4,239 matches
-
Mihai Popescu - 1. 15:00-15:15 Șeitan GHEORGHE: Elemente de continuitate dacica în vremea voievodului Constantin Brâncoveanu 2. 15:15-15:30 Prof. Gheorghe ISCRU: Semnificația martiriului sfinților Brâncoveanu-Basaraba în istoria națională 3. 15:30-15:45 Ecaterina CHIFU: Constantin Brâncoveanu pe meleaguri buzoiene 4. 15:45-16:00 Cornelia-Viorica POPESCU: Doamna Maria Brâncoveanu 5. 16:00-16:15 Andrada-Bianca ILARION: Domnită Bălașa Brâncoveanu 6. 16:15-16:30 Prof. Mihai Popescu: Constantin Brâncoveanu și unirea spirituală a locuitorilor Vechii Dacii 7. 16:30-16:45 Constantin
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
românii avem oina - sportul nostru național - un joc ale cărui origini se pierd în negura timpului. Dând naștere oinii, românii au adus un plus de originalitate în marea familie a sportului mondial. Cum și când a apărut acest sport pe meleagurile noastre este foarte dificil de precizat, însă, dacă avem în vedere materialele folosite la practicarea lui (mingea și bastonul), putem afirma că își are originile în modul de petrecere a timpului liber a celor care se ocupau cu păstoritul. Oina
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
ronduri ale soției, copiilor și nepoților. Strănepoților nu le știa numărul și nici prin ce colț de lume își duceau veacul. Probabil că ei nici nu știau că străbunicul lor, descendent din descendentul lui Dracula, încă mai trăia pe aceste meleaguri. Nimeni din ținuturile românești nu știa de existența sa, dar nici el nu mai știa ce se petrecea în țară. Uneori, în nopțile senine, o caleașcă de aur brăzda bolta înstelată de la un orizont la altul și dispărea undeva între
XXXIII. BĂTRÂNUL DIN CARPAŢI (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348533_a_349862]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > POEȚII ARDEALULUI. SLUJITOR ÎN PATRIA CUVÂNTULUI: MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEȚII ARDEALULUI SLUJITOR ÎN PATRIA CUVÂNTULUI POEZIA DRAGOSTEI DE MELEAG - O POEZIE A PERMANENȚEI Mircea Dorin Istrate, „Însfințească-mi-i țărâna”, Poezie patriotică, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2011. Ediție îngrijită de Mariana Cristescu, Prefață de Lazăr Lădariu, Editor: Nicolae Băciuț O nouă carte de-a prodigiosului poet Mircea Dorin Istrate este nu numai
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
români, când limba română a devenit aproape străină pentru cei tineri, datoria morală a scriitorilor, în primul rând, este de a semăna din nou boabele sănătoase de credință și de cuvânt în țarina inimilor. Tulburătoare și aproape dureroasă, este poezia meleagului străvechi, cu zecile de case părăsite, cu sentimentul pustietății și al însingurării, acolo unde altădată se auzeau zvonuri de glasuri de copii, unde familia era întregită și sărbătorile constituiau o adevărată feerie pentru toată lumea. Mircea Dorin Istrate este un corifeu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
vint anotimp / Pe ceea ne-ntoarsă cărare. Rămâne-or uitării mai toate ce-s bune / Ce nouă ne fost-au putere, / Iar cei ce s-or naște vor trece prin lume / Mereu cu a țării avere”. Nici problema celor înstrăinați de meleag nu e lăsată la o parte, ci se reflectă în multe poeme având ca temă dorul de casă și reîntoarcerea. Poemul este pliat pe canavaua pericopei biblice din Ioan 15, Parabola fiului risipitor . Tema emigrării apare în multe din poeziile
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
deschis al omului alb, ochii albaștri și rațiunea îmi dezleagă enigma, parcă mi-ar arăta-o cu degetul „proveniența noastră, a israelienilor repudiați de toată lumea azi ca niciodată. Această țară mică absoarbe ca un burete fiii rătăciți, întârziați pe alte meleaguri astfel că și de la Omsk se ajunge la Ierusalim căci dintotdeauna în vremuri de restriște e bine să te întorci acasă, e rău, e greu, dar ca acasă nu-i nicăieri”. Pe asemenea drumuri îmi plimbam gândurile când casa mai
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
înălțimile cerești, printre nourii instabili, traversează distanțe, granițe, întorcându-se la casa bunicii sau a lor, acolo unde si-au îngropat dorul de care acum și-l amintesc și îl dezgroapă! Sapă în groapa amintirilor și dezgroapă povești din acele meleaguri, alte timpuri. Nimeni nu-i inspirat de un subiect al locului, al noii noastre patrii, ceva întâmplat în zilele noastre, sub nasul nostru! Nimeni nu vede, nu miroase, nici duhoarea, nici mireasma, nimeni nu se implică în ziua care a
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
viață, una contemporană cu noi care nu se aruncă pe șinele trenului între Beniamina și Haifa, una care înfruntă viața, protestează în gura mare și nimeni n-o ascultă, consumă droguri, părăsește țara și familia, pleacă în lume, își caută meleagurile și recunoaște înstrăinarea, nu întâlnește pe nimeni cunoscut în stradă. Viața e în cimitirele pe unde n-a trecut încă buldozerul. Peste tot întâlnește o lume răzvrătită, dură. Străbate întunericul, traversează drumuri pestilențiale, murdare și dezamăgită de tot ce a
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
și deștept cu care să se mândrească și să răpească inima celor mai frumoase prințese ale lumii. Însă Prințișor voia o fetiță ca o adevărată crăiasă din povești, după care să alerge cei mai vestiți cavaleri din cele mai îndepărtate meleaguri ale planetei. În cele din urmă, căzură la învoială ca indiferent ce va fi primul născut, al doilea să completeze perechea. Înainte de a se împlini termenul de nouă luni femeia fu cuprinsă de dureri în pântece. La insistențele soțului merseră
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
au fost reparate 96 de biserici și 67 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 49 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne și vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a 15 ani de existență a Episcopiei Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române ... Revenind la întâlnirea
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
și acum. Când i-a văzut dormitorul simplu, fata a preferat să se mute în acesta și nu cum i-a sugerat Veronica. Și așa nu se mai întâlnise de mult timp pentru a face dragoste cu Mircea. Revenită pe meleagurile natale, după această adevărată aventură la familia lui Mircea, Săndica a realizat unde îi este locul în societatea epocii sale. Ca fiica unor țărani umili să ajungă să se bucure de o asemenea opulență, i se părea prea mult. Comportamentul
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
fă o minune! Doamne, nu voi să trăiesc decât până găsesc locul, până înalț lăcașul pentru care m-ai trimis aci! Doamne, dă-mi putere, voi să-mi petrec veșnicia în pragul mânăstirii pentru care m-ai rătăcit pe aste meleaguri! Dă-mi, Doamne, scăpare! Fulgerul de gând pierind, se și întruchipă minunea dumnezeiască! Într-o cădere de stânci, cu zgomot de început de lume, se zgudui pământul, punându-i jos pe săteni. Printre gene, Nicodim văzu cum râpa se umple
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu consider că orice Istorie a literaturii române ar trebui să înceapă cu acest mare poet. Ovidiu rămâne totuși poetul iubirii. El a dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
voia lui Dumnezeu am primit o zeiță de fetiță și am botezat-o tot ca pe o zeiță anume Diana. Soarta a făcut să se căsătorească cu un descendent Șuțu iar curiozitatea mea m-a purtat de multe ori pe meleagurile de origine ale ginerelui. Desigur după decenii de măcinare agresivă a familiei Șuțu, anumiți membri mai patrioți s-au refugiat pe firul apei Tudora, la doi pași de lupii din pădure, și izvorul bisericesc unde și în zilele noastre vin
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
a mea privire, Sunt sufletul de mult însingurat, Ce-a așteptat râvnind la fericire, Suflet pereche, omul minunat. Plin de speranță și de dor de bine, Zbătându-se-n tăcere, solitar, De ce nu vii ca să pășești cu mine, Pe un meleag curat și plin de har. Te-aștept și sper că rugile-mi fierbinți, Rodi-vor muguri noi de fericire, Cu lacrimi calde, pline de dorinți, Mereu te voi scălda doar în iubire. Andrada era complet pierdută de emoție. O romantică
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
în lunca pârâiașului din apropiere. Noii sosiți își instalară două corturi, strânseră vreascuri din zăvoi și aprinseră un foc să-și pregătească de-ale gurii. Câțiva săteni îi observară și se întrebară nedumeriți ce-i cu acei musafiri nepoftiți pe meleagurile lor. - Măi bărbate, ce-i cu tinereii ăștia de se așează tam-nesam pe moșia omului? - zise Veta lui bărbat-său. - Muiere, pesemne că-s turiști... Se vorbește mereu la televizor despre turismul românesc... - Care televizor unchiașule? Nouă de-abia ne-
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. „Iene-iene, Caloiene Ia cerului torțile Și deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene, eu fiind băimăreancă născută pe Someș, în Ulmeni Sălaj de Maramureș. Dacă se apropie toamna, începe să șuiere vântul prin cămările noastre. Desigur, poate să șuiere atâta timp cât furnicuțele supermarketuri au avut grijă să își facă plinul cămărilor, veți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
dintr-a mea. Pentru cei care preferă cu încăpățânare piețele clasice pline cu produse nostalgice, vă recomand ceapa de Pericei, ... Citește mai mult „Iene-iene,CaloieneIa cerului torțileși deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene, eu fiind băimăreancă născută pe Someș, în Ulmeni Sălaj de Maramureș. Dacă se apropie toamna, începe să șuiere vântul prin cămările noastre. Desigur, poate să șuiere atâta timp cât furnicuțele supermarketuri au avut grijă să își facă plinul cămărilor, veți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și noi, la cules de merișoare, și se spuneau fel de fel de pățanii. Era unul, Trabușinski, din sat cu noi, venetic, venit pe meleagurile noastre din Galiția. Acesta s-a pornit la spus povești. Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără umbră de zâmbet pe chip. Dar acum povestea așa de comic înșirând fel de fel de povești. Unele chiar aduceau cu
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
municipiului Draăgășani, ținută de un sobor de preoți. După care Al.Florin Țene a depus o coroană de flori, semn de prețuire și veșnic omagiu adus scriitorului Gib I.Mihăescu, din partea Ligii Scriitorilor și a familiei Țene, originară de pe aceste meleaguri podgorene. În continuare a subliniat importanța acestui eveniment Marian Bărăscu, iar Al.Florin Țene a vorbit despre perioada clujană a autorului volumului “Vedenia “, când a lucrat la revista “Gândirea “ împreună cu Gezar Petrescu, Lucian Blaga, Adrian Maniu, D.I. Cucu, și alții
COMEMORAREA SCRIITORULUI DRĂGĂŞENEAN GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349829_a_351158]
-
dat exemple cum elevii se ofereau voluntar pentru a participa la diverse acțiuni, unde nu lipsea efortul fizic, în mod special săpături. O amplă prelegere istorică aveam să ascultăm din alocuțiunea profesorului doctor în istorie Doina BENEA, născută pe aceste meleaguri, adică chiar în Moldova Nouă. Tema abordată de dumneaei este destul de vastă și voi încerca să revin asupra acestui subiect interesant. Încheierea acestor prezentări avea să aparțină poetului Mihai LEONTE, care printr-o alocuțiune referitoare la; ,, Necesitatea localizării scrierilor” și-
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
ai ocazia să călătorești prin Țara Sfântă: locuri pitorești, încărcate de atmosfera unei istorii pline de semnificație, clima specifică Palestinei, bisericile ridicate în amintirea diferitelor evenimente relatate în Evanghelii. Dar cu siguranță că pentru un creștin care ajunge pe acele meleaguri, cel mai important lucru îl reprezintă conștientizarea faptului că tot ce s-a scris despre Domnul Isus Hristos reprezintă o realitate palpabilă. Din acest punct de vedere, putem spune că mărturiile trecutului biblic se constituie asemenea unei Evanghelii inscripționate în vestigiile
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe pământul reavăn. De altfel, știindu-l foarte bolnav, Veronica Micle în anul 1887 se mută
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
parte de peste 600 de ani. Aproape că nici nu poți concepe Valea Oltului fără această emblemă de piatră și duh, de frumusețe desăvârșită închinată Domnului, într-o splendoare naturală cu totul aparte. De altfel, și călătorii care au străbătut aceste meleaguri au simțit nevoia să lase o descriere, după puterile literare ale fiecăruia. Iată ce spune Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, care a făcut o vizită canonică în Țările Române în anul 1657: „Eram îns¬păi¬mântați de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]