1,605 matches
-
asupra unor lucruri mai importante.” „Iar tu ce-ai zis?”, am Întrebat din nou. „M-am conformat”, a răspuns Mandy, „și m-am concentrat asupra unor lucruri mai importante. Mi-am trimis CV-ul la alte companii”. De ce este tolerată mediocritatea E un subiect fierbinte, pe care Îl auzi atât În sala de mese, cât și În cea de ședință. De ce nu reușesc managerii Ă competenți, de altfel Ă să trateze problema angajaților mediocri? Este o discuție care se aprinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
listă a mea cu posibile motive. Factorul „prea-multe-probleme”. Comentariul managerului sus-menționat, că „trebuie să ne concentrăm asupra unor lucruri mai importante”, nu este o declarație neobișnuită. În cazul companiilor care dețin forță de muncă la un nivel redus, rezolvarea problemei mediocrității pare că poate fi amânată. La urma urmei, ceva este mai bun decât nimic atunci când ești ocupat până peste cap, nu? Apropo, există o legătură directă Între mediocritate și numărul de probleme care trebuie rezolvate. Factorul „prețul Înlocuirii”. Orice manager
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
companiilor care dețin forță de muncă la un nivel redus, rezolvarea problemei mediocrității pare că poate fi amânată. La urma urmei, ceva este mai bun decât nimic atunci când ești ocupat până peste cap, nu? Apropo, există o legătură directă Între mediocritate și numărul de probleme care trebuie rezolvate. Factorul „prețul Înlocuirii”. Orice manager știe cât este de greu și cât de mult timp Îți ia procesul de angajare a unei persoane noi. Managerii care s-au săturat până peste cap de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
face cu mediocrul de teamă că ar putea fi considerat un trădător. Totuși, o astfel de loialitate este acordată cui nu trebuie, deoarece a fost deja compromisă de un efort insignifiant din partea muncitorului slab. Factorul „cultură”. Faptul de a tolera mediocritatea este deseori rezultatul unei culturi organizaționale care nu vrea mai mult. Standardul de excelență al unei companii este Întotdeauna fixat În funcție de cel mai scăzut nivel de performanță. Factorul „uzură”. Aveam o teorie potrivit căreia, dacă dădeam volumul radioului din mașina
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cel mai scăzut nivel de performanță. Factorul „uzură”. Aveam o teorie potrivit căreia, dacă dădeam volumul radioului din mașina mea mai tare, astfel Încât să acopere zgomotul ciudat pe care Îl făcea motorul, puteam amâna rezolvarea acestei probleme. Mulți manageri abordează mediocritatea Într-o manieră asemănătoare, mai ales dacă cel În cauză se apropie de pensie. La urma urmei, oricum pleacă peste un an sau doi, nu? Factorul „compensație”. Nereușita de a rezolva problema mediocrității este deseori compensată de prezența unor angajați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
amâna rezolvarea acestei probleme. Mulți manageri abordează mediocritatea Într-o manieră asemănătoare, mai ales dacă cel În cauză se apropie de pensie. La urma urmei, oricum pleacă peste un an sau doi, nu? Factorul „compensație”. Nereușita de a rezolva problema mediocrității este deseori compensată de prezența unor angajați care prestează la un nivel superior. Managerii se bazează În mod cinic pe caracterul și eforturile muncitorilor buni pentru a compensa performanțele deficitare ale mediocrilor. Există totuși o diferență subtilă Între un erou
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o conversație sinceră. O Întâlnire poate Începe cu o afirmație: „Știu că ai talentul de a face mai bine...” sau cu o intervenție fermă de genul: „Mi-e clar că nu vrei să...”, În funcție de personalitatea individului și de nivelul de mediocritate cu care aveți de-a face. Dar Întâlnirea respectivă trebuie să expună problema cea mai importantă: faptul că angajatul are performanțe slabe. Nu Încercați să Îndulciți situația. 3. Determinați-l pe angajat să Înțeleagă cum vă face el să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
interesului național și obținerea unor beneficii maxime pentru proprietar și populația din zonă. Este cert că decidentul trebuie să prezinte excelență profesională, integritate morală, calități nu ușor de îmbinat dacă țara prezintă vulnerabilități politice, economice, morale (corupția), de organizare, birocrație, mediocritate profesională, cadru legal incomplet și în continuă schimbare, interese obscure etc. Decidentul nu este însă numai o persoană responsabilă pe un anumit domeniu de activitate, ci actul de decizie se întâlnește pe tot lanțul autorității publice locale, județene, instituții guvernamentale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care au existat până în 1990. Atragerea capitalului străin pentru reindustrializarea țării, pe seama resurselor naturale existente, rămâne un deziderat până la formarea unei clase de decidenți stăpâni pe managementul modern, excepționali profesional și ca moralitate, atașați interesului național. Semnale de instabilitate politică, mediocritate decizională, corupție, justiție aleatorie în hotărâri, codul legal flexibil, taxe și impozite de ordinul sutelor, birocrație sufocantă etc. nu sunt argumente în favoarea atragerii investitorilor. Capitolul 4 Instrumente pentru valorificarea resurselor naturale Practica valorificării resurselor naturale, schimbările rapide din spațiul economic
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
orizonturilor. Și prin viziune, și prin tehnică, Ulise se Înscrie În familia unor Valery Larbaud, Blaise Cendrars sau Paul Morand. Debutul poemului anunță deja o atare perspectivă, echivalînd cu o schiță de program: Îți Închin un imn ție veac al mediocrității nu mai vînăm ursul sur prin munții americii brațele noastre nu mai sîngeră păduri sălbatece ne operăm visele ca intestine singuri ne Închidem În mucegaiul birourilor... Renunțînd la ipostaza eroică tradițională, poetul Își Îndreaptă În schimb atenția spre „mediocritatea” timpului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al mediocrității nu mai vînăm ursul sur prin munții americii brațele noastre nu mai sîngeră păduri sălbatece ne operăm visele ca intestine singuri ne Închidem În mucegaiul birourilor... Renunțînd la ipostaza eroică tradițională, poetul Își Îndreaptă În schimb atenția spre „mediocritatea” timpului său, redimensionîndu-și „inspirația” după tiparele mai modeste, În aparență, ale experiențelor moderne. Însă poemul se vrea totuși imn: elogiu ce Înseamnă În fond o asumare a condiției umane concrete, cu constrîngerile ei, cu amenințarea rutinei și conformismului stagnant („totul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
marile bulevarde, spitalul, bazinele de Înot, sala de gimnastică, circul, terenurile de tenis, peisajele locurilor natale sînt, alături de cele anterior menționate astfel de nuclee În jurul cărora gravitează „particulele” imagistice, Într-un spectacol ce nu pare nicicînd a se epuiza. „Veacul mediocrității” Își dezvăluie În felul acesta fațete inedite, Într-o expresie personală, de acută modernitate. Dacă pînă la un punct apropierea de poemul lui Apollinaire, Zone, e justificată, trebuie remarcat totuși că, dincolo de tehnica simultaneistă ce putea servi drept exemplu, Ulise
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
doar În fugitive aluzii, opoziția față de asemenea stări de lucruri (și de spirit), devenite astfel motivații ale acțiunii transformatoare a verbului poetic. Unul dintre exemplele cele mai caracteristice Îl oferă, În acest sens, debutul primei secvențe din Ulise, Închinată „veacului mediocrității”, unde Închiderea În „mucegaiul birourilor” apare situată În contrast net cu libera mișcare Într-un spațiu elementar, al contactului direct cu lumea frustă a naturii, sau În opoziție cu visele, cu alții agenți eliberatori: „nu mai vînăm ursul sur prin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deschiderii privirii spre evenimentele oferite pe traseul străbătut să coaguleze discursul liric. Ceea ce se și Întîmplă, căci În contrast cu debutul poemului, ce dezvoltă, cum am văzut, tema Închiderii („În mucegaiul birourilor”) și a pierderii gustului pentru aventură Într-un „veac al mediocrității”, continuarea se sprijină tocmai pe o astfel de tematică a deschiderii, a căutării, a multiplicării punctelor de contact cu universul caleidoscopic: „Precupeții ridică obloanele somnului”, „se desfășoară ca o cale ferată privirile glasurile”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „ochii se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
va fi esențial la Voronca (deși nu va lipsi cu totul), poetul român fiind atras mai degrabă de desfășurările feerice ale acestui univers ce putea să se Înscrie În replică la „viața scundă”, cu „mucegaiul birourilor” din posomorîtul „veac al mediocrității”. TÎnărul care În manifeste se arăta fascinat de „Împărăția afișelor luminoase” e dispus să vadă În spațiul citadin În primul rînd scena unei sărbători continue. Toposul orașului feeric este cel ce se conturează mai pregnant În etapa constructivist-integralistă a scrisului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
comparație și de separare a celor „buni” de cei „slabi”. Eroarea este inconștient așteptată, solicitată, dar nu pentru a construi prin intermediul acesteia, ci pentru a „demola”. Fără a cădea în capcana unui cult al erorii, fără a încuraja falsul și mediocritatea relevate adeseori prin greșeală, considerăm potrivită schimbarea de optică asupra acestui subiect. Așa cum contemporaneitatea ne obligă să conviețuim cu foarte multe alte elemente psihologice incomparabil mai nocive (stresul), de ce nu ar fi mai convenabilă apropierea de greșeală, acceptarea acesteia și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
percepute exclusiv în aspectul lor exterior (roaba roșie, hârtia de ambalaj, patul, scaunul etc.), în spirit imaginist, în cazul poetului nostru, deși „lucrurile modeste nu comunică în alt tărâm, în calea lor nu stă nici o metafizică”335, totuși trista lor mediocritate poate fi considerată un semn. Nu este întâmplător apoi faptul că poetul își intitulează un volum din 1972 Sufletul obiectelor. Aici, lucruri în aparență banale și lipsite de demnitate, ca „bătătorul de covoare”, „damigeana”, „fierul de călcat”, „nasturii”, „florile de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
egalitatexe "„egalitate", fraternitate! cu referire directă la solidaritatea masculinăxe "„masculin". Femeile au nevoie de solidaritatexe "„solidaritate" ca femei. Într-o expresie ulterior încetățenită, ele au nevoie de suroritatexe "„suroritate". Xenopolxe "„Xenopol,Adela" pledează pentru ca fiecare să își găsească locul, inclusiv „mediocritatea”, respectiv în profesii mai puțin calificate. Limbajul elitistxe "„elitist" era o constantă generală a acelei etape, inclusiv în gândirea liberală. Cele mai radicale dintre pledantele emancipării vorbesc despre genialitatea femeilor, încă nepusă în valoare în istoria patriarhală, și că genialitatea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
își simtă tălpile plantate în pămăntul maro și umed nu pe această adiere albă și ușoara ce îl menținea într-o continuă plutire. Conchise că era ferecat între doua lumi și blestemat să fie un înger bastard. Gavriel era o mediocritate căt și o parte integrantă a cortului îngerilor bastarzi. Dar cine sunt ei? Îngeri bastarzi? Sunt copii tăi, mama și tata, ce citesc povestea, copii pe care lumea ta nu i-a vrut și mila Domnului i-a făcut fii
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
regenerat, deși cu moderație, spre a nu șoca pe Pomponescu. Acesta rămase perplex, pradă celei mai penibile contrarietăți, G. Călinescu neputând lua nici o atitudine, paralizat pe scaun de aflicțiune. Laudele ditirambice aduse lui Ioanide îi cauzau invidie, aluziile însă la mediocritatea restului arhitecților și la școala stilului național, al cărei șef se considera, îi turnau otravă în sânge. Pomponescu, foarte sensibil, prin educație, la stima altora, considera critica mai ales față de femei ca o pierdere de prestigiu. Gaittany, în primul rând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de ideea patriei lui. O va proiecta pe ocean. (Ioanide: "Ce curiozități! Și Sultana, și Tudorel vor să mă deporteze!") Cum am ajuns în sânul Mișcării? Cred că prima cauză a fost liceul. Acolo am avut profesori de o mare mediocritate, mai ales morală, oameni lamentabili, recrutați parcă printre sclavi. Nu vorbesc de pregătirea lor intelectuală. Unii din noi, cu bibliotecă acasă, râdeam din toată inima de gafele profesorilor de literaturi, de ignoranța, de platitudinea ideilor lor. Profesorul de franceză nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
geniul și voința sunt indispensabile, reușita în viață nu e condiționată de nici o calitate precisă. Sunt oameni stăruitori până la agasare care izbutesc, și alții tot așa de tenaci care ratează mereu, plictisind pe toți fără o rațiune aparentă. O mediocritate totală e adesea un mare noroc, fiindcă înlătură orice invidie. Adesea nici nu e nevoie de vreun efort. Sunt indivizi copleșiți de onoruri fără a fi stimați, pentru simplul motiv că nu se găsește nimic de obiectat împotriva lor și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ci și - uneori - ireconciliabile.” Prin aceasta, modernii au sesizat că “în numele filantropiei, și al egalității”, anticii edificau “o societate în care obiectivele umane erau în mod artificial îngustate și micșorate -după Tocqueville -, în “simple animale muncitoare”, o societate în care (...) “mediocritatea colectivă” sufoca lent originalitatea și talentele individuale.” Dacă anticii legitimau drept stăpăn absolut pe cel mai înțelept, pe cel ce deține adevărul și dreptatea, pentru moderni, chiar dacă noțiunea platoniciană a “regelui-filosof” este lipsită de conținut, filosoful nu este exclus din
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
putea trăi omenește. Că ne-o dorim sau nu, viața noastră este o rețea de relații simultane și succesive interpersonale. Acestea ne-au încurajat sau ne-au descurajat, ne-au proiectat în fruntea comunității sau ne-au acoperit cu pulberea mediocrității și în timp cu cea a uitării. Ființa umană se găsește mereu la răscrucea creată între a-și exprima deschis și plenar personalitatea, pe de o parte, și a se conforma normelor, valorilor, tradițiilor și credințelor comunității/organizației/instituției, pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prea puțin. Astfel conceput și înrădăcinat în atmosfera ideologică a epocii noastre, acest tip de ideal generează stres, instabilitate sufletească, vulnerabilitatea stimei de sine. Invidia stă la orice pas să ne tulbure, să ne dezechilibreze, să ne strivească. Teama de mediocritate intră (tot mai) adânc în cele mai ascunse fibre ale existenței și actelor noastre. Ni se cultivă și ni se întărește în și prin actuala ideologie un eu hiperexigent, care ne evidențiază implacabil infirmitățile, neputințele, ratările. "Sentimentului greșelii i se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]