decât un asemenea spectacol de excepție al unei inteligențe care, apărându-și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
apariția pentru prima dată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin persoana lui Mihail Katz, un emigrant evreu din Rusia. Cunoscut mai apoi sub numele Constantin Dobrogeanu-Gherea, acesta a devenit teoreticianul partidului, fără a avea, însă, prea mulți adepți. Internaționalismul marxismului sovietic nu prindea la românii naționaliști, care se temeau de Rusia. După spusele lui J.F. Brown, "e puțin probabil ca Partidul Comunist Român să fi avut vreodată mai mult de o mie de membri"181. Victoria sovieticilor de la Stalingrad și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
văzut și "i-a avertizat pe români într-un limbaj destul de violent că se aflau pe o cale greșită și că n-ar trebui să meargă mai departe"1008. Gheorghiu-Dej a apărat ideea industrializării României, oferind ca argument faptul că marxismul presupune dezvoltarea industriei grele ca o condiție de bază a socialismului. Mai mult decît atît președintele român se săturase "să trimită porumb Poloniei, ca această să poată crește porci, pentru a-i vinde Occidentului în schimbul produselor industriale". Rom‚nia trebuia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reconcilierea franco-germană în anii `20 și au realizat-o după al doilea război mondial. Europa creștin-democrată se sprijină pe trei valori fundamentale: creștinismul, pacea și democrația. Din punct de vedere economic, politica creștin-democrată este pusă în slujba omului, respingând categoric marxismul. Ea recunoaște patru puncte comune. Dreptul de a poseda un bun duce la sprijinirea proprietății private. Economia nu trebuie să devină un scop în sine, ci să urmărească o dreptate socială realizată prin intervenția statului doar când piața este dereglată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
chiar dacă ea nu poate fi complet realizată. Această filosofie, care este o noutate, ori va fi în spiritul democrației, ori va fi împotriva omului"15. Marile teme ale operei lui Maritain deosebirea între angajamentele în plan spiritual și temporal, neacceptarea marxismului și a capitalismului, demnitatea persoanei, Statul în slujba cetățenilor, dezvoltarea comunităților intermediare care formează țesutul Națiunii, marea atenție acordată mecanismelor democrației sînt teme pe care le întîlnim în programul partidelor creștin-democrate. În cazul Franței, este suficient să ne raportăm la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cele mai multe dintre ele consacrate problemelor economice, și ale Kirchentage și Katholikentage din Germania, ca și lucrările economiștilor François Perroux, Ludwig Erhard, Francesco Vito și chiar cursurile ținute în universitățile catolice. Pozițiile creștin-democraților sînt puțin dogmatice, dacă exceptăm respingerea categorică a marxismului. Dezbaterea privind corporațiile sau sindicatele muncitorești separate, nerezolvată de Leon al XIII-lea, arată foarte bine existența unor soluții diferite, iar în Octogesima adveniens (1971), Paul al VI-lea recunoaște imposibilitatea de a da o directivă unică din cauza diversității extreme
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în prima linie împotriva fascismului și nazismului, în ciuda pozițiilor mai ambigui ale Bisericii lor, creștin-democrații, după război, au dat dovadă de o luciditate rară față de Uniunea Sovietică și de comunism. Într-o perioadă în care cultura europeană era marcată de marxism, fermitatea ideologiei lui Étienne Borne este remarcabilă, ca și aspectul profetic al analizelor lui Adenauer asupra destinului Germaniei de Est. În fața ascensiunii curentelor populiste și extremiste, mai mult sau mai puțin fascizante, creștin-democrații dau dovadă, chiar și azi, de cea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cunoaștere a acestei categorii economice, mai ales după obsolescența monetarismului intervenită la sfîrșitul secolului al XX-lea. Cum ar fi evoluat știința economică fără doctrina utilitaristă este greu de spus, mai ales că ea s-a confruntat în epocă cu marxismul și cu școala istorică germană, alte două exagerări. Noroc cu A. Marshall care a scos-o din impas. Noroc și cu a doua școală austriacă, cu L. von Mises, F. von Hayek, J.A. Schumpeter ș.a., mult mai prestigioasă. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
aibă vreun proiect de societate, eventual unul mai bun și mai puțin utopic, deci realizabil? Nu te poți baza numai pe utopia marxistă. Școala de la Frankfurt e o școală din anii '60 ce încearcă o adaptare a teoriei marxiste, inventînd "Marxismul fenomenologic". Herbert Marcuse, tradus la noi încă din 1977, după ce inițial a fost un discipol al lui Husserl și Heidegger, a devenit părintele "Noii Stîngi" și milita nici mai mult nici mai puțin decît pentru "eliberarea de societatea abundenței". Marxismul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Marxismul fenomenologic". Herbert Marcuse, tradus la noi încă din 1977, după ce inițial a fost un discipol al lui Husserl și Heidegger, a devenit părintele "Noii Stîngi" și milita nici mai mult nici mai puțin decît pentru "eliberarea de societatea abundenței". Marxismul și materialismul istoric erau placa turnantă a gîndirii sale. Teoria sa asupra unei societății unidimensionale critică în egală măsură și cmunismul, și fascismul, și capitalismul productivist și consumatorist, deschizînd calea postmodernismului și, în Eros și civilizație, New Age-ului, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în Eros și civilizație, New Age-ului, cel puțin prin pledoaria pentru libertate sexuală, care ne amintește de Republica lui Platon. Jurgen Habermas, dimpotrivă, dorește o societate administrată total, aflată permanent sub un control social și psihologic, respectă Statul și consideră marxismul valabil în continuare. În acest timp, șeful Institutului pentru Cercetări Sociale și mentorul unei întregi generații a intelectualității occidentale, Max Horkheimer, după ce inițial s-a adăpat din Schopenhauer și Hegel, formula o teorie antimetafizică și empiric-"științifică" a societății, refuzînd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s Punjabi Mexican Americans, Temple University Press, Philadelphia. Liddle, Joanna, Joshi, Rama, 1986, Daughters of Independence, Gender, Caste and Class in India, Zed Books, Londra. Lindsey, L., 1994, Sex Roles: A Sociological Perspective, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Mackinnon, C., 1983, „Feminism, Marxism, Method and the State”, Signs, 7, nr. 3, pp. 515-544. Mahnkopf, B., 1997, „Die «Feminisierung der Beschäftigung» - in Europa und Anderwo”, Weiblick, 718, pp. 22-31. Mann, P.S., 1994, Micro-Politics: Agency in a Postfeminist Era, University of Minnesota Press, Minneapolis. Marcos
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în orice fel de popor. Astfel încât el anunță și o altă idee marcantă a modernității noastre, importanța genealogică a condițiilor de elaborare a unei opere, contextul ei, ceea ce o face posibilă, fără ca ea să se reducă totuși la acest lucru. Marxismul a efectuat până la sațietate astfel de exerciții de reducere a ideologiei, a gândirii, a artei la condițiile economice ale momentului. Așa reacționa el, printr-o excesivă mișcare de balansier, la mania legată de philosophia perennis, la teoriile geniului sau ale
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Reforma așezase În locul argumentului și persuasiunii adevărul imuabil și indiscutabil al unei societăți totalitare 35. Totalitarismul Înseamnă, de fapt, Împlinirea căutării gnostice a unei teologii civile. Gnosticismul din zilele noastre, imanentizare a eschatonului creștin, se manifestă sub două forme distincte: marxismul, care este forma cea mai explicită și cea mai puțin subtilă, și „occidentalizarea”, formă ce implică nimicirea „adevărului sufletului” și disprețul față de problemele existențiale 36. Teza lui Voegelin a fost luată foarte În serios de Philip J. Lee Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
populației, oprirea căldurii, starea de mizerie, de disperare provenită din degradarea fizică la care regimul a condamnat un întreg popor. (18) utilizarea mizeriei materiale și morale, precum și a fricii, ca instrumente de menținere a puterii comuniste. Pretinzând că împlinește dezideratele marxismului, regimul a tratat o întreagă populație ca pe o masă de cobai supuși acestui absurd experiment de inginerie socială; (19) distrugerea reperelor morale ale societății românești și a valorilor ei de solidaritate, în lipsa cărora un popor nu poate deveni autorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă. În timp ce pentru Haraway, feminismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus revoluționare ale marxismului și ale futurismului, cyberfeminismul și postcolonialismul adaugă noi manifeste ale tehnoștiinței. În același timp, aceste direcții oferă modele de existență, comportament și etică pretabile practicilor diverse și divergente care se derulează în spațiul virtualității. Toate aceste orientări nu doar teoretizează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Și mai ales nu sunt ca Vladimir Tismăneanu, fiul Herminei și a lui Leonid Tisminețki, comisari sovietici, membri ai nomenclaturii comuniste și slujbași de frunte ai regimului comunist. Crescut în strada Primăverii ca și alți fii de nomenclaturiști, a studiat marxismul cu fervoare în tinerețe dar a trăit în SUA. Culmea situației este că tocmai el a ajuns să fie șeful comisiei care a studiat comunismul din România. El a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prieten 14, a decis să creeze în 1965 Objectif 72 (Obiectiv 72). M-am grăbit să răspund chemării sale. La vremea respectivă, mă preocupau diverse întebări: pe de o parte, sesizam criza din domeniile științific și politic, născută din dorința marxismului dominant de a încarna el singur politica științifică; pe de altă parte, presimțeam importanța noilor și rapidelor progrese din biologie și mai ales din biologia moleculară. Descoperirea dublei elice a ADN matrice a unui "program genetic" nu putea, după mine
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sentimentul că ne găseam pe calea cea bună. "Fricțiunea" Morin/Laborit era deosebit de interesantă deoarece apropia cunoștințele științelor viului de cele ale unei sociologii lărgite. Re-fuzam o ideologie totalizantă, deprinzîndu-ne de discuțiile academice ori de cele marcate la început de marxism, de structuralism. Ideologia noastră, pe care o credeam blîndă, consta în a crede că știința trebuia să aducă mai mult societății. B.C. Această ideologie era destul de pozitivistă. J.R. Da, poate! Dar noi percepeam mai ales o deschidere spre perspective inedite
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o decizie politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții, am învățat, din diferite experiențe, să nu avem încredere în ideologiile dominante, în primul rînd în marxism și structuralism. În anii `50 și `60, intelectualii, oamenii de știință se aflau sub amenințarea unui anume terorism intelectual: gîndirea lui Marx, dogmatizată de marxiști, și structuralismul, aflat la începuturi, erau dominante. Noi nu eram convinși că modurile de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
supreme sau, mai bine zis, după cum spune Laborit, a esteticii omului. E însă clar că o doctrină politică nu poate fi decît un mijloc și, ca atare, aplicarea sa trebuie ajustată în timp. Să vrei venirea la putere a socialismului, marxismului ori a oricărei alte doctrine coerente mi se pare la fel de derizoriu ca a modifica bicicleta unui ciclist din Turul Franței așa încît să nu poată lua virajele decît la stînga. Această cibernetică nu e bună". Cum gîndește Jacques Sauvan cibernetica
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
imaginau că ar putea fi la putere într-o zi, chiar dacă și-o doreau foarte mult. Grupul celor Zece a fost pentru ei o bogată sursă de inspirație, un loc unde se concentrau ideile interesante. La vremea respectivă, exista influența marxismului, dar nu era puternică în Grupul celor Zece. Dimpotrivă, repuneam în discuție marxismul, ce constituia mediul intelectual al vremii. Pentru a analiza acest mediu, trebuia să-l justifici, pe cînd, dimpotrivă, brigada marxistă progresistă impunea ideea unui determinism socio-istoric: în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
doreau foarte mult. Grupul celor Zece a fost pentru ei o bogată sursă de inspirație, un loc unde se concentrau ideile interesante. La vremea respectivă, exista influența marxismului, dar nu era puternică în Grupul celor Zece. Dimpotrivă, repuneam în discuție marxismul, ce constituia mediul intelectual al vremii. Pentru a analiza acest mediu, trebuia să-l justifici, pe cînd, dimpotrivă, brigada marxistă progresistă impunea ideea unui determinism socio-istoric: în cadrul Grupului celor Zece, ne delimitam efectiv de acest aspect. B.C. Credeți că ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]