1,662 matches
-
care le provoacă Șobolanul sapă galerii și atacă în mod special rădăcinile și partea de jos a tulpinii pomilor fructiferi. Mănâncă și rădăcinile de sfeclă, morcov, păpădie, cicoare și cartofi. Poate să atace și pomii fructiferi (îi plac mai ales merii). Ce puteți face? Împotriva rozătoarelor, nimic nu este mai eficient decât o pisică... dacă aceasta are chef să se joace de-a Tom și Jerry, ceea ce nu e neapărat cazul... Dacă nu aveți una, împrumutați-o pe a vecinilor. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
vârsta de 8-10 zile: prin urmare, coloniile de păduchi cunosc o creștere excepțională și invadează foarte rapid culturile! Daunele pe care le provoacă Fără sfială, păduchii nu fac mofturi și atacă aproape orice fel de plantă: salată, bob, mazăre, trandafiri, meri, piersici, viță-de-vie... Se hrănesc cu seva vegetală, pe care o extrag din tulpini, frunze, muguri și rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale atinse. În plus, pot transmite plantelor viruși prin înțepăturile lor. Un flagel venit din America Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
varegi (cf. Lucien Musset, Les invasions: le second assaut contre l'Europe chrétienne (VIIe-XIe siècle), Paris, 1965, p. 261-266: O. Halecki, Borderlands of Western Civilization. A History of East and Central Europe, New York, 1952, p. 33-34; G. I Brătianu, La mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, p. 146 sqq și ediția în limba română: Marea Neagră. De la origini pînă la cucerirea otomană. Traducere de Micaela Spinei. Ediție, studiu introductiv și note de Victor Spinei, vol. I-II, București
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA VIRGINIA BLAGA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu Editura Junimea Iași 2015 Fiicelor mele, Flavia-Maria și Iris-Nectaria Lista abrevierilor ConvLit = Convorbiri literare (revistă editată de Uniunea Scriitorilor din România) ITEM = Institut des Textes & Manuscrits Modernes MER = Mitul Eternei Reîntoarceri (Mircea Eliade) RLit = România Literară (apare săptămânal sub egida Uniunii Scriitorilor din România). SCIAM = Scientific American SCL = Studii și cercetări lingvistice, Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" VRom = Viața Românească (revistă literară și științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Jocul intertextual. Aplicație pe "Levantul"1 de Mircea Cărtărescu (2000) și Intertextul în poezia lui Adrian Maniu (2001). Ipoteza pe care următoarele pagini și-au propus să o avanseze se referă la posibilitatea citirii intertextului în cheia Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) eliadian, fără să absolutizăm conceptul din teoria textului. Nu am avut decupaje prestabilite (Charles Mauron), ci ne-am lăsat în voia operei eminesciene, urmărind cum firul intertextual ce leagă endogeneza de exogeneză ne conducea spre miezul creației, niciodată atins. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică asupra intertextu alității. De la intertext la mit" avansează ipoteza în virtutea căreia intertextualitatea ar putea fi percepută în cheia MER. Caracteristicile esențiale ale mitului se verifică pentru intertext, dacă acesta din urmă nu este perceput ca simplu transfer al unei secvențe textuale dintr-o pagină în alta. De altfel, pentru identificarea corespondențelor intratextuale de la suprafața epidermică a textului, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Repetiția produce un declic și întreg mecanismul se pune apoi în mișcare: diferirea implicită și creativă, tensiunea care se degajă în urma suprapunerii (niciodată complete), evadarea din timpul profan în cel sacru. Am insistat înaintea derulării celor patru principii de funcționare MER/Intertext asupra disocierii mitului de mit literar, pentru a clarifica faptul că nu ne revendicăm de la mitocritică, nu încercăm să identificăm în trama eminesciană umbra vreunui scenariu mitic. Cele patru principii pe care Mircea Eliade le atribuie mitului și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
componentă de noutate a prezentei lucrări, cu o serie de ipoteze inedite de analiză asupra prozei eminesciene menite să lumineze modernitatea paginilor citite: o cu pretextul nuvelei Cezara, este evidențiată legătura dintre intertextualitate și ekphrasis; o lectura intratextului în cheia MER; o [Archaeus] este citit ca alegorie a intertextualității; o s-a încercat apropierea de un al treilea model cosmologic, neexplorat de Ioana Em Petrescu, și anume cel einsteinian. Sub aspect metodologic, analiza pe text a urmat o stilistică progresivă (după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
textelor: o paratextualitate și metatextualitate: critica genetică, critica literară; o arhitextualitatea: raportarea la gen; o intersemiotica artelor. În termenii Ecaterinei Mihăilă, intertextualitatea implică o discuție despre structura de suprafață, respectiv structura de adâncime ale textului 43. (În Mitul Eternei Reîntoarceri MER -, reeditarea are loc la nivelul structurii de suprafață, cu propagarea undelor către structura de adâncime. Ritualul vizează prima structură, iar anularea timpului profan și proiecția în cel sacru țin de structura profundă.) Cercetătoarea stabilește la rândul ei o taxinomie a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
perfecte, paradisiace, se concretizează prin intermediul imaginii unei insule prea-fericite, a cărei repetiție analogică dă naștere grădinilor sacre, în mijlocul cărora templul este situat pe un ostrov înconjurat de un bazin"7. Am arătat în alt capitol importanța celor patru principii ale MER pentru înțelegerea intertextului. Wunenburger sistematizează prin formularea principiului analogiei configurația principiilor eliadiene (model exemplar, repetare, ruptură a duratei profane și reintegrare într-un timp primordial): analogia permite deopotrivă ca un moment prezent al timpului să devină o repetiție simetrică de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
proza eminesciană publicată sau în varianta finală din manuscrise pentru o lectură a intratextualității numite transprozastice. Intertextul este mai mult decât permutare ori suprapunere, niciodată totală, a două sau mai multe entități textuale. Interpretarea lui în termenii Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) ne va furniza un câștig de comprehensiune asupra mecanismului intertextual pe care încă nu l-am obținut prin studiul "din interior". Este necesară desprinderea de teluricul textual. Când sugeram (vezi supra) imaginea unei "bolți intratextuale" eminesciene, dincolo de un ușor derapaj
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
4. Reintegrare într-un timp primordial. Și mai importantă este rezultanta acestor caracteristici: repetarea produce o tensiune aparte, cu proiectarea lectorului și a scriitorului, totodată, într-o dimensiune accesibilă numai pe această cale (similară, ca stare de spirit, reeditării specifice MER). 1. Model exemplar. Protagoniștii jocului intertextual, hipotextul și hipertextul, se situează în spațiul textual al aceleiași nuvele (intratext prozastic) sau în texte diferite (intratext transprozastic). (H1) Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
el însuși, lasă ușor să se întrevadă, prin jocul adesea involuntar al reluărilor și variațiilor, figurile obsesive ale imaginarului său (Vaillant: 1992, 113). Urmărind seriile intratextuale și constelațiile lor, vom percepe figuri obsesive ale imaginarului prozei eminesciene sau, în termenii MER, modele exemplare. (H6a) Adâncimea mea tu o ai în tine, numai încă nedescoperită. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dacă n-ai fi de firea mea? Crezi că te-aș fi ales de discipul al meu de nu te știam
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
text și operă și remarcăm faptul că textele eminesciene caută nuanțele cele mai potrivite și exersează pensula cea mai fină până la desenul unui portret, al unei situații sau a unui tablou din operă. Primul din cele patru Principii fundamentale ale MER se verifică pentru intratext. Identificarea modelului exemplar este posibilă prin vizualizarea centrului de greutate al segmentului repetării (entitatea intratextuală cu rol de nucleu). Însă reeditarea, fie de natură mitică, fie intertextuală, se relevă prin diferență repetiția angajată (Gilles Deleuze) între
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dacă sunt parcurse cele trei etape ale realizării ei: "1 lectorul să recunoască prezența, într-un text, a altui text; 2 să identifice acest hipotext; 3 să măsoare distanța dintre hipotext și hipertext" 38. Atunci când este vorba despre reeditarea specifică MER, condițiile sunt satisfăcute numai în cazul actului deliberat, care ia forma ceremonialului. (H8a) Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tras în trecut" (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 43). 4. Reintegrare într-un timp primordial. Repetarea intertextuală produce un efect similar întrucâtva celui din registrul mitic. Este vorba despre contemporaneizarea lectorului / scriitorului cu illud tempus. Reeditarea nu este nici pentru MER totală: dacă ne vom gândi, de pildă, la evenimentele actualizate printr-un ceremonial, vom accepta realitatea că secvența derulată în altar într-o zi de duminică nu va fi identică, la modul absolut, celei din următoarea zi de duminică. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intertextuală, dar amândoi trăiesc tensiunea efleurajului hipotext/hipertext : "Unde să stăm? aud un glas din centrul de jăratic al cărții". Demersul intertextual răspunde unor resorturi care depășesc registrul literar. El aplică, de o manieră specifică, cele patru Principii fundamentale ale MER și se poate explica prin ele. Intertextul poate fi trăit, mai mult decât înțeles, prin Mitul Eternei Reîntoarceri: "Și viața se-ncepea din nou, fericită și lină, o eternă repetițiune a fericirei de ieri" (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 265
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
eminesciene insistă asupra hiatusului dintre hipertext și hipotext (dacă vom particulariza medierea literară pentru mecanismul intertextual), în timp ce noi am încercat să reducem această distanță, considerată mai ales sub aspect temporal, de fapt, să o anulăm, în virtutea principiilor de funționare ale MER. Diferența din medierea literară acționează prin spațiere; diferența intertextuală (diferirea) produce spațializare, prin lectura tabulară. În imposibila regăsire a semnului cu originea citim ideea în virtutea căreia intertextualitatea ar transcrie literar un verb inexistent (încă): "a nesfârși" [infinir]. Paradoxul repetării rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ar trebui învinsă învăluirea entropică în care Eminescu își apără mitul. Résumé L'hypothèse, que la thèse de doctorat vise à présenter, renvoie à la lecture de l'intertexte dans la clé du Mythe de l'Eternel Retour chez Eliade (MER). Puisque nous n'avons pas eu de découpages préétablis (Charles Mauron), nous sommes partis de l'oeuvre d'Eminescu, à chaque fois en nous assayant à la table d'écriture, animés par la pensée "voyons ce qu'Eminescu nous dit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
d'un autre auteur. Pour la prose d'Eminescu, cettes catégories nous ont aidé. Chapitre 2 "Une perspective anthropologique sur l'intertextualité. De l' intertexte au mythe" avance l'hypothèse selon laquelle l'intertextualité pourrait être considérée dans la clé MER. Les caractéristiques essentielles du mythe se vérifient pour l'intertexte, si celui-ci n'est pas perçu comme un simple transfert d'une séquence textuelle d'une page à l'autre. En outre, afin d'identifier les correspondances intratextuelles de la surface
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
d' Eminescu ayant le rôle de mettre en évidence la modernité des pages lues : la nouvelle Cezara est le prétexte pour mettre en évidence la liaison entre l'intertextualité et ekphrasis; la lecture de l'intratexte dans la clé du MER; [Archaeus] est lu comme allégorie de l'intertextualité; on a élaboré un troisième modèle cosmologique, inexploré par Ioana Em. Petrescu, à savoir celui d'Einstein. Sous aspect méthodologique, l'analyse du texte a suivi une stylistique progressive (selon le modèle
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
hypertext, Myth of the Eternal Return, prosaic intratextuality, transprosaic intratextuality, transgeneric intratextuality, transauthorial intratextuality. The theory that this doctor's degree aims to promote refers to the intertext reading in the key of Eliade's Myth of the Eternal Return (MER). Since we have never had pre-cutouts (Charles Mauron) we have left ourselves to the will of Eminescu's work, sitting at the writing table with the thought "let's see what else Eminescu says". This way we have learned that
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
will facilitate the operationalization of the intratexual in authors' work. So it was for Eminescu's prose. Chapter 2, "An anthropological perspective on intertextuality. From intertext to myth" promotes the hypothesis according to which intertextuality could be perceived in the MER key. The essential characteristics of the myth are checked for the intertext, if the latter is not seen as a simple transfer of a textual sequences from one page to another. Moreover, to identify intratextual correspondences from the epidermal surface
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
of unique hypothesis of analysis of Eminescu's prose meant to shine the modernity of the read pages: the link between intertextuality and ekphrasis is highlighted with the pretext of the novel Caesara; the reading of the intratext in the MER key; [Archaeus] is read as an allegory of intertextuality; the third cosmological model has been developed, unexplored by Em Ioana Petrescu, namely the Einsteinian. In terms of methodology, the text analysis has followed a progressive style (by the contrastive stylistics
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de tant de textes consommés, c'est-à-dire de l'intertextualité (s.a.).] 7 [Il faut dire aussi que des prétendus plagiats peuvent surpasser de loin leur modèle. Ainsi P.-A. Lebrun (1785-1873) est l'auteur d'un Cimetière au bord de la mer dont le plan, la suite des images et même le texte d'une dizaine de vers sont très semblables au Cimetière marin de Valéry. On parlera dans ce cas d'intertextualité, pour éviter les connotations péjoratives, qui seraient déplacées]. 8
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]