1,871 matches
-
mediu grav, urmată apoi de o incursiune spre registrul acut; aspectul static al discursului datorat țesăturii predominante în triluri; o nouă ipostază de parafonie ce alternează înlănțuiri de cvinte perfecte și micșorate; divergența sensului de evoluție a celor două planuri melodice, anterior expuse în trasee cvasi-paralele. Printr-o remarcabilă acuratețe a evocării, apariția intempestivă a unor scurte „rafale de vânt” (ce coincid la nivelul structurii conceptuale cu punctul culminant al acesteia) pun în valoare adevărate capacități de maestru ale lui Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și psihică ce se impune cu necesitate datorită tensiunii acumulate pe parcursul mișcării giratorii a ostinato-ului introductiv. Fragmentul abundă în structuri intervalice sau acordice tratate autonom datorită succedării lor în lanțuri mixturale, fapt ce aparține acelui nou concept de „armonie melodică” intens promovată de scriitura debussyistă (mixturile acordice din plan superior se suprapun celor intervalice ale cvintelor perfecte din registrul grav). Finalul secțiunii mediane afirmă o nouă ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol# la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Debussy atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite entități și survenite pe parcursul avansării sonore. În acest caz, se distinge modalitatea în care elemente melodico ritmice ale materialului secund sunt adoptate și asimilate de planul superior al evoluției următoare. Astfel, se observă transferul subtil de funcții operat la nivelul acestui element care își pierde rolul structural de început, „diluându-se” într-un plan inferior al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celor două motive tematice ale secțiunii introductive, metaforă sonoră a unor ecouri îndepărtate ale clopotelor de sărbătoare, care par să anunțe viitoarea tarantella, prin frânturile ce răzbat odată cu apropierea alaiului de dansatori. Expresia rezonantă a sunetelor de clopote desfășoară linia melodică a unui motiv pentatonic-anhemitonic, proiectat într-un efect prelungit de vibrație - quittez, en laissant vibrer (părăsiți, lăsând să vibreze), aspect care va trebui marcat corespunzător printro amplă folosire a pedalei de rezonanță. Nuanța de mister va fi surprinsă încă din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
anacruzică, cu care sunt investite. Un alt aspect determinant îl constituie factorul agogic ce alternează, de asemenea, două entități antitetice: Très modéré Vif ( ). În același timp, distincția celor două unități apare subliniată în mod radical de aspectul structural al configurației melodice. În acest sens, se observă cum prima dintre acestea tinde spre o verticalizare a expresiei datorită suprapunerii de rezonanțe, în timp ce unisonul liniei melodice secunde își descrie traiectoria sa orizontală. La nivel interpretativ, rezonanța amplificată a introducerii va trebui să se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În același timp, distincția celor două unități apare subliniată în mod radical de aspectul structural al configurației melodice. În acest sens, se observă cum prima dintre acestea tinde spre o verticalizare a expresiei datorită suprapunerii de rezonanțe, în timp ce unisonul liniei melodice secunde își descrie traiectoria sa orizontală. La nivel interpretativ, rezonanța amplificată a introducerii va trebui să se opună caracterului arid (atacul staccato) al răspunsului, evocând tamburinele ce par să prevestească în surdină începerea dansului. Un alt factor definitoriu în procesul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al rezonanțelor de clopote, va adânci concepția de antagonism urmărită de compozitor. Deși expusă într-o tonalitate de si major recent stabilizată, tema principală difuzează totuși o culoare modală înrudită cu sonoritățile de început. Acest modalism îl recunoaștem în linia melodică a planului superior ce oscilează inițial într-un spațiu pentatonic (măsurile 14 15), pentru ca ulterior să avanseze în mod preponderent prin tonuri cu evitarea ostentativă a cvartei (sunetul mi apare atins în mod pasager). O trăsătură esențială ce potențează în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o reprezintă fraza de largă respirație a acesteia (7 măsuri), semnalând astfel un caz inedit al limbajului debussyist, axat prin excelență pe explorarea motivică. În pofida plasării celor două planuri evolutive la un nivel dinamic extrem de redus, Debussy operează evidențierea liniei melodice principale printr-un demers de „personalizare” a planului superior datorat investirii sale cu un caracter vesel și lejer (joyeux et léger), aspect ce se adaugă distincției de pregnanță melodică cu care acestea au fost atribuite în mod diferit. De asemenea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evolutive la un nivel dinamic extrem de redus, Debussy operează evidențierea liniei melodice principale printr-un demers de „personalizare” a planului superior datorat investirii sale cu un caracter vesel și lejer (joyeux et léger), aspect ce se adaugă distincției de pregnanță melodică cu care acestea au fost atribuite în mod diferit. De asemenea, un detaliu de scriitură care vine să reconfirme sursa folclorică a acestor pagini se distinge în modalitatea de structurare a discursului pe două linii evolutive și proiectarea unei „derulări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și măsurile 5 - 6), Richard Langham Smith, unul dintre cei mai importanți cercetători ai manuscriselor creației debussyiste, atrage atenția asupra unei erori de editare ce continuă să persiste în majoritatea edițiilor moderne. Astfel, nuanța de crescendo indicată de compozitor liniei melodice superioare a ansamblului de discurs, fapt atestat prin plasarea sa deasupra portativului în paginile de manuscris, apare ulterior menționată între cele două portative. Acest detaliu aparent minor poate conduce la o interpretare eronată a motivului ostinato în crescendo, deformând astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
înlănțuire mixturală de acorduri majore expusă în valori mari de durată, apare secondată de figurația în tremolo a registrului grav, ca metaforă a neliniștii ce începe să se amplifice „în surdină”. La nivel interpretativ, se impune sublinierea expresivă a liniei melodice superioare, în timp ce folosirea pedalei de rezonanță va marca discursul corespunzător înlănțuirilor armonice. De asemenea, prezența surdinei asigură premisele redării optime a diferenței dinamice indicată între planuri, în condițiile în care rezonanța tremolo-ului trebuie menținută în mod constant la un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu acest debut al secțiunii secunde asistăm la un procedeu de lansare progresivă a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé - Să se revină progresiv la mișcarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un schimb de jumătate de efect pe fiecare dintre formulele ostinato, în ideea evitării aglomerării inoportune a discursului. Sau, există alternativa folosirii pedalei de mijloc (tonale) în cazul pianelor moderne, care permite menținerea în exclusivitate a sunetului prelungit fa#, liniile melodice complementare ale discursului fiind astfel protejate de o eventuală acumulare neadecvată a efectului de rezonanță. Ambele modalități de pedalizare implică activarea permanentă a surdinei. Desfășurând în mod constant patru planuri evolutive, aspectul de discurs ia amploare odată cu intensificarea evidentă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un scurt moment de acalmie (Un peu retenu), expresia violentă a celui de-al doilea vârf tensional ( f très en dehors ff ), ce depășește limitele extrovertirii explorând cu ostentație rezonanța stridentă a secundei mari (prezentă în dubla ipostază de succesiune melodică și suprapunere armonică), pare a fi o adevărată prefigurare a limbajului expresionist de mai târziu. Iar prelungirea acestui moment de maximă exacerbare sonoră la spațiul extins de opt măsuri reține atenția ca fiind un caz unic în creația debussyistă. Schimbarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do - re - mi - fa# sol#, rezultată prin evitarea ostentativă a sunetului si, precum și atingerea pasageră a sunetului la (inițial conținut doar în acordurile arpeggiate ale planului superior). La nivel interpretativ, aspectul „esențializat” al motivului melodic, precum și caracterul său arid și sacadat (stacc.) impune folosirea sumară a pedalei de rezonanță, care să marcheze în exclusivitate prima a articulației motivice și să susțină amplificarea sonoră care însoțește asaltul final spre registrul acut. Refuzând încă odată convenționalul, Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Antice: Cântece ecoseze), La fille aux cheveux de lin trezește în noi amintirea candidă și senină a adolescenței, iar furia apelor răscolite își găsește „mântuirea” în simplitatea inocentă a acestor pagini. Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice sinuoase ce te cufundă într-o efuziune a Sincerității. Gradul ridicat de stilizare ce îl implică natura arabescului, cu acel influx melodic perpetuu, conduce la un fenomen de estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își găsește „mântuirea” în simplitatea inocentă a acestor pagini. Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice sinuoase ce te cufundă într-o efuziune a Sincerității. Gradul ridicat de stilizare ce îl implică natura arabescului, cu acel influx melodic perpetuu, conduce la un fenomen de estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o fredonare inconștientă ce însoțește adesea jocurile copilăriei. Conștientizarea traseului armonic parcurs de evoluția discursului reprezintă o condiție prioritară în vederea stabilirii unei strategii adecvate de pedalizare. Astfel, aceasta va trebui să mențină sub un efect unic rezonanța modală a formulei melodice inițial repetitive, în timp ce activarea ulterioară, corespunzător înlănțuirii treptelor armonice, va evita mixarea inoportună a acestora. Același „firesc” al expresiei se distinge cu pregnanță în raportul de incidență ce se stabilește între vârful dinamic și punctul de climax al configurației articulațiilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inițial repetitive, în timp ce activarea ulterioară, corespunzător înlănțuirii treptelor armonice, va evita mixarea inoportună a acestora. Același „firesc” al expresiei se distinge cu pregnanță în raportul de incidență ce se stabilește între vârful dinamic și punctul de climax al configurației articulațiilor melodice. Cea de-a doua structură pentatonic-anhemitonică apare expusă odată cu afirmarea materialului tematic secund. Și la nivelul microstructurii formale se remarcă un proces de delimitare a subunităților, datorat intervenției operative a aceluiași parametru agogic. Astfel, efectul limitat al indicației Cédez (Cedați
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
precum și folosirea sa ulterioară într-o dublă ipostază și impune o dualitate interesantă, generând o permanentă oscilație între modul major și minor al acestui centru referențial - fa. Discursul structurat pe un ambitus de trei octave, atacul predominant în stacc., scara melodică arabă (cu secundele sale mărite), abundența parafoniilor de cvintă perfectă, precum și 149 prezența numeroaselor figurații melodice (diverse tipuri de apogiaturi și arpegieri) sunt opțiuni de limbaj puse în slujba evocării sunetului de chitară idiom al muzicii flamenco prin excelență. Astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
oscilație între modul major și minor al acestui centru referențial - fa. Discursul structurat pe un ambitus de trei octave, atacul predominant în stacc., scara melodică arabă (cu secundele sale mărite), abundența parafoniilor de cvintă perfectă, precum și 149 prezența numeroaselor figurații melodice (diverse tipuri de apogiaturi și arpegieri) sunt opțiuni de limbaj puse în slujba evocării sunetului de chitară idiom al muzicii flamenco prin excelență. Astfel, în „comentariile” instrumentale recunoaștem simularea tehnicilor de atac specifice acesteia rasqueado și punteado, reprezentând arpegierea sau
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a acesteia. Tema propriu-zisă a serenadei apare însoțită de indicația expressif et un peu suppliant, ce îndeamnă la o interpretare sensibilă și puțin „rugătoare”. De altfel, același caracter „tânguitor” este deopotrivă difuzat prin frecvența semitonurilor descendente din contextul configurației sale melodice, aspect ce amintește de bocetul și atmosfera lirică a cantei jondo, stilul vocal străvechi aflat la originea flamenco-ului. Contrastul de atmosferă operat prin intervenția acestui material tematic este determinat în mare măsură și de apariția atacului legato, element aflat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său (recomandat în limitele unor valori
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de voința de echilibru și frumos, ca valori estetice supreme. Apariția celui de-al treilea material tematic (exemplul 117) produce un interesant efect de spațializare prin proiectarea sa la un nivel dinamic extrem de redus pp - lointain (pp - îndepărtat), noutatea evoluției melodice, schimbarea bruscă a planului tonal (re major), a structurii metrice (), precum și a valorii agogice (Modéré). Reacția disperată a chitaristului ce își vede întrerupt la nesfârșit șirul serenadei sale apare surprinsă cu plasticitate în secțiunea notată cu rageur - furios, iar revenirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]