1,488 matches
-
august 1919 și 1 februarie 1920; în august și în octombrie 1919 e bilunară; la 7 septembrie 1919 își schimbă titlul în „Nufărul”. Redactori: A. Davidescu-Alexandria și Florin Chiru-Nanov. Publicație „literară-artistică”, V. își propune ca, într-o epocă de „feroce materialism”, să îi sprijine pe toți cei ce ar putea contribui cu idealismul și talentul lor la redeșteptarea națională, căci arta - aristocratică prin origine, dar democratică în manifestări - are menirea de a pătrunde în conștiința celor mulți (Cuvânt introductiv). În paginile
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
ele nu reprezintă doar două școli istoriografice diferite, două concepții teoretice și epistemice diferite, ci, În primul rând, au la bază două viziuni ideologice diferite. Ele sunt, de fapt, două concepții opuse „despre lume și viață” - ca să rămân la formulele materialismului dialectic și istoric, un limbaj pe care mulți par să-l fi abandonat În exprimarea cotidiană, conservându-l Însă cu tenacitate la nivelul mentalităților. Fără Îndoială, Între adepții celor două curente istoriografice concurente există și un conflict de interese, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să Încropim răspunsuri, cu prudență, cu trudă, cu luciditate, cu ezitări. A existat, poate, și o vreme când școala oferea certitudini. Dar acel tip de Învățământ se numea scolastică și a Înflorit În Evul Mediu. Sau a purtat denumirea de materialism dialectic și istoric și formata creiere pe vremea socialismului biruitor. Că ne place sau nu, acele timpuri au trecut, și noi trăim sub o altă zodie, care va rămâne În istorie sub numele de era postmodernă. Certitudini nu vă pot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
secții distincte pentru studenții care Învățau În această limbă. Desființarea Universității maghiare „Bolyai”, primită de mulți intelectuali români cu o satisfacție disimulată, a fost una dintre primele concesii făcute de către noul regim În fața naționalismului subteran pe care nici manualele de materialism istoric și nici Închisorile comuniste nu reușiseră să-l izgonească din cultura română. Între anii 1965-1989, regimul Ceaușescu, sesizând forța extraordinară pe care o reprezenta această credință moștenită din perioada interbelică, o va folosi cu abilitate pentru a-și consolida
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea controversă inutilă poate fi evitată, dacă adoptăm o definiție mai subtilă a fenomenului revoluționar. Din păcate, există destui istorici profesioniști care abordează revoluția fără să recurgă la nici un fel de suport teoretic, cu excepția celui prelungit nefiresc din manualele de materialism dialectic și istoric. Ca urmare, nici interpretările cu privire la revoluția de la 1848 nu sunt mai pertinente decât cele referitoare la evenimentele din 1989. De un secol și jumătate, ele se mărginesc să reproducă, În mod stereotip, discursul autojustificativ al revoluției. Revoluția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Analele Banatului, III, 1930. Ghinoiu, Ion, Vârstele timpului, Editura Meridiane, București, 1988. Ghitta, Ovidiu, Nașterea unei biserici. Biserica greco-catolică din Sătmar În primul ei secol de existență (1667-1761), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. Giddens, Anthony, A Contemporary Critique of Historical Materialism, vol. II: „The Nation-State and Violence”, Polity Press, Cambridge, 1985. Ginzburg, Carlo, Brânza și viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea, Editura Nemira, București, 1997. Girardet, Raoul, Naționalism și națiune, Editura Institutul European, Iași, 2003. Goldsworthy, Vesna, Inventarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
II, Editura Academiei, București, 1967-1968; Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987; Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Vezi Anthony Giddens, A Contemporary Critique of Historical Materialism, vol. II: „The Nation-State and Violence”, Polity Press, Cambridge, 1985; Charles Tilly, Coercion, Capital, and European States, AD 990-1990, Blackwell, Oxford, 1990. Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, Tehnică agricolă și ritm de muncă În gospodăria țărănească din Crișana (secolul al XVIII
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Louise în dormitorul lui Fouquet. Furia regelui ar fi fost atât de mare, încât ar fi dorit să îl aresteze pe loc, însă, la rugămințile mamei sale, a amânat decizia. Una din calitățile inedite ale domnișoarei de La Vallière era lipsa materialismului, atitudine neobișnuită pentru curtezanele vremii. Tânăra îl iubea pe Rege nu pentru titlurile sale, ci pentru caracterul său. Idila dintre tânăra Louise și Ludovic s-a terminat trist. Dacă ne putem permite o comparație cu mitologia greacă, Louise poate fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Karl Marx alături de F. Engels este creatorul materialismului dialectic și istoric; în 1848 publică Manifestul partidului comunist, primul program al mișcării comuniste. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) instaurarea regimului ultranaționalist condus de Miklos Horthy în Ungaria B) instaurarea primului regim comunist
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
care o bântuie pe eroină, sunt considerate dău nătoare pentru tinerele și tinerii comuniști. Miracolul inserat în realitate produce confuzie ideologică printre spectatori. Orice aluzie metafizică, fie și deschiderea unei cărți de interpretare a viselor, este considerată un atac la adresa materialismului dialectic și istoric. Scenariul, verificat de cenzura de partid, este baza de neclintit a filmului. Orice intervenție personală a regizorului și a operatorului, planuri, cadre, unghiuri, lumini, decoruri deosebite, nu poate însemna altceva decât formalism, alterare individualistă și estetizantă a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
moț și un vrâncean; un viitor chimist și tot un viitor agronom; dar ambii virtuali ingineri. Însă, cum pe atunci, prin 1948, Agronomia era facultate la Politehnică, se înțelege că aveam de audiat ceva cursuri împreună; ca, de pildă, „indispensabilul“ Materialism dialectic... Am devenit și rămas pentru totdeauna prieteni, de la o vreme și de familie. Anii au trecut și... Aveam nevoie de un colaborator. Cum căpătasem deja două oferte, mă aflam în postura cabalinei urechiate a lui Buridan între cele două
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
conceperea critică a istoriei, într-o lucrare de vastă erudiție, care se sustrage influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și cu un idealism- spiritualism greu încadrabil, toate aflate sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
conceperea critică a istoriei, într-o lucrare de vastă erudiție, care se sustrage influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și cu un idealism spiritualism greu încadrabil, toate aflate sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
în ultimii zece ani sau poate tocmai datorită popularității sale , constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o altă cale de mijloc, celebra via media între neorealism și neoliberalism, pozitivism și postpozitivism, materialism și idealism, îl face să fie o construcție teoretică șubredă, mozaicată, cu un grad de generalitate care se pretează la adaptări în fiecare dintre cele două tabere enumerate în dihotomiile de mai sus și căruia, prin urmare, îi lipsește unitatea
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
nu poate fi tratat niciodată numai ca mijloc, că el trebuie să fie considerat întotdeauna ca scop. Secolul al XIX-lea a adăugat perspectivelor despre om, o modalitate de abordare foarte diferită de cea născută și dezvoltată în tradiție clasică. Materialismul, monismul biologului Ernst Haeckel, laolaltă au dus la ștergerea oricărei deosebiri substanțiale între om și celelalte animale. II.1.4. Conceptul de libertate în filosofia contemporană Reluând distincția kantiană dintre noumen și fenomen, Arthur Schopenhauer consideră că lucrul în sine
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
perioadă în care totul se făcea după schemele venite de la Moscova. Generația mea a prins aceste momente dramatice, când în anii întâi și doi de facultate nu studiam decât istoria P.C.U.S și broșurica aceea a lui Stalin despre materialismul dialectic și istoric, la toate disciplinele. Ceea ce citeam noi era mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de prin anticariate. După perioada asta mă așteptam să fie o explozie de recunoaștere a ceea ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
perioadă în care totul se făcea după schemele venite de la Moscova. Generația mea a prins aceste momente dramatice, când în anii întâi și doi de facultate nu studiam decât istoria P.C.U.S și broșurica aceea a lui Stalin despre materialismul dialectic și istoric, la toate disciplinele. Ceea ce citeam noi era mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de prin anticariate. După perioada asta mă așteptam să fie o explozie de recunoaștere a ceea ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
României, din cauza condițiilor grele de viață ale țărănimii, ca urmare a nerespectării de către moșieri a Legilor de învoieli pentru tocmeli agricole. Nici problemele istoriei naționale nu i-au fost străine, fiind printre cei, care au trecut această știință prin filtrul materialismului istoric. L-a cunoscut pe Friederich Engels, cu care a și corespondat o perioadă îndelungată, căutând să intre în esența învățăturii marxiste. Ioan Nădejde a fost liderul ”generoșilor”, cei care vor părăsi Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România și
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
în anul 1864. A avut marele merit că a tradus și tipărit ”Manifestul Partidului Comunist” în 1892 și ”Dezvoltarea socialismului de la 139 utopie la știință” de Friederich Engels. Cele două lucrări ale lui Marx și Engels sunt interpretate în lumina materialismului dialectic, după apariția lor în spațiul românesc. Munca de gazetar s-a materializat în publicarea de articole de răspândire a ideilor marxismului. În multe gazete editate s-au observat idei ale anarhismului pe care Panait Mușoiu le-a etalat, mai
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dreptul la libertate obținut și cum vom putea să o utilizăm pentru ceva cu adevărat creator, în spiritul tradiției creștine. Răspunsul va ține cont invariabil de posibilitatea fiecăruia de opțiune: fie în sensul Predaniei, a învățăturii cuminecătoare, fie în sensul materialismului tehnologic, globalist, adică spre o uniformizare ontologică, spre o deformare a chipului divin din om, o schimonosire a propriei esențe, în dauna unui om mecanizat, robotizat care își anulează libertatea de a fi și de a gândi. Restaurație sau revoluție
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
românesc, expresia manifestării plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este mediat de un al treilea element, imago, specific logicii contradictoriului. Nu putem înțelege această ipoteză de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în grădina teologiei pe acești intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și mai ales după aceea, dacă intenționau să se facă remarcați. Când acestor dificultăți, cumva independente de dorințele "specialiștilor" formați în comunism, li s-a adăugat reaua voință, rezultatul a fost de-a dreptul catastrofal. Aceste cadre ucenicite la școala materialismului dialectic, străine de exigențele unei vieți academice, nu numai că blochează accesul unor tineri intelectuali de certă valoare, o bună parte a lor validați în marile centre universitare occidentale, dar și anulează orice speranță privitoare la reformarea sistemului educațional. O
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
on Man al lui Pope pentru că folosește izvoare foarte eclectice și pentru că are coerență numai luat pasaj cu pasaj, în timp ce întregul este plin de incoerențe ? Faptul că putem demonstra că Shelley a trecut, într-o anumită perioadă a vieții, de la materialismul vulgar al lui Godwin la un fel de idealism platonician îl face oare să fie un mai bun sau un mai slab poet ? Putem oare combate impresia că poezia lui Shelley este vagă, monotonă și plicticoasă, impresie care pare-se
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]