1,003 matches
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Raicu, Lucian, " E. Lovinescu: Construcția de sine", în volumul Calea de acces, Editura Cartea Românească, București, 1982. III. Bibliografie generală *** Aesthetic Experience, Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds.), Routledge, Londra, 2008. *** Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, Louise McReynolds și Joan Neuberger (eds.), Duke University Press Durham, Londra, 2002. *** La tentation théâtrale des romanciers, Philippe Chardin et alii, Éd. Sedes, VUEF, 2002. *** Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, Edited by Michael Hayes and Anastasia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Adele Tolmin (eds.), Routledge, Londra, 2008. *** Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, Louise McReynolds și Joan Neuberger (eds.), Duke University Press Durham, Londra, 2002. *** La tentation théâtrale des romanciers, Philippe Chardin et alii, Éd. Sedes, VUEF, 2002. *** Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, Edited by Michael Hayes and Anastasia Nikolopoulou, McMillan Press, 1996. "Introduction", Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou. Babeți, Adriana, Dandysmul. O istorie, Editura Polirom, Iași, 2004. Booth, Michael R., English Melodrama, Herbert Jenkins, Londra, 1965
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Éd. Sedes, VUEF, 2002. *** Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, Edited by Michael Hayes and Anastasia Nikolopoulou, McMillan Press, 1996. "Introduction", Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou. Babeți, Adriana, Dandysmul. O istorie, Editura Polirom, Iași, 2004. Booth, Michael R., English Melodrama, Herbert Jenkins, Londra, 1965. Bot, Ioana (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001. Brooks, Peter, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
istorie, Editura Polirom, Iași, 2004. Booth, Michael R., English Melodrama, Herbert Jenkins, Londra, 1965. Bot, Ioana (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001. Brooks, Peter, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976. Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Editore, 1952. Praz, Mario, The Romantic Agony, ediția a II-a, traducere din limba italiană de Angus Davidson, Collins, Londra, 1966. Proust, Marcel, Eseuri, traducere, prefață și note de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1981. Rahill, Frank, The World of Melodrama, The Pennsylvania State University Press, 1967 . Rank, Otto, Dublul. Don Juan, traducere de Maria Vicol, prefață de Petru Ursache, Editura Institutul European, Iași, 1997. Ricœur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie Gyursik și Margareta Gyursik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
datorată ambiției autorului de a spune în ea ceva "adevărat", adică să vorbească, cu sinceritate, despre sine. Și cine se cunoaște vreodată pe sine cu adevărat? Cea mai îndrăzneață recitire propusă de criticul ieșean este cea a literaturii lovinesciene ca melodramă, chiar în litera recomandărilor lui G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent, dar fără a subscrie accentului lor ironic. Criticul de la Sburătorul luase drept unul dintre punctele de onoare ale programului său estetic respingerea romanței, a modului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ale programului său estetic respingerea romanței, a modului sentimental minor. Însă asta nu înseamnă că orice formă de romanțare trebuie automat condamnată; dimpotrivă, modul sentimental rămâne o parte importantă a procesului receptării literaturii 238. Într-un articol lovinescian din 1915, melodrama este descoperită chiar în miezul tragediei clasice, iar modul sentimental este considerat singurul care poate face legătura între operele literare arhaice și sufletul omului modern. Antonio Patraș se folosește de acest pretext pentru a face un periplu erudit în estetica
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erudit în estetica Antichității, coborând în timp până la rădăcina disocierii eticului de estetic, moment prim al esteticii europene și referință fondatoare a gândirii românești asupra literaturii, dintotdeauna obsedată de autonomie. De la estetica aristotelică se revendică și teoreticienii mai noi ai melodramei precum Peter Brooks, James L. Smith, Michael R. Booth, Frank Rahill ș.a., citați în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării acesteia. În felul său, melodrama pune
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ai melodramei precum Peter Brooks, James L. Smith, Michael R. Booth, Frank Rahill ș.a., citați în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării acesteia. În felul său, melodrama pune laolaltă comicul și tragicul, căutând un drum median, care să împace extremele. Totodată, melodrama reprezintă și o formalizare a conflictelor tipice prin cristalizarea unor măști devenite clasice, fapt care, deși face să se piardă "prospețimea" realismului de observație, permite
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării acesteia. În felul său, melodrama pune laolaltă comicul și tragicul, căutând un drum median, care să împace extremele. Totodată, melodrama reprezintă și o formalizare a conflictelor tipice prin cristalizarea unor măști devenite clasice, fapt care, deși face să se piardă "prospețimea" realismului de observație, permite totuși accesul la o umanitate abstractă, un compendiu al lumii, adică la spațiul de desfășurare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
piardă "prospețimea" realismului de observație, permite totuși accesul la o umanitate abstractă, un compendiu al lumii, adică la spațiul de desfășurare adecvat pentru o gândire doritoare de cuprindere vastă și explicație definitivă. În fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică componentă metaliterară. Eroul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanele interbelice ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Anton Holban, deci un ins care are un raport mediat cu "viața". În cazul lui Lovinescu, personajul este o conștiință melodramatică ce a prins de veste că trăiește într-o melodramă și, de aceea, caută să iasă din ea. Nici într-un caz deci nu poate fi vorba despre lipsă de intelectualitate, despre paseism și romanțare, de vreme ce acestea sunt "înrămate" într-un roman dilematic, conștient de capcanele melancoliei și de proximitatea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dublă, ciclul Bizu, ciclul eminescian), este deci o opțiune justificată, și nu o simplă dovadă de incontinență narativă. Romanele lovinesciene, arată autorul, se "citesc" unul pe altul, într-o succesiune de situații care reașază și reformulează aceleași situații tipice (de melodramă), de fiecare dată înșelătoare. "Viața" este de fiecare dată aiurea; eroii nu descoperă prin "lectura" suspicioasă a vieții decât un alt text. În legătură cu unul dintre romanele ciclului Bizu, Lovinescu declara că "interesul principal al cărții" stă "în înșelarea de sine
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanelor lovinesciene. Poetica acestora este decodată cu grijă, ca o veritabilă filosofie a compoziției, însă discuția nu se încheie o dată cu fixarea tipului romanesc. Comentariul critic însoțește personajele cu ironie bonomă, cu atenție față de ocazionalele lor accente stridente, kitsch (în proximitatea melodramei, ele sunt inevitabile) și la implicațiile acestora asupra ideologiei autorului. Din această perspectivă, sunt prețioase caracterele "etnopsihologice" ale personajelor lovinesciene, care nu de puține ori țin să dezmintă hotărâtele disocieri ale mentorului modernist. Mitologizarea "vieții" în gândirea acelorași eroi se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Under the novel form, one would surely guess the outline of theatre. In his emotion odyssey, the writer makes nothing less than endlessly multiplying those pathetic scenes, actualizing the one and the same model provided by the boulevard play. Similarly, melodrama infiltrates as a subtle code, apt to lead and feed the narrative machine; matter of factually, the novel assembles as a sum of mises en scènes of reduced dimensions. Once entered in the intimacy of this particular poetics, we understand
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
particular poetics, we understand why the theatre functions as a cognition tool for Lovinescu; the writer uses it in order to interpret fiction, to compose various episodes, to work on their agency, and to move forward the greater prose-sets. Virtually, melodrama is the thing that makes it possible to consider novel (i. e., the Romanian critic's venture as a prose writer) as an actual realisation either of a text or of a fictive universe. Had not E. Lovinescu been acknowledged with
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
is the thing that makes it possible to consider novel (i. e., the Romanian critic's venture as a prose writer) as an actual realisation either of a text or of a fictive universe. Had not E. Lovinescu been acknowledged with melodrama, we daresay, he would not have known how to write his novels. For a literary creation that encompasses more than three decades and works on a wide span of genres (namely, theatre, memoirs, short-fiction, novel), the discovery of such a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
more than three decades and works on a wide span of genres (namely, theatre, memoirs, short-fiction, novel), the discovery of such a production solution raises, first of all, a question of diversity. At the same time, it is clear that melodrama takes part both in the novel-construction proper, and in specific dramatic situations, framed by larger prose-frames. Actually, one can trace the same recipe either in Lovinescu's sketches or in his greater prose cycles, as if the one and the
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
his greater prose cycles, as if the one and the same mat would be able to mould both literary forms. The same ground holds the texts in spite of their sensible differences in matters of length or literary category. Practically, melodrama should be viewed as a constant levelling presence, which is apt to produce, as a species of trans-generic code, literary works that resemble to each other on purpose. Further, we can also ascertain the establishment of a 'replay' protocol that
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
anticipate relationships, the roles of characters, and narrative structures. In other words, before stepping into fiction, the reality is being given in a triangular form (the cuckold, the femme fatale, the Don Juan), previously dramatised by the boulevard theatre. Equally, melodrama does not count as a casual literary code among others, but as life itself, which is permanently guiding the activity of figuring down literature. What we can discover in E. Lovinescu's literature is a still more intimate manner in
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
of sheer literary inability. It is rather a matter of literary pragmatics, that is to say, a matter of genre practice and orientation according to preeminent values, what the genesis of form in E. Lovinescu's creation awakens. Eventually, the melodrama issue relies on Lovinescu's intention to ground the novel aesthetics on a strategy of emotion. Departing from this point of view, we understand that actually he did not have any other choice but to disfigure the novel category as
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o excelentă impresie despre sine: "25 dec. 1935. Ziua 1 Crăciun. Nimeni (afară de Monica în treacăt). De la 8 dim. 12 noaptea, singur. Nu ies deloc. Citesc Firu'n patru excelent stil. Reiau cu pasiune Diana". 43 După Peter Brooks, structura melodramei are câțiva topoi recognoscibili: spațiul închis, în care pătrunde un personaj negativ sub masca prieteniei sau a curteniei; sărbătoarea întreruptă de intervenția personajului negativ; triumful temporar al răului; salvarea/fuga pe muchie de cuțit; căutarea; legământul tăcerii; termenele-limită inexorabile (moira
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erorii de către cei ce joacă rolul judecătorilor; apărarea publică a virtuții; figura copilului/generosului ca purtători ai puterilor providențiale; fascinația răului, ce derivă din faptul că amenințarea e personalizată, palpabilă etc. (vezi Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976, pp. 15 ș.u.). 44 Justin Neuman, "Considerații psihanalitice. Firu'n patru", în Adevărul, an 48, nr. 15372, 14 febr. 1934. 45 Șerban Cioculescu în articolul "Romanul românesc 1933
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al unui literat decât al unui romancier" (vezi Vladimir Streinu "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Gazeta, an 3, nr. 851, 12 ian. 1937, apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 386). 55 Despre rolul lacrimilor în melodramă, vezi printre altele și Florence Fix, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris, 2011, în care se afirmă răspicat: "Les larmes sont essentielles; comme tout élan du corps (silence, cri), elles sont une gage de sincérité" (p. 121
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]