13,719 matches
-
Rosenthal, 1993, op. cit. 209 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 210 Anca Geleriu, "Comportamentul psiho-social al părinților adoptivi", în Revista de cercetare și intervenție socială, 2005, vol. 9, pp. 1245-1273. 211 Pamela V. Grabe, ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. 212 ***Oficiul Român pentru Adopții, 2007, op. cit. 213 apud Pamela V. Grabe, 1990, op. cit. 214 ***The Evan B. Donaldson Adoption Institute, Finding Families for African American Children: The Role of
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și Anne B. Brodzinsky, 1998, op. cit.; et seq. Kathy P. Zamostny, Karen M. O'Brien, Amanda L. Baden și Mary O. Wiley, 2003, op. cit.) 231 David H. Kirk, Shared Fate: A Theory of Adoption and Mental Health, The Free Press of Glencoe, New York, 1964. 232 Ibidem, pp. 98-99. 233 David M. Brodzinsky, "Adjustment to Adoption. A Psychological Perspective", în Clinical Psychology Review, 1987, vol. 7, nr. 1, pp. 25-47. 234 Kenneth Kyle, "Acknowledgement or Rejection of
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
așadar, motivată de sociologismul politicianist, o modificare a programelor din învățământ dictează înlocuirea studierii marilor scriitori cu cea a mediului social, lectura textelor filozofice cu informația audiovizuală, aceste forme degradate ale vieții vin să se substituie, cu titlu de conținut mental, sau chiar de ideal, producțiilor elaborate și exaltante ale culturii. Însă totul se leagă. Caracteristica culturii este de fapt caracterul său auto-referențial. De vreme ce nici o operă majoră nu se explică niciodată plecând de la o realitate imediată și, de pildă, socială, geneza
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
rezistență la îmbolnăviri, manifestă, în timp, o adevărată înapoiere psihică. Legătura afectivă deosebită dintre bebeluș și mama sa, importanța primilor ani ai copilăriei pentru viața adultă au condus la elaborarea teoriei deprivării materne: „Dragostea mamei este la fel de importantă pentru sănătatea mentală cum sunt vitaminele și proteinele pentru sănătatea fizică” (J. Bowlby, 1952), lipsa afecțiunii materne având consecințe grave asupra dezvoltării normale a copilului 102. Deprivarea maternă conduce la fenomene de delincvență juvenilă, respectivii copii lipsiți de dragostea maternă ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
noastre, Editura Polirom, Iași, 2002. Bourdieu, Pierre, La Domination masculine, Seuil, Paris, 1998 (ed. rom.: Dominația masculină, traducere de Bogdan Victor Ghiu, Editura Meridiane, București, 2003). Bourdieu, Pierre, Simțul practic, Editura Institutul European, Iași, 2000. Bowlby, John, „Maternal Care and Mental Health”, Bulletin de l’Organisation Mondiale de la Santé, nr. 355, 543, Geneva, 1952. Brădean, Adina; Dragomir, Otilia; Frumușani-Rovența, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Noua dezordine amoroasă, Editura Nemira
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viață a fost profund conștientă de mesajul lui către mine. Fiul meu, Cu adâncă satisfacție îmi pot spune că tu nu vei putea citi niciodată această scrisoare. Este singurul folos de care m-am bucurat vreodată de pe urma nenorocitei tale înapoieri mentale: pot să scriu adevărul. Nu pot preciza cu exactitate când am înțeles că făptura ta îmi era insuportabilă, da, mă dezgusta. Dar a fost devreme, foarte devreme în mult dorita ta viață deplorabilă. Mucii verzi care-ți atârnau din nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care mă aprecia mult, pentru perseverența mea... Cât despre tine, știu foarte bine ce poți... Indiferent de exercițiile fizice, și unele sunt foarte grele, te previn, cum este exercițiul Sword Fingers Zhuang, Stâlpul degetelor sabie..., totul se bazează pe concentrare mentală... Vrei acum probabil să știi dacă este greu... Da, Bart, uneori este greu, dar dacă eu am putut, nu văd de ce nu ai putea și tu. Măcar să încerci. Când există o cale, este păcat să nu încerci, este un păcat
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
doar la Mădălina. Intră la duș și lăsă apa să curgă peste ea minute în șir. Arm își privi fata dormind. Se ruga lui Dumnezeu să nu i-o ia. Medicul îi explicase că Mădălina poate rămâne cu un retard mental după această boală. Fusese blocată de veste. Apoi îl iscodise și-l somase să-i spună adevărul. Da, putea rămâne cu retard. Dar putea trăi o viață în care să fie și bucurii și tristeți, ca în orice viață. N-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
se face numai cu îndrumător și sub ascultare... Expresia realitate materială este nepotivită pentru un discipol al lui Descartes, deoarece pentru el realitatea obiectiva nu este o caracteristică a lumii materiale, ci o expresie care se referă la aspectele reprezentărilor mentale. Dacă ai folosit cuvântul material pentru a sugera că Descartes era ateu, asta s-ar putea aplica, poate, pentru prima parte a vieții lui Descartes. Nu știu dacă el era în acea perioadă ateu sau doar puțin credincios, așa cum sunt
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
rând cu Arm, o plimbase prin casă legănând-o și spunându-i povești, și asta îl legase enorm de copilă. Apoi descoperise cu uimire că fiica lui e foarte isteață și îi făcea plăcere să se ocupe de dezvoltarea ei mentală, mereu o provoca la jocuri în care trebuia să gândească inteligent, să răspundă la o provocare. Mai aveau și o pasiune comună: calculatorul. De mică fetița prefera să stea lângă el sau la el în brațe, când lucra la calculator
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dintre sectoare sunt greu de determinat și că, în plus, se înregistrează transferuri frecvente dintr-o parte în alta. Aceasta provine din faptul că noi am fixat categorii mai degrabă conceptuale decît reale, fiind vorba mai mult de o construcție mentală destinată să facă inteligibile diferitele situații. Caracterul fluctuant al celor patru categorii ar putea să ne sugereze să renunțăm la distincția operată, ca nefiind pertinentă. Aceasta ar fi totuși regretabil,în măsura în care absența discontinuității nete dintre sectoare nu ne invalidează conceptele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a uplanului național unic", politică ce a distrus spiritul liber întreprinzător, mecanis-mele pieței, autonomia locală și solidaritatea comunitară, virtuți fără de care dezvoltarea nu e posibilă. După 1989, în anii de tranziție cețoasă care au urmat, reperele, structurile instituționale, legale și mentale ale unei dezvoltări regionale de tip capitalist se constituie cu mari întîrzieri și au încă o funcționare incipientă, precară. Spre pildă, în România, abia în 1998 a apărut o Lege a dezvoltării regionale și primele instituții noi relativ autonome în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
atare prestații. Este cazul sistemelor de asigurări, publice sau private, pentru pensii sau împotriva riscurilor legate de boală, sau a pierderii locului de muncă; sau pentru că se iau în considerație situații particulare de precaritate sau de sărăcie (handicapuri fizice sau mentale, excluziuni etc.). Toate aceste mecanisme care sin-tetizează noțiunea de Stat asistențial există acum în toate țările industrializate. Astfel, prelevările obligatorii, care au progresat ca tendință în mai toate țările, sunt concretizarea acestei noțiuni de redistribuire a veniturilor. Se constată și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ambianța oamenilor și modul lor de viață. Și chiar dacă tema principală a cărții e raportul dintre televiziune și cinematografie - autorii încercînd să risipească temerea că, din cauza avalanșei televiziunilor, cinematografia a răposat -, o altă temă implicită e mult mai importantă: mutația mentală pe care televiziunea a adus-o în psihicul omenirii. Mutația aceasta poate fi definită prin patru trăsături: cultura de masă, frivolitatea, accelerarea și cinefilia. Să le luăm pe rînd. Cultura de masă e ceea ce deja știm cu toții: răspîndirea unor tipare
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
Ciotloș Svetlana Cârstean respectă, de la primul text, regula de aur a poeziei autohtone de succes. Poem transformat, după mai bine de zece ani, în volum, Floarea de menghină se alătură, ca sintagmă titulară, unui șir greu de urnit din reflexele mentalului literar românesc. Știm de pildă din școală cum cel dintâi autor de versuri al dinastiei Văcăreștilor rimá cu destulă dezinvoltură în jurul unei indecizii cu implicații botanice cam transparente alegoric. Sau cum, în urma unor epuizante călătorii în Orient, Bolintineanu scoate la
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
Sorin Lavric AȘa cum există bariere genetice între specii sau bariere lingvistice între comunități, tot așa există granițe mentale între oameni. Granițele acestea nu au fermitatea unor frontiere politice și nici soliditatea unor hotare naturale: ele sunt inaparente și, la prima vedere, par cu totul inofensive, dovadă că, intrat de curînd într-o comunitate străină, nimeni nu te trage
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
pestriț al populațiilor planetare, pot fi rînduite în caleidoscopul uriaș al unei cărți de antropologie. Și chiar asta face Dan Ungureanu în Zidul de aer. Tratat despre mentalități: străbate continent cu continent și țară cu țară spre a descrie specificul mental al populațiilor indigene: obiceiurile, moravurile și reflexele tradiționale. Cartea nu seamănă defel cu tomurile acelea fade de antropologie care îți descriu cu lux de amănunte niște fleacuri locale, făcînd uz de un munte de informații pentru a vorbi despre nimic
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
hărțuire a inteligenței de către ea însăși. Un regal al unei autodevorări ce anunța parcă, în fosforescența sa, noaptea postbelică în care avea să se cufunde conștiința românească: "Unii dintre ei nu se jenau să scrie texte împotriva inteligenței ca facultate mentală. Era la modă să denigrezi inteligența și tocmai oamenii foarte inteligenți o făceau, cu argumente foarte subtile". A fost cu adevărat un "fenomen crucial în devenirea istorică a vieții intelectuale, sociale și politice românești, crucial și de neocolit". Tragedia a
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
în galop nu-ți mai arde de fastuoase împletiri de ghirlande lexicale. Preferi scurtimile argotice și șabloanele subînțelese, adică exact elementele care nu cer un dram de oratorie. A doua cauză vine în prelungirea celei dintîi. E vorba de mutația mentală pe care rețeaua imaginilor televizate a provocat-o: cuvîntul a fost detronat de efectul vizual și de iuțeala asocierii de imagini izbitoare, semn că în creierul nostru elementul iconic are un efect mai puternic decît cel lexical. Tocmai de aceea
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
cu dl Mircia Dumitrescu situația. Dânsul mi-a confirmat: s-au șters din pagini unele însemnări ulterioare, făcute de așa-ziși savanți care-l comentau bășcălios pe Eminescu în caietele lui. Notații marginale de tipul "E nebun!", "Probă de insanitate mentală", "Prostii" etc. - lipsesc din caietele tipărite. Poziția editorului este firească: îl editează pe Eminescu, nu pe epigonii eminescologiei care și-au etalat scrisul alături de scrisul poetului. Aceste adaosuri sunt, însă, în textul de pe calculator, pe dischetele care însoțesc volumele. Se
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
În treacăt fie spus, lucrările lexicografice nu înregistrează încă nici sensurile noi ale adverbelor afară și dincolo frecvent întâlnite în contexte ca "muncește afară" sau "a câștigat mult dincolo". Nu numai trecerea frontierei fizice este dificilă, ci și depășirea frontierelor mentale cu mult mai numeroase: Fiecare dintre noi se luptă cu zeci de frontiere în același timp... Limbajul este format din frontiere succesive, societatea este formată din frontiere. Există frontiere între clasele sociale, între păturile sociale, între caste și clanuri...Există
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
datorăm apariția în românește a mai multor romane din opera dificilului Salman Rushdie - că sînt puține lucruri mai provocatoare intelectual decît traducerea. Ea activează mecanisme care merg cu mult dincolo de simplul exercițiu al echivalenței lingvistice și care înlesnesc o gimnastică mentală ale cărei satisfacții depășesc, de cele mai multe ori, angoasele inevitabil generate de ingrata poziție de Ťtrădătorť. Pentru mine, una din cele mai mari satisfacții este aceea că te transformi într-un cititor extrem de atent și complex. Traducerea este printre cele mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
Garros a ajuns în finală pentru prima dată în carieră. Cum au fost primele zile după înfrîngere? A fost un meci mare făcut de Simona. A fost mândră de jocul ei. Un asemenea efort îți ia mult și din energia mentală. Când ne-am văzut la 's-Hertonghenbosh mi-am dat seama că e obosită. Dormea și câte 14 ore pe zi, corpul îi cerea asta. Nu ne-am atrenat prea mult atunci, avea nevoie de odihnă. Care e lucrul care îi
WIMBLEDON 2014. Interviu antrenor SIMONA HALEP: Wim Fissette dezvăluie secretele din spatele performanțelor româncei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73796_a_75121]
-
a întâmplat în partida pe care Simona Halep a disputat-o, miercuri, împotriva Sabine Lisicki, dovedește cât de important este starea psihică a sportivului. "N-am mai văzut de mult la nivel de sfert de finală Grand Slam o prăbușire mentală ca a nemțoaicei. Minute în șir a fost incapabilă să pună o minge în teren. (...) Și ca să te pună cu adevărat pe gânduri în ce privește starea ei psihică, Lisicki a dat autografe! la sfârșitul acestei prestații jalnice, în loc să iasă cât mai
Wimbledon 2014: CT Popescu, despre meciul Halep-Bouchard: Poate rămâne memorabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73800_a_75125]
-
pentru a nu face decepția prea crudă, ea a dorit să se învoiască puțin. Anumite angajamente au fost menținute, altele au primit un mic început de execuție. De asemenea, administrația actuală se străduie să conceapă noi taxe. Acum mă proiectez mental cu câteva luni în viitor, și mă întreb, cu tristețe în suflet, ce va veni când agenți de creație nouă vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra veniturilor, asupra profiturilor exploatațiilor agricole. Cerul să-mi
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]