1,164 matches
-
și prietenia și-au găsit locul și acolo. O undă de tristețe plutea totuși în sufletele tuturor. Cu o săptămână în urmă, murise în luptă aeriană, la nord de Afumați, Costică Dimache". Această felie de viață autentică, redată de talentatul memorialist cpt.av. Petre Constantinescu, arătând omenescul din acești luptători, momentele spumoase de pe aerodrom, cu o așa mare concentrație de artiști, alături de piloți marele Tănase, Horia Căciulescu, N. Stroe, Gion, Păstorel Teodoreanu și toți ceilalți -, va fi rămas de pomină în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
tânăr din Sibiu, I. Negoițescu. Nu știu ce va face. Presimt că e «altfel», că e un tânăr «excepțional», pe care îl așteaptă un destin singular. Prea e candid și prea arde.“ Criticul a avut tot timpul o mare atracție pentru genul memorialist, savurând autobiografiile lui Cellini, Rousseau (apreciat pentru „linia adevărului“ pe care a instaurat-o), Casanova sau Goethe; de altfel, incipitul Strajei dragonilor, simplu și direct, cu comentarea semnificației temporale a momentului nașterii, provine chiar din Poezie și adevăr). O atracție
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sălbăticiune“, când de cele psihice, profund extatice. După cum însăși natura sa e una aparte, cu totul altfel decât aceea a majorității; natura sa se ridică, irepresibilă, împotriva naturii, fiind deci, conștient/inconștient, antinaturală. În acest sens, o anume mărturie a memorialistului nu-i deloc întâmplătoare: „Dacă e adevărat că eram deosebit de sensibil la deformarea (defăimarea?) naturii și la extravaganță, nu e însă mai puțin adevărat că trăiam sincer și profund tot ceea ce se chema - atât de impropriu - «decadent» și ceea ce constituia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și a mântuirii: nu mai ai scăpare, nici nădejde, nici echilibru. Moraliștii, cu excep ția lui Vauvenargues, cel mai lipsit de asprime și cel mai fad dintre ei, sunt aproape întotdeauna virulenți, chiar dacă de o virulență reținută; la fel cu memorialiștii: ai zice că în portretele pe care le zugrăvesc contem poranilor lor se străduiesc să ne arate felul în care se întrupează, se prelungește și se individualizează păcatul originar. Și dacă au recurs la ideea căderii noastre - e drept că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
literară, eseuri și schițe, activitatea sa între 1841 și 1864 însumând peste 20 de volume. A fost cunoscător și prieten al românilor, și ales membru al Academiei Române la 9 septembrie 1871. -, -CHATEAUBRIAND, FRANÇOIS RENÉ, viconte de ăSaint-Malo, 1768-Paris, 1848). Prozator, memorialist, om politic. Se naște ca al zecelea copil al unei vechi familii aristocratice bretone. La izbucnirea Revoluției emigrează în America ă1791), apoi în Anglia ă1792-1800). Întors în Franța sub Consulat, publică povestirea Atala ă1801), iar în 1802 - Geniul creștinismului și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Frumosul este relativizat și esența umană istoricizată. Singurul efort clasificator al lui Sainte-Beuve a fost acela de a circumscrie „familii de spirite“ și de a schița o „istorie naturală a spiritelor“. -SAINT-SIMON, LOUIS DE ROUVROY, duce de ăParis, 1675-Paris, 1755). Memorialist, soldat, diplomat și curtean. Tatăl său își datora averea și titlul lui Ludovic al XIII-lea, pe care fiul l-a pomenit toată viața cu melancolie și tandrețe ca „rege al gentilomilor“, opunându-l lui Ludovic al XIV-lea, rege
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Europa franceză. Filosofii nu sînt doar gînditori; cei mai mari dintre ei, ca Voltaire, sînt scriitori remarcabili, strălucind în toate genurile și fideli lecțiilor clasicismului. Dar, oricare ar fi importanța lor, ei nu reprezintă totalitatea mișcării literare, ilustrată atît de memorialistul Saint-Simon, cît și de autorii dramatici și romancierii Lesage și Marivaux. Arhitectura rămîne fidelă tradițiilor clasice, dar decorarea și ornamentațiile sînt influențate de stilul rocaille sau rococo, care preferă liniei drepte conturul fragmentat și forma neregulată. Strălucirea în Europa a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
recunoscută în cultura națională și europeană. Învățământul universitar contribuie la succesul și strălucirea multor domenii - umanitare, tehnice, spirituale. O tradiție literară fericită consemnează din trecutul orașului personalități, evenimente, așezăminte, întâmplări care se transmit generațiilor următoare, împletind actualitatea cu îndepărtate vremi. Memorialiști talentați, reunind rigoarea cercetătorului și sufletul poetului, au realizat adevărate opere, ca în cazul scriitorului Aurel Leon, frații Teodoreanu, N. Busuioc, I. Mitican, Sorina Bălănescu, iar Ionel Maftei a concentrat în 8 volume personalități din învățământul superior. Extrem de prodigios, Ionel
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Unu, autor de poezii și proză. Henric Sanielevici (1875-1951), medic, biolog, este recunoscut în cultura română ca eseist și critic literar. Pe lângă aceste personalități cu nume sonore, merită amintiți Gheorghe Chipail (1905-1997), chirurg creator de școală medicală, născut în Botoșani, memorialist, cu lucrări de specialitate; Cornelia Kernbach (1866-1933), deținătoare a unui doctorat în medicină, publică lucrări de specialitate, dar și creații literare în reviste sau volume proprii; Grigore Graur (1894-1969), medic balneolog cu un doctorat în medicină la Viena, este colaborator
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a fost un comunist ilegalist, închis pentru activitatea sa, timp de un an, la Miercurea-Ciuc. S-a afirmat și ca poet, memorialist, traducător, istoric. Este autor al volumelor de poezie Frunze (1921), Tăceri imobile (1921), Alb și negru (1926), Erotice (1933), cu impact slab în critica literară a vremii. Piesele de teatru (Zail Sturm, Mesia din Umani, Popa Simion) au o rezonanță
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
azi, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, Relațiile româno-poloneze de la origini și până azi, Relațiile româno-ruse de la origini și până azi, Mănăstirea Moldovița etc. 14. Leonida Bodnărescu (1872-1945), licențiat în litere și teologie la Cernăuți, a fost preot, publicist, biograf, folclorist, memorialist, editor de manuale. A predat la liceele din Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, colaborând la revistele locale. Este unul dintre primii biografi ai Bucovinei. 15. Isabela Borșu (1899-1987), absolventă a Belle Arte, predă pictura în Câmpulung Moldovenesc și este autoare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Viena, profesor de desen la liceele din Suceava și Siret, ține o serie de expoziții la Cernăuți. 74. Nicolae Simionovici (1883-1982), învățător în Câmplung Moldovenesc, blibliotecar, colaborează la reviste de specialitate din domeniul învățământului. 75. Filimon Taniac (1870-1940), publicist, memorialist, cu studii de drept la Viena, fondează la Suceava Liga românilor. Publică: Gaudeamus - culegere de cântece academice, patriotice și sociale, 1924, Pentru Ardealul românesc. Amintiri din anul 1918, 1929, Povestiri din trecut și articole politice, 1930, Gimnaziul gr. Ort. Din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
subsol. 10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Amintiri , îmbogățit și republicat în ", la aceeași editură, purtând de astă dată și un subtitlu edificator - Mărturii. Lui Vladimir Streinu i se acordă pagini generoase, de o caldă afecțiune. S-au cunoscut în toamna anului ", la seminariile profesorului Mihail Dragomirescu. Memorialistul precizează la un moment dat, fără complexe culturale: "Mi-a provocat același șoc pe care l-a simțit și I.L.Caragiale, când l-a cunoscut pe Mihai Eminescu în trupa unchiului său, Iorgu" . Deși sincer prețuitor al prietenului, Șerban Cioculescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
între altele, capitolașul O seamă de cuvinte ale lui Vladimir Streinu, trecând în revistă savuroase vorbe de spirit ale prietenului. Iată una rostită în timpul conflagrației mondiale: "Germanii sunt deprinși să meargă din victorie în victorie către catastrofa finală." Cunoscând scrupulozitatea memorialistului, este de presupus că rândurile despre Vladimir Streinu exprimă realități efective, intrate ca atare în istoria noastră literară. În trei numere succesive ale "Universului literar", Perpessicius publica în " (" ianuarie, " ianuarie și " februarieă o amplă recenzie pe marginea Istoriei literaturii române
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: "La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
III. UN GÂND OMAGIAL ( cadrelor didactice dispărute) Ciopraga Constantin N. 12 mai 1916, Pașcani D. 2 februarie 2009, Iași A fost un critic și istoric literar român, poet, memorialist, profesor universitar, scriitor, membru de onoare al Academiei Române. Este primul dintre cei 11 copii născuți în familia lui Constantin Ciopraga, tâmplar și a soției sale Elena. Studii: * A urmat școala primară și gimnaziu, parțial, în orașul natal, între anii 1927-1932
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
El ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este greu de acceptat orice idealizare. Cu atât mai mult cu cât, după cum observă lucid și Virgil Ardeleanu, chiar și unii dintre acești eroi, efectiv partizani, precum Ion Gavrilă Ogoranu, se deosebesc de alți memorialiști prin lipsa de menajamente cu care își privesc semenii. 5. Dosarul Mircea Eliade Parcurgem, fără îndoială, o epocă, agitată și controversată, între altele și a dosarelor. Istoria literară nu putea nici ea să lipsească de la apel. De fapt, ea a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
98, Iași, 2003, la poziția 288, Încă o Întâlnire cu Alexandru Malin Tăcu, versuri ale sale și vorbe de apreciere de la Ștefan Oprea și Liviu Antonesei. De fapt niște repetări, niște reluări din ceea ce autorii spuseseră iar editorii, ziariștii și memorialiștii, cât va fi lumea, le vor tot repeta, să se știe, să se cunoască ceea ce a fost și a rămas din epoca aceea de până la ’89: Basorelief În bronz, 1987 Autor: NICOLAIE VERICEANU Amplasament: La mormântul din Cimitirul Podgoria - Copou
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
greșeală la înmormântarea lui François Mitterand. În al doilea volum al Memoriilor sale, nu are cuvinte destul de dure ca să-l flageleze pe "prietenul" lui, pe care îl acuză că a făcut joc dublu la reunificarea Germaniei. Documentele epocii dezmint versiunea memorialistului, ceea ce unii dintre compatrioții lui n-au pierdut ocazia să-i aducă la cunoștință. Dar el nu și-a dat osteneală să se scufunde în arhivele epocii, el a scris cu inima, și, ceea ce e mai interesant în această întâmplare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
liberă, local în genul mai vechii Capșa bucureștene" (din Caietele privitorului tăcut de Constantin Ciopraga). În "Despre Iași numai cu dragoste..." autorul acestei cărți, Constantin Ostap, amintește de linia deschisă de vechii cronicari, apoi reluată de N.A. Bogdan, continuată de memorialiștii "Junimii" și ai "Vieții românești", cu Ana Conta-Kernbach, Ionel și Al. O. Teodoreanu (Păstorel), G.M. Cantacuzino, M. Sevastos, G. Topîrceanu, Mihai Carp, Mihai Codreanu, Rudolf Șuțu, Eugen Herovanu, Sandu Teleajen, Grigore T. Popa, N. Iorga, M. Sadoveanu, iar printre contemporani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
tematice, adevărate narațiuni pictate. În portret a ajuns la un rafinament și o virtuozitate cum rar se întâlnește, acuarela pe hârtie udă neîngăduind reveniri. Remarcabile sunt portretele lui Eminescu, Noica sau Lucian Blaga. Vespasian Lungu a fost și un talentat memorialist: a semnat cronici de artă și articole în diferite gazete. A îndrumat Cenaclul "A. Verona"din Brăila. A lucrat cu succes și grafică de carte. Lucrări semnate de pictor se află în muzee din Brăila, Suceava, Teleorman, București, Botoșani, Rădăuți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ca la o "judecată de apoi a copiilor", în amintire revin cu o claritate uimitoare episoade întunecate, dar exemplare: moartea unui câine, revărsarea Amaradiei, moartea surorii mai mari, moartea bunicului și a bunicii, foametea din 1946. Și trebuie spus că "memorialistul" nostru este un portretist remarcabil. Portretele bunicului și al bunicii (picioarele bunicii, capul micșorat al bunicului, venele de pe mâini, respirația, ticurile verbale etc.) sunt încadrate în scene epice exemplare: omorârea câinelui, mâncatul unui cartof în vremea secetei. În sfârșit, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu Nichita Stănescu în Serbia, în 1982, ești foarte aproape de Nichita. De fapt, cât de aproape ai (fi) fost de Nichita Stănescu? Am fost într-adevăr aproape, mai aproape decât pare uneori... Contribuie la această imagine și firea mea de memorialist non-agresiv și timid începând de prin 1974-1975 l-am întâlnit pe Nichita în nenumărate rânduri, atât la el acasă cât și la Strunga, la Belgrad, la mine acasă, la Ponciovo atunci eram acolo... Am avut, împreună cu Nichita o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]