1,846 matches
-
de marketabilitate; d. venitul pe cameră disponibilă. 4. Conceptul yield management reprezintă: a. un instrument de planificare aplicat pentru a obține un maxim de venit pe cameră și cei mai profitabili clienți la nivel de hotel; b. un instrument de maximizare a valorii unei camere din cadrul unui hotel; c. un multiplicator al venitului Înregistrat la nivel de hotel; d. un instrument pentru maximizarea patrimoniului proprietarului. 5. Cum este perioada de Închiriere a clădirilor medicale comparativ cu cele de birouri: a. mai
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
maxim de venit pe cameră și cei mai profitabili clienți la nivel de hotel; b. un instrument de maximizare a valorii unei camere din cadrul unui hotel; c. un multiplicator al venitului Înregistrat la nivel de hotel; d. un instrument pentru maximizarea patrimoniului proprietarului. 5. Cum este perioada de Închiriere a clădirilor medicale comparativ cu cele de birouri: a. mai mică; b. mai mare; c. mai mică sau mai mare, depinde de dorința managerului; d. niciun răspuns corect. Capitolul 10 Gestionarea riscurilor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
în Uniunea Europeană, în paralel cu predicile acestora privind liberalizarea comerțului global (Rodrik, 2002). Giddens și Hutton (2001) susțin că globalizarea conduce la restrângerea capitalismului de tip stakeholder 2, ca urmare a expansiunii capitalismului de tip shareholder 3, bazat exclusiv pe maximizarea profitului. În context, pentru a face globalizarea suportabilă, Behrman (2003) identifică o serie de criterii care ar trebui să funcționeze, și anume: eficiența (care nu este sinonimă cu creșterea standardului de viață, dar este necesară pentru progres), egalitatea (o redistribuire
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
producție și aduc beneficii nu doar firmelor participante, ci și consumatorilor. Alternativ, scopul suprimării competiției interne poate fi acela de a exploata poziția de piață superioară obținută prin formarea alianței. Asemenea alianțe anticompetitive urmăresc coordonarea producției, prețurilor și distribuției în vederea maximizării profitului, în detrimentul consumatorilor. Aici intervine rolul autorităților de a stabili care alianțe sunt sinergetice și care sunt anticompetitive, urmărindu-se astfel înlăturarea efectelor negative pentru consumatori ale alianțelor anticompetitive. Într-o alianță, o problemă centrală este aceea a managementului. Chiar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării globale (Caves, 1982). De cealaltă parte, corporațiile transnaționale urmăresc maximizarea profitului global și este firesc să reacționeze în consecință atunci când statele-gazdă iau măsuri de natură să le afecteze profiturile așteptate. În cadrul școlii de gândire neoclasică este unanimă dezavuarea slăbiciunilor de care dă dovadă statul-națiune, văzut ca rezultat al bătăliei dintre
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
responsabilității sociale corporatiste; exprimată de Friedman, această viziune susținea că singura responsabilitate socială a corporației era aceea de a realiza profit, pentru că aceasta era funcția ei socială și pentru că altfel ar fi dezavantajată față de competitorii care, la rândul lor, urmăresc maximizarea profitului. Dar subiectul eticii în afaceri și, în particular, al responsabilității sociale a corporației a căpătat în ultimul timp o atenție sporită: există, până la urmă, o limită social acceptabilă a maximizării profitului și, totodată, o serie de alegeri etice pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fi dezavantajată față de competitorii care, la rândul lor, urmăresc maximizarea profitului. Dar subiectul eticii în afaceri și, în particular, al responsabilității sociale a corporației a căpătat în ultimul timp o atenție sporită: există, până la urmă, o limită social acceptabilă a maximizării profitului și, totodată, o serie de alegeri etice pe calea spre obținerea acelui profit. Etica în afaceri este interpretată diferit în literatura internațională, de la o viziune minimalistă, de standarde facultative de comportament (Crawford, 1974), la o interpretare mai largă, de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii susțin c] trebuie s] facem ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe, dar resping ideea utilitarist] clasic] conform c]reia pl]cerea este singurul bun intrinsec, iar durerea singurul r]u intrinsec. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]sur] de modul în care definește și îmbin] aceste dou] noțiuni fundamentale. Cea mai simpl] modalitate de relaționare este dat] de teoriile teleologice, conform c]rora binele este definit independent de corectitudine, iar corectitudinea este definit] ca element de maximizare a binelui. Doctrina deontologic] este definit] prin contrast cu cea teleologic] astfel: (...) o teorie care fie nu definește binele independent de corectitudine, fie nu interpreteaz] corectitudinea că pe un factor de maximizare a binelui. (1971, p. 30) Deontologii resping ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corectitudine, iar corectitudinea este definit] ca element de maximizare a binelui. Doctrina deontologic] este definit] prin contrast cu cea teleologic] astfel: (...) o teorie care fie nu definește binele independent de corectitudine, fie nu interpreteaz] corectitudinea că pe un factor de maximizare a binelui. (1971, p. 30) Deontologii resping ideea definirii corectitudinii prin bine, precum și aceea c] binele ar fi premerg]tor corectitudinii. De fapt, ei nu disting o leg]tur] clar], explicit] între a face ceea ce este corect și a face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru și în cazul ascunderii adev]rului în mod intenționat? Este, de asemenea, neclar motivul pentru care condiția respectului nu include și respectul pentru acele persoane care se bucur] de bun]stare sau motivul pentru care încerc]rile consecințialiștilor de maximizare a bun]st]rii și minimizare a r]ului sunt considerate a fi incompatibile cu respectul fâț] de alte persoane. În lipsă deținerii unei averi minime, care include chiar și viața proprie, omul nu poate acționa în calitate de ființ] rațional]. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum este perceput consumatorul, studiind În acest sens reprezentarea socială și domeniile acoperite de acest concept. Datele ne-au indicat dinamica relațiilor ce apar Între consumator și producători, angajați, companii și rolul comportamentului consumatorului În stabilizarea unor piețe fluctuante, În maximizarea profiturilor sau În declinul companiilor. Studiile teoretice prezentate sunt susținute de cercetări aplicative derulate pe populație românească pentru a evidenția tendințele actuale În comportamentul consumatorului contemporan din România - cu referire la industria de textile și confecții. Sunt valorificate date de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai au si alte funcții, conform circumstanțelor. Au fost identificate patru categorii principale de funcții, așa cum este ilustrat În tabel (W. Locander și A. Spivey, 1978, 576-587). Funcția Definiția Explicația Exemple Funcția de intermediere Utilizarea atitudinii În vederea obținerii Subiectul urmărește maximizarea efectelor pozitive și Individul Își formează o atitudine față de Funcția de autoapărare Protecția față de conflictele interne si față de În acest caz atitudinea protejează subiectul Împotriva Un scandalagiu acuză poliția pentru loviturile Funcția expresiv-valorică Este funcția opusă celei de autoapărare; Expresivitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sub impactul avalanșei crescute de oferte și mijloace de promovare. Abilitarea consumatorului În strategii creative de percepere și evaluare a varietății ofertelor Într-o societate de hiperconsum este cerută de preocuparea managerilor și companiilor pentru creșterea creativității și inovației În maximizarea profiturilor obținute pe baza consumului. Marii mangeri acordă atenție sporită dezvoltării comportamentelor creative/ inventive atât În cazul lor cât și În cazul propriei echipe manageriale. Din ce În ce mai frecvent ei apelează la firme de consultanță pentru a-i ajuta să-și crească
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
experiențe unice, cu dedicație ce să conducă la intensificarea stărilor emiționale și Întărirea legăturilor Între angajați, firmă și clienți. Asaltul continuu, intens dat de companii pe linia fidelizării comportamentului consumatorului prin accesarea și trezirea trăirilor emoțioanel constituie o cale de maximizare a profiturilor dar și o cale de a crea dependențe și adicții pentru consumator. 5.3. Tendințe actuale În comportamentul consumatorului: abordare psihosocială Creșterea complexității vieții economice a condus la necesitatea cunoașterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
activității corelate a celor doi specialiști - medicul de familie și psihologul de familie. Nu trebuie pierdut din vedere asaltul continuu direct sau indirect prin metode de persuasiune pe care firmele, mărcile, companiile, producătorii Îl dau În direcția fidelizării consumatorilor pentru maximizarea profiturilor. Ca urmare, consumatorii de medicamente - și cine nu ajunge să consume medicamente pe parcursul existenței? - trebuie responsabilizați, educați dar și protejați Într-o societate de hiperconsum. 6.2. Consumul de droguri - evoluție și diagnostic 6.2.1. Evoluția consumului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
varietate de sentimente legate de bani, simultan sau chiar să treacă de la un tip de sentimente la altul (Finn, 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Perspectiva cognitivă asupra oamenilor ca persoane care iau decizii în mod rațional. care urmăresc maximizarea bunăstării individuale, nu reușește să explice dominația efectelor produse de norme și valori atunci când vine vorba de bani. Percepția oamenilor asupra rolului banilor este reflectată în credințe, sarcini, comportamente, etici de muncă și statut social. Evaluând tipare ale comportamentului din
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
poate fi aplicată pentru explicarea problemelor majore ale biofizicii și fiziologiei contemporane. Organismele și-au dezvoltat ierarhic structuri care se termină în elemente invariante asa cum sunt capilarele, frunzele mitocondriile, care sunt independente de forma organismului. Selecția naturala a antrenat maximizarea capacității metabolice maximizând scala suprafețelor de schimb și eficiența internă, minimizând dimensiunea (scala) distanțelor de transport. G.B.West în revista Science, (1999) argumentează că existența structurilor fractalice, a dotat viața cu cea de a patra dimensiune. Sistemele biologice nu sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de faptul că, deși intrăm imediat după naștere în procesul socializării, tendința naturală pe toată durata vieții este să ne recăpătăm libertatea din starea de natură. Astfel, oriunde găsim o breșă în stavila normativă, pășim prin ea. 1.5. Instinctul maximizării profitului Am adus în atenție de câteva ori până acum câteva aspecte prin care se face simțită influența biologicului asupra vieții sociale. Păstrând aceeași direcție de analiză, revenim cu unele considerații care vizează instinctele și civilizația. Am văzut că nu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
comparativ cu unul în mediul privat. Putem considera că riscurile pierderii fiecăruia dintre cele două locuri de muncă erau egale. Și atunci, ce putea justifica refuzul unei asemenea oferte? Considerăm că răspunsul este reprezentat de acțiunea neîngrădită social a instinctului maximizării profitului. Foarte simplu spus, instinctul maximizării profitului ne învață să luăm cât mai mult cu cât mai puțin efort. El este prezent la toate speciile, indiferent de regn. În cazul anumitor specii care au dezvoltat viață socială, acest instinct este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Putem considera că riscurile pierderii fiecăruia dintre cele două locuri de muncă erau egale. Și atunci, ce putea justifica refuzul unei asemenea oferte? Considerăm că răspunsul este reprezentat de acțiunea neîngrădită social a instinctului maximizării profitului. Foarte simplu spus, instinctul maximizării profitului ne învață să luăm cât mai mult cu cât mai puțin efort. El este prezent la toate speciile, indiferent de regn. În cazul anumitor specii care au dezvoltat viață socială, acest instinct este uneori atenuat prin acțiunea altora care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
alte instincte au acționat și i-au făcut pe muncitori să se îndrepte către atelierele particulare sau către alte activități derulate în țară sau în afara acesteia. Fără să dezvoltăm mai mult ideea, spunem doar că tot acțiunea neîngrădită a instinctului maximizării profitului, coroborată cu miopia socială conduc și la incidența masivă a corupției în țara noastră, la fel cum contribuie la foarte multe alte neajunsuri comune. 1.6. Miopia socială Arătam mai sus că absența oricăreia dintre instanțele de socializare produce
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de el și de anumite tendințe generale ale sistemului cognitiv uman, Sperber și Wilson au formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modul de existență și ființare a lucrului Însuși la momentul interpretării sale. Prejudecata ne apare astfel ca o ipoteză veche, perimată, care necesită “updatare”; ideea este În acord cu pricipiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței, adică de reconfigurare permanentă a trecutului prin prezent. Gadamer, În nota dată deja de mentorul său, Heidegger, nu numai că reabilitează prejudecata, dar Îi conferă acesteia un rol capital. Problema contracarării prejudecății nu se mai pune, deoarece ea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
va avea acces doar la aproximări mai mult sau mai puțin exacte ale dorințelor cetățenilor. În ceea ce privește scopul participanților la competiția politică, Strøm și Müller consideră că partidele sunt orientate spre atingerea unor obiective precum: obținerea func țiilor, implementarea politicilor și maximizarea numărului de voturi. Diverse modele de analiză a competiției politice discută raportul dintre ocupa rea func țiilor, implementarea politicilor și maximizarea numărului de voturi prin prisma raportului dintre scopurile și mijloacele pe care le au partidele politice. Downs consideră că
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]