10,807 matches
-
este cea corectă. ... 8. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile criticate sunt clare și previzibile, stabilind modul de calcul al majorității calificate prin aplicarea unui calcul matematic. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Sentința nr. 396 din 27 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 819/105/2022, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
legislativ, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate ridică problema modalității de calcul al majorității calificate particulare de două treimi din totalul membrilor consiliului local în considerarea definiției date de textul de lege criticat în prezenta cauză. În concret, aplicarea matematică a fracției de două treimi la numărul impar de consilieri locali stabilit de Codul administrativ are un rezultat diferit, putând fi vorba fie despre un număr întreg, fie despre un număr zecimal, după cum baza de calcul, astfel cum a
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
se observă că legiuitorul a apelat la prima dintre cele două modalități de reglementare. Faptul că o astfel de opțiune corespunde sau nu unei percepții generale cu privire la o anumită modalitate de calcul sau de aplicare a unei formule matematice nu reprezintă per se un element care să determine neclaritatea normei juridice, dacă din conținutul definiției rezultă fără echivoc modul de determinare a rezultatului final avut în vedere de legiuitor. În definirea majorității calificate, legiuitorul primar nu este ținut să
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
un element care să determine neclaritatea normei juridice, dacă din conținutul definiției rezultă fără echivoc modul de determinare a rezultatului final avut în vedere de legiuitor. În definirea majorității calificate, legiuitorul primar nu este ținut să aplice o anumită formulă matematică sau să realizeze o anumită operațiune matematică, ci să își transpună opțiunea de reglementare într-un text care să fie clar enunțat și predictibil în aplicarea ulterioară. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în acest sens este un act
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
juridice, dacă din conținutul definiției rezultă fără echivoc modul de determinare a rezultatului final avut în vedere de legiuitor. În definirea majorității calificate, legiuitorul primar nu este ținut să aplice o anumită formulă matematică sau să realizeze o anumită operațiune matematică, ci să își transpună opțiunea de reglementare într-un text care să fie clar enunțat și predictibil în aplicarea ulterioară. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în acest sens este un act de voință al Parlamentului, care are competența
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
în aceeași modalitate, precum și în toate situațiile reglementate de Codul administrativ în care se impune calculul majorității calificate, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată prin raportare la principiul egalității în fața legii. Faptul că, drept urmare a calculului matematic, se ajunge la „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor (...)“ fie prin rotunjirea valorii numerice rezultate, fie prin adăugarea unei unități la aceasta nu este de
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
139 alin. (2) și art. 291 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ prevăd că acestea se adoptă „(...) cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție (...)“. Or, formula de calcul matematic de „două treimi din numărul consilierilor locali în funcție“, care se referă la aceeași situație juridică reglementată în cuprinsul aceluiași text de lege de art. 5 lit. dd) din Codul administrativ, are un rezultat diferit față de definiția dată de
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
dată de acest din urmă text. Ca atare, conceptul de „majoritate calificată“ nu este reglementat unitar în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, având înțelesuri diferite și reglementându-se, astfel, un paralelism legislativ, întrucât, făcând un simplu calcul matematic al celor două variante, rezultatele sunt diferite. Instanța de contencios constituțional a constatat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
fie, în toate cazurile, un număr natural și să fie un număr zecimal. Numărul de voturi exprimate în luarea unei hotărâri de organele colegiale este însă, întotdeauna, un număr natural. Prin urmare, este firească rotunjirea numărului zecimal rezultat din calculul matematic la primul număr natural mai mare. În cazul în care numărul rezultat din calculul matematic este un număr natural, este necesar să se prevadă o regulă care să stabilească numărul reprezentând majoritatea calificată, cu respectarea exigențelor impuse de Legea fundamentală
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
voturi exprimate în luarea unei hotărâri de organele colegiale este însă, întotdeauna, un număr natural. Prin urmare, este firească rotunjirea numărului zecimal rezultat din calculul matematic la primul număr natural mai mare. În cazul în care numărul rezultat din calculul matematic este un număr natural, este necesar să se prevadă o regulă care să stabilească numărul reprezentând majoritatea calificată, cu respectarea exigențelor impuse de Legea fundamentală și de jurisprudența instanței de contencios constituțional. Faptul că, prin anexa nr. 11 la modelul
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
în vedere de legiuitor, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege depus la Parlament pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Cu alte cuvinte, în calculul majorității calificate, doar numărul zecimal rezultat din calculul matematic se rotunjește la primul număr natural mai mare, iar dacă rezultatul matematic este un număr întreg, acesta reprezintă majoritatea calificată. De altfel, în jurisprudența sa cu privire la expunerea de motive ca instrument de prezentare a actelor normative, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
proiectului de lege depus la Parlament pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Cu alte cuvinte, în calculul majorității calificate, doar numărul zecimal rezultat din calculul matematic se rotunjește la primul număr natural mai mare, iar dacă rezultatul matematic este un număr întreg, acesta reprezintă majoritatea calificată. De altfel, în jurisprudența sa cu privire la expunerea de motive ca instrument de prezentare a actelor normative, Curtea Constituțională a reținut că „exigențele de calitate a legii și cele privind modul
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
37 și 38). În concluzie, chiar dacă este opțiunea legiuitorului să reglementeze conceptul de „majoritate calificată“ pentru situațiile în care se aplică prevederile Codului administrativ, această noțiune trebuie să aibă un înțeles general valabil. Nu poate fi acceptat ca rezultatul matematic al aplicării unei anumite majorități calificate (de exemplu de două treimi) să difere după cum legiuitorul prevede un mod de calcul (Codul administrativ) sau nu (cu titlu de exemplu, menționăm regulamentele parlamentare sau legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
în afară, legate înlăuntru. Potrivit acestei logici, e nefiresc să pui chimia, fizica și biologia într-o tabără, pentru ca într-alta să izolezi artele. La fel cu matematica: chiar și cele mai vaporoase îndeletniciri au în esența lor un tipar matematic, gestul lui Pitagora de a așeza sunetele muzicii pe o bază matematică putînd fi reprodus în cazul oricărei discipline. Mai precis, cine aprofundează cunoștințele unei ramuri nu se poate să nu dea în adînc de relații de tip matematic. În
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
fizica și biologia într-o tabără, pentru ca într-alta să izolezi artele. La fel cu matematica: chiar și cele mai vaporoase îndeletniciri au în esența lor un tipar matematic, gestul lui Pitagora de a așeza sunetele muzicii pe o bază matematică putînd fi reprodus în cazul oricărei discipline. Mai precis, cine aprofundează cunoștințele unei ramuri nu se poate să nu dea în adînc de relații de tip matematic. În plus, e o prejudecătă să credem că la matematicieni repulsia față de limbi
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
tipar matematic, gestul lui Pitagora de a așeza sunetele muzicii pe o bază matematică putînd fi reprodus în cazul oricărei discipline. Mai precis, cine aprofundează cunoștințele unei ramuri nu se poate să nu dea în adînc de relații de tip matematic. În plus, e o prejudecătă să credem că la matematicieni repulsia față de limbi e o condiție a eficienței lor. Matematica fără lexic nu e posibilă, cum de altfel nu e posibilă nici o altă ramură a cunoașterii. De la alfabetul pe care
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
pe un lexic și pe o gramatică. Iar matematica are lexicul și gramatica ei, atîta doar că, simbolică fiind și riguroasă, pare picată din alte ceruri. În realitate, cînd o cunoaștere atinge pragul profunzimii, ea nu se poate exprima decît matematic. Stăm sub fatalitatea unui spirit care, atunci cînd își atinge esența, începe să vorbească în funcții, ecuații și proporții. De aceea lipsa interesului pentru matematică nu e semn de libertate a spiritului, ci o carență a lui. Prin urmare, a
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
sunt naturi cu aplecare estetică, asta însemnînd nu doar că pot gusta frumosul, dar că pot să-l și producă. De pildă, pentru Italo Calvino, Galileo Galilei e cel mai mare prozator italian, la fel cum, pentru Solomon Marcus, textele matematice (nu poeziile) ale lui Dan Barbilian sunt atinse de o francă frumusețe poetică. Doar haina lor diferă - formule sau cuvinte -, dar rezultatul lor e același, și anume manifestarea spiritului. De fapt, în orice text putem găsi literatură, chiar și în
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
mai prost scrise, cu condiția să căutăm filonul de fantezie din care au luat naștere. Cine intuiește acest accent nu va mai privi matematica ca pe o prelungire sterilă a logicii contemporane. Logica e doar aparatul de igienă al gîndirii matematice, dar nu substanța ei, căci miezul îi stă în probleme, iar acestea vin de peste tot. La asta se adaugă detaliul că limbile naturale au o rază de acțiune care se mărginește la lumea percepută prin simțuri (universul vizibil). Pentru tot
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
ci în asociațiile de idei. Din păcate nu orice text are latențe artistice, împotriva ideii autorului că literatura e peste tot unde apare lexicul uman. Iar dacă logaritmul e opusul operației de ridicare la putere, arunci umaniștii sunt logaritmii spiritului matematic în baza zero, pînă într-atît de neputincioși sunt în privința domeniului.
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
care duc la prăbușire nu sunt firești. El ar vrea, alt exemplu, ca sfârleaza să se învârtească, dacă nu la infinit, cât se poate de mult. De la problema rotirii sfârlezei au plecat savanții care au creat giroscopul sau au calculat matematic rotația cicloanelor sau traiectoria mingii de tenis în funcție de poziția rachetei. Bună lecție pentru părinții de astăzi, mai ales într-o epocă de criză: nu numai că jucăriile povestite de Witkovski sunt mai utile în dezvoltarea copilului, dar sunt, cu siguranță
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4941_a_6266]
-
noastră că eficacitatea, stabilitatea și predictibilitatea procesului decizional din SUA și ale instituțiilor politice au slăbit într-o perioadă fiscală și economică dificilă", arată S&P. Administrația Obama a reacționat cu indignare, notând că S&P a făcut o greșeală matematică semnificativă, supraevaluând datoria federală cu circa 2.000 miliarde de dolari. "O judecată bazată pe o eroare de 2.000 de miliarde de dolari vorbește de la sine", a declarat un reprezentant al Trezoreriei SUA. Reducerea ratingului ar putea determina investitorii
NY Times: Ce implicaţii financiare poate avea reducerea ratingului SUA () [Corola-journal/Journalistic/59934_a_61259]
-
taxele către stat. Sau lucrează mai mult de opt ore pe zi, ignorând legislația. În 2008, în toată țara, s-a făcut fișă de fundamentare pentru prețul pe kilometru, în care fiecare firmă, PFA, microfirmă a dus mai multe calcule matematice pentru prețul respectiv. Inclusiv HCL-ul, pe care este obligată de lege să-l dea Primăria, ca fiind preț maximal, tot la fel s-a făcut, în baza unui studiu și a unor calcule matematice. În 2008, prețul litrului de
Taximetriștii ”hoți”: Când vedeți 1,39 lei/km, gândiți-vă la evaziune. A ajuns taxiul mai ieftin ca autobuzul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60121_a_61446]
-
a dus mai multe calcule matematice pentru prețul respectiv. Inclusiv HCL-ul, pe care este obligată de lege să-l dea Primăria, ca fiind preț maximal, tot la fel s-a făcut, în baza unui studiu și a unor calcule matematice. În 2008, prețul litrului de combustibil era 3 lei și ceva, maxim 4, iar la ora actuală este cu aproape 50% mai scump. După aceea, taxele pe care noi le plătim către carte de muncă, sănătate - toate taxele, inclusiv produse
Taximetriștii ”hoți”: Când vedeți 1,39 lei/km, gândiți-vă la evaziune. A ajuns taxiul mai ieftin ca autobuzul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60121_a_61446]
-
intră în țară - la aeroport sau gară - și când apar taximetriști cu mai multe prețuri pe ușă, apărem ca niște hoți, pentru că Guvernul nu a fost în stare să facă - așa cum se întâmplă în țările civilizate - un preț unic. Calculăm matematic. Nu vrem mai mult de 10% profit. Dar asta ce înseamnă? Să pot să plătesc pe cartea de muncă pentru opt ore - nu pentru două, să pot să schimb mașina la zece ani - pentru că este regulă și trebuie ținut cont
Taximetriștii ”hoți”: Când vedeți 1,39 lei/km, gândiți-vă la evaziune. A ajuns taxiul mai ieftin ca autobuzul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60121_a_61446]