2,968 matches
-
nici o dovadă că guvernul otoman ar fi alocat provizii care ar fi fost necesare pentru a susține viața a sute de mii de deportați armeni în timpul marșului forțat spre deșertul Sirian. Între timp, deportații au fost supuși periodic violurilor și masacrelor, acestea fiind de multe ori rezultatul unor ordine directe ale CUP. Talaat, care era operator de telegraf de la o vârstă fragedă, avea instalat un telegraf în propria casă și a trimis telegrame secrete în timpul deportărilor. Acest lucru a fost confirmat
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Otoman, omul de stat turc Reșid Akif Pașa a mărturisit că a descoperit documente care demonstrează procesul prin care declarațiile oficiale făceau uz de o terminologie vagă atunci când se ordonau deportări doar pentru a fi clarificate prin ordine speciale de „masacre” trimise direct de la sediul CUP sau chiar de la reședința lui Talaat. El a mărturisit: Hasan Tahsin Uzer, guvernator de Erzurum, a mărturisit în mod similar în cursul procesului Mamuretulaziz că unitatea specială Teskilat-ı Mahsusa, aflată sub comanda lui Behaeddin Shakir
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
fost mobilizată pentru a-i ucide pe armeni și că această organizație s-a aflat în contact permanent cu Ministerul de Interne. El a explicat: Alte surse indică, de asemenea, că Talaat Pașa ar fi trimis telegrame ce coordonau executarea masacrului. Rafael de Nogales Méndez, un ofițer venezuelean care a servit în Armata Otomană, a vizitat Diyarbakır pe 26 iunie 1915 și a vorbit cu guvernatorul Mehmet Reșid, care a fost cunoscut mai târziu sub numele de „măcelarul din Diyarbakir”. Nogales
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
și că el „a primit personal ordinele de exterminare”. În multe cazuri au existat instrucțiuni suplimentare pentru a „distruge” telegramele după ce erau citite. Numeroși diplomați și personalități notabile l-au chestionat pe Talaat Pașa cu privire la deportări și la zvonurile despre masacre. Într-o astfel de conversație cu reprezentantul Ambasadei Germane, dr. Mordtmann, Talaat i-a declarat că scopul lui este anihilarea creștinilor din Turcia, sub acoperirea Primului Război Mondial: Într-un memoriu trimis la Berlin prin care cerea schimbarea ambasadorului german Paul Wolff
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
spus că avea convingerea că, atâta timp cât o națiune face tot ce-i stă în putință pentru propriile interese și reușește, lumea o admiră. Abdülmecid al II-lea, ultimul calif islamic al Dinastiei Otomane, a declarat: „Mă refer la acele oribile masacre. Ele sunt cea mai mare pată care a făcut de rușine națiunea și rasa noastră. Ele au fost în întregime opera lui Talaat și Enver.” În 1917, Talaat a devenit Mare Vizir, un post echivalent cu cel de prim-ministru
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
insultat și a refuzat prada din cea de-a treia cruciadă a nobililor, cum ar fi Leopold al V-lea, Duce de Austria, și s-a zvonit că aranjase asasinarea lui Conrad de Montferrat. Cruzimea sa a fost demonstrată prin masacrul a 2.600 de prizonieri din Acre. Cu toate acestea, Richard a fost respectat pentru măreția cu care își conducea armatele și pentru manierele delicate de nobil. El a obținut victorii în a treia cruciadă, însă nu a reușit să
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
otoman au dus la încetinirea creșterii populației, iar rețeaua de așezări medievale maghiare, locuite de burghezia urbană, a fost distrusă. Compoziția etnică a teritoriului care fusese parte a Regatului medieval al Ungariei a fost modificată în mod fundamental datorită deportărilor, masacrelor și colonizărilor. Numărul etnicilor maghiari de la sfârșitul perioadei dominației otomane a fost redus în mod substanțial. Cele trei părți ale fostului Regat al Ungariei - Ungaria Hagsburgică, Ungaria Otomană și Transilvania - au înregistrat diferențe minore ale creșterii populației în secolul al
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
a născut la 20 septembrie/3 octombrie 1908 în orașul București (capitala României), într-o familie de etnie armeană, tatăl său fiind de profesie cizmar și numindu-se Abraham Balgian. Părinții săi au emigrat de la Istanbul în anii 1895-1896 după masacrele minorității armene din Turcia. A primit la botez numele de Levon Garabed Balgian (în transliterație și în transliterație ). A fost educat la Școala armeană și la Liceul German din București. Levon Garabet Balgian a absolvit cursurile Facultății de Filosofie și
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
cele mai multe ori în mâna unor regenți (în special cei din familia Sture), regenți aleși de parlamentul suedez. Regele Christian al II-lea al Danemarcei, care și-a cerut drepturile asupra Suediei în urma unor victorii pe câmpul de luptă, a ordonat masacrul de la Stockholm împotriva nobililor suedezi, în anul 1520. Masacrul a ajuns să fie cunoscut ca „"baia de sânge de la Stockholm"”, și a determinat restul nobililor suedezi să organizeze o nouă rezistență, și, pe 6 iunie (care în prezent e ziua
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
din familia Sture), regenți aleși de parlamentul suedez. Regele Christian al II-lea al Danemarcei, care și-a cerut drepturile asupra Suediei în urma unor victorii pe câmpul de luptă, a ordonat masacrul de la Stockholm împotriva nobililor suedezi, în anul 1520. Masacrul a ajuns să fie cunoscut ca „"baia de sânge de la Stockholm"”, și a determinat restul nobililor suedezi să organizeze o nouă rezistență, și, pe 6 iunie (care în prezent e ziua națională a Suediei), 1523, l-au numit rege pe
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
redarea spectaculoasă și monumentală a evenimentelor acelei epoci. Capodopera sa, "Răpirea meduzei" (1818-1819, Luvru), reliefează atât suferința supraviețuitorilor unui naufragiu, dar și eroismul acestora. Eugène Delacroix (1798-1863) tratează tema suferinței umane în lucrări străbătute de un intens fior dramatic, precum: "Masacrul din Chios" (1822 - 1824), "Libertatea conducând poporul" (1830), ambele expuse la Luvru. Delacroix s-a inspirat nu numai din literatură, precum ceilalți romantici, dar și din călătoriile întreprinse în Orientul Mijlociu. Tehnica sa de a diviza culorile (utilizarea de picături fine
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotă va ajunge în 1792 la Botany Bay. Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea engleză îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altă parte este văzut ca
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
ca locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început o situație specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă curând vor începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de superioritatea sa, va deveni treptat o forță asimilatoare. Se formează o a doua așezare la Paramatta. Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea agriculturii și a comerțului
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
Tot în 1763 împărăteasa Maria Terezia dispune înființarea în Ținutul Secuiesc a unui regiment de grăniceri. Rezistența opusă de secuime, care dorea păstrarea statutului tradițional de autoorganizare militară, a fost înfrântă de Austria prin acțiuni ce au culminat cu cunoscutul masacru de la Siculeni, din 7 ianuarie 1764 („Siculicidium”). Primarul și învățătorul de atunci din Remetea au încercat să convingă populația să refuze a se prezenta la înrolarea în regimentul nou înființat. Din acest motiv au intrat în conflict cu autoritățile militare
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de oameni au fost transportați în Gulag. Pe 5 martie 1940, Stalin și alți lideri sovietici au semnat un ordin pentru executarea a 25.700 de intelectuali, inclusiv 14.700 ofițeri prizonieri de război polonezi. Aceasta a devenit cunoscut ca Masacrul de la Katyn. Au mai fost și alte masacre josnice ale prizonierilor de război, totalizând aproximativ 30.000 - 40.000 de oameni. Istoricii sunt, în general, de acord că foametea, mortalitatea din lagărele de muncă și din închisori, ca și terorismul
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
5 martie 1940, Stalin și alți lideri sovietici au semnat un ordin pentru executarea a 25.700 de intelectuali, inclusiv 14.700 ofițeri prizonieri de război polonezi. Aceasta a devenit cunoscut ca Masacrul de la Katyn. Au mai fost și alte masacre josnice ale prizonierilor de război, totalizând aproximativ 30.000 - 40.000 de oameni. Istoricii sunt, în general, de acord că foametea, mortalitatea din lagărele de muncă și din închisori, ca și terorismul de stat (deportările și epurările politice) au făcut
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
purtare a războiului... [inclusiv] încălcările legilor și obiceiurilor războiului și principiilor umanității”. Articolul 230 al Tratatului de la Sèvres prevedea ca Imperiul Otoman „să remită Puterilor Aliate persoanele a căror predare poate fi cerută de cei din urmă pentru responsabilitatea pentru masacrele comise în timpul permanentizarea stării de război pe teritoriul care a format o parte a Imperiului Otoman pe 1 august 1914”. Până în cele din urmă, Tribunalul Inter-Aliat, a cărui organizare a fost cerută de Tratatul de la Sèvres, a fost suspendată în
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]
-
de reședință cu același nume. Comuna a devenit notorie datorită penitenciarului Jilava (nume oficial - "Penitenciarul București"), unul dintre cele mai mari și mai faimoase din România, care a fost folosit de diferitele guverne românești pentru încarcerarea deținuților politici, precum și din cauza „masacrului de la Jilava”, care a avut loc în acest penitenciar în noiembrie 1940. Ea se află amplasată la sud de București, de-a lungul șoselei DN5 și al căii ferate ce leagă Bucureștiul de Giurgiu. Situată pe șoseaua națională DN5 și
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un cuțit, le soarbe doar sângele, și le mănâncă creierii, abia de mai gustă altceva din ele. După ce a făcut o adevărată hecatombă și
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
al III-lea este nevoit să cedeze, iar în 6 mai 1576 este proclamat Edictul de la Beaulieu numit și "La paix du Monsieur", edict care permite libertatea de cult a protestanților pe tot teritoriul Franței. În cele din urmă, victimele masacrului din Noaptea Sfântului Bartolomeu sunt reabilitate. Francisc primește Anjou și o compensație substanțială. Se împacă cu regele și își reia triumfător poziția la curte cu titlul de "Monsieur". După ruptura cu Filip al II-lea al Spaniei, proviincile Țărilor de
François, Duce de Anjou () [Corola-website/Science/316504_a_317833]
-
acord și a descris atacurile ca „pe un război declarat contra civilizației”. Joan Smith a scris în The Guardian: „Mi‑e rău și frică. Am scris toată ziua cu lacrimi în ochi. Nu cred că doar eu reacționez așa la masacrul de la Charlie Hebdo, care este un atac contra jurnaliștilor și a libertății de exprimare”. Roger Cohen de la New York Times a scris pe Twitter: „Tremur de mînie în urma atacului asupra Charlie Hebdo. Este un atac împotriva lumii libere. Întreaga lume liberă
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
atacurile de la Paris par să fi fost organizate. Ce să mai spunem, așadar, despre atacuri letale asupra jurnaliștilor, comise, nu de un grup de fanatici religioși, ci de guverne alese în mod democratic? În acest context, comentariile presei corporatiste despre masacrul de la Charlie Hebdo sună ca o imensă ironie și ipocrizie. The Telegraph comenta : „Demonstrațiile de la Paris ne reamintesc măcar că oamenii dispuși la violență sunt nu o minoritate, ci fărîmă din fărîma unei unei minorități. Și poate că asta va constitui
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
singurul. Najib Razak, premierul Malaeziei, propovăduiește un Islam politic moderat, atît la el în țară, cît și în străinătate” (editorial: Freedom Must Prevail, Times, 9 ianuarie 2015). Astfel, Sisi, conducător al unei lovituri de stat militare, omul care a comandat masacrul a 1.000 de protestatari civili într‑o singură zi din august 2013, este salutat ca un „propovăduitor al islamului politic moderat”. Ar fi atît de multe de spus despre cît de puțin angajament investește presa corporatistă în apărarea dreptului
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
plantațiile din apropiere. În plus, aproape de afroamericani au luptat în armata și în marina Uniunii. Majoritatea lor erau sclavi evadați. Confederația transforma soldații unioniști negri capturați în sclavi, și soldații negri au fost împușcați când încercau să se predea în masacrul de la Fort Pillow. Aceasta a condus la prăbușirea programului de schimb de prizonieri, și creșterea taberelor de prizonieri, ca cea de la închisoarea Andersonville din Georgia unde au murit de foame și de boli de prizonieri de război unioniști. În pofida lipsei
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
s-au răspândit în zonele centrale și apusene ale Europei. După creștinarea europenilor, capii bisericilor au inițiat persecuții și prigoane împotriva evreilor, intenționând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanții la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunități evreiești aflate în calea cruciaților spre Ierusalim. Monarhi creștini cu intenția de a-și însuși averile evreilor i-au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzare, mare
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]