KorAP: Find »[drukola/base=maturare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...71 >

1,760 matches

Corola-website/Law/157631_a_158960

maturat și colectat, cu echipament pentru maturarea deșeurilor spre o cale de aspirație ce funcționează pneumatic prin intermediul unui jet de aer cu viteză mare sau cu mecanism mecanic de colectare și care transportă deșeurile într-un buncăr colector. Dispozitivele de maturare și colectare pot fi montate atât pe un sașiu de autocamion corespunzător cât și încorporate în propriul lor sașiu. Echipamentul poate fi fix sau demontabil, ca în cazul unei caroserii interschimbabile. 47. Autogunoiera Un vehicul proiectat pentru colectarea și transportul

EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/157631_a_158960]
Corola-website/Law/200627_a_201956

și 5; 7. colorare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranți; 8. marc de fructe - un produs obținut atât din fructe proaspete, cât și din fructe aflate în diferite stadii de maturare și fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi, care valorifică atât fructele, cât și borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie primă pentru gemuri, dulcețuri

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/200627_a_201956]
agricolă, nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează aroma și gustul materiei (materiilor) prime utilizate; în cazul în care se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă; 13. maturare și învechire - operațiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reacții care imprimă băuturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior; 14. conținut în substanțe volatile - cantitatea de substanțe volatile

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/200627_a_201956]
operațiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: - metodele de fabricare; - aparatele de distilare folosite; - durata de maturare sau învechire; - zona geografică de producție. Băuturile astfel obținute aparțin aceleași categorii ca și băuturile inițiale, înainte de combinare; 18. loc de fabricație - localitatea sau regiunea unde are loc procesul de fabricare a produsului finit, care conferă băuturii caracterul și calitățile

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/200627_a_201956]
unei produs a cărui descriere este stabilită prin dispoziții specifice. ... (5) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net și concentrația alcoolică trebuie să fie înscrise în același câmp vizual. ... (6) Pentru băuturile reglementate prin prezentul ordin, care se supun maturării și învechirii, în recipiente potrivite, înainte de îmbuteliere, este admisă înscrierea de elemente figurative sub formă de stea pe etichete sau pe ambalaj; numărul de stele corespunde anilor de maturare-învechire înainte de îmbuteliere, astfel: 3 stele - minimum 3 ani, 5 stele - minimum

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/200627_a_201956]
minimum 7 ani; utilizarea acestor elemente figurative, precum și a oricăror elemente figurative similare pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite prin prezentele norme și prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 este interzisă. ... (7) Perioada de maturare sau vechimea poate fi indicată în descrierea, prezentarea ori etichetarea unei băuturi reglementate prin prezentul ordin numai în cazul în care se referă la cea mai nouă componentă alcoolică și cu condiția ca băutura să fie maturată sau învechită sub

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/200627_a_201956]
Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591

Embriologia arcurilor costale Coastele apar relativ devreme în dezvoltarea embrionară, cam în săptămâna a 6-a de gestație. Atât coastele, cât și cartilajele lor derivă din scheletonul axial. Erorile apărute în maturarea primordiului, duc la anomalii ale peretelui toracic. Arcurile costale își încep dezvoltarea din masa comună vertebrală posterioară a scheletonului axial, cresc înspre anterior și lateral și apoi în paralel cu musculatura emergentă a peretelui trunchiului. Coastele, cartilajele costale și mușchii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
musculatura emergentă a peretelui trunchiului. Coastele, cartilajele costale și mușchii intercostali își continuă dezvoltarea lor independent de masa sternală. La 9 săptămâni, coastele 1-7 și cartilajele lor ajung la marginea sternului. Malformațiile cele mai frecvente ce pot apare în cursul maturării costale sunt: ageneziile, hipoplaziile izolate sau asociate cu sindromul Poland, coastele supranumerare, coastele bifide. Embriologia sternului Primele elemente ale sternului se conturează tot în săptămâna a 6-a de dezvoltare intrauterină. Sternul ia naștere din scheletonul apendicular, de la nivelul a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

susține că nici unul din sistemele vechi și de pe vremea sa nu sunt satisfăcătoare, dar nici el însuși nu a putut propune unul mai bun. A. Odart, clasifică soiurile de viță de vie în cinci secțiuni, corespunzătoare la cinci epoci de maturare, despărțite de un interval de 10 zile, fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care a încercat să clasifice soiurile de viță de vie a fost

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soiurile cele mai valoroase, în Italia, Luigi și Antoni Pirovano au obținut noi soiuri pentru struguri de masă (Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu de București, de către Gherasim Constantinescu și Elena Negreanu. Cercetările din domeniul ampelografiei, în ultimile decenii ale secolului XX

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu de București, de către Gherasim Constantinescu și Elena Negreanu. Cercetările din domeniul ampelografiei, în ultimile decenii ale secolului XX au fost orientate către crearea de soiuri cu rezistență biologică sporită și complexă la factorii de stres, boli și

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri pentru vinuri albe de calitate, 10 pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii, 4 de vin pentru consumație curentă, 6 soiuri de portaltoi cu adaptabilitate superioară și propune renunțarea totală la hibrizii producători direcți. În

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
descriere a portaltoilor, hibrizilor producători direcți și a unui număr de soiuri după țările de origine, întrebuințând o clasificare după direcția de producție, de masă și vin, una morfologică, după forma și culoarea boabelor, precum și o clasificare după epoca de maturare a strugurilor pe baza clasificării lui Puillat. Un neajuns care s-a întâlnit a fost acela al confuziei între soiuri și originea lor precum și supraaprecierea valorii unor soiuri, cu toate că rezultatele de până atunci nu le erau favorabile (exemplu Bășicată). Pentru

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de cercetători în colecțiile ampelografice proprii. O primă lucrare de sinteză a fost "Studiul însușirilor tehnologice ale soiurilor de viță de vie roditoare" elaborată de Gh. Constantinescu și Elena Negreanu în anul 1957, în care s-a urmărit procesul de maturare al strugurilor, însușirile mecanice ale acestora și producția de struguri pe un număr mai mare de ani la un număr de 185 de soiuri. O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și însușiri tehnologice. O publicație științifică de mare anvergură în domeniul ampelografiei românești, apărută

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în verde, la lucrările solului, fertilizarea , irigarea etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis - violet (Trollinger), albastru - negru (Pinot noir). Culoarea și uniformitatea ei , sunt elemente dependente de factorul lumină și este dată de un număr mare

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
dacă sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936) realizează un determinator pentru 257 de soiuri, dar el se bazează pe ideiile lui Ravaz, luând în considerare doar caracterele esențiale ca valoare ampelometrică, trăgând atenția asupra "principiului descrierii standard" în

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
cu boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate fi mai mare de 6 (soiuri de masă cu strugurii lacși - 3 și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]