19,907 matches
-
de stat. Sînt locuri în care se vîră cu forța două sisteme diferite în aceeași teacă. Cei retribuiți lunar se întîlnesc într-o distribuție cu cei care primesc sume stabilite pe baza unui contract de colaborare, ofertant, care face din meseria de actor o profesiune realmente liberală. Și nu întotdeauna valoarea îi așează în tabere diferite din punct de vedere material, ci 'încadrarea". Deși au trecut atîția ani din 1989 și pînă astăzi, flexibilitatea actorului este greoaie. Puțini și-au luat
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
frapat întotdeauna teribila asemănare cu eroinele unui produs literar autohton extrem de gustat la apariție, romanul Arta conversației al Ilenei Vulpescu. Acolo, Femeia (cu un binemeritat, desigur, F mare) face mîncare și spală evident, iar în plus își face foarte bine meseria de medic, se ocupă exemplar de copii și mai are timp să-și croiască și cîte un palton între două zîmbete binevoitoare. Iar Fiica (același F mare) se fardează strident și pune o fustă de două palme numai pentru a
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest compartiment al ediției. (Nu pot să
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest compartiment al ediției. (Nu pot să nu recunosc că meseria mea de cronicar de ediții mă îndreaptă, fără alte explicații și scuze, spre acest capitol al ediției Caragiale). Și pentru că spațiul unei cronici e, totuși, fatalmente limitat, mă voi opri exclusiv la primul volum al ediției. Firește că sumarul respectă
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
pentru că ăsta ar fi trend-ul impus de luminații într-ale didacticii de la București, ci pentru că orice profesor, înainte de a fi profesor de educație fizică sau de geografie, e profesor pur și simplu și e obligat să știe, prin specificul meseriei sale, diferența dintre programă analitică și curriculum diferențiat. Dacă acești termeni buclucași ar fi avut o normală și o nepolitizată întrebuințare, multe dintre disputele sterile și păguboase pentru învățământul românesc ar fi fost evitate. Și totuși, mișcările de reformă, schimbările
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
decât ne imaginăm. Vor pleca și se vor întoarce. S-a întâmplat să discut mult, în ultimele luni, cu oameni mai de la coada ierarhiei sociale: țărani proletarizați, șantieriști, muncitori necalificați, mici meseriași rămași fără loc de muncă sau chiar fără meserii. Nici unul dintre ei nu-și vedea rezolvate problemele în România, dar nici unul nu-și punea problema să se stabilească definitiv în străinătate. Idealul lor coincidea cu cel al sârbilor din anii '60-'70. Și, într-un fel, și cu idealul
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
pe neașteptate și atît de repede, încît, în ce mă privește, nu-mi vine a crede nici acum, Z. Ornea, învățatul istoric literar, colaboratorul permanent al României literare și prietenul meu dintotdeauna. A fost omul cel mai harnic și devotat meseriei sale din cîți am cunoscut. Cînd s-a internat, cu două săptămîni în urmă, ne-a anunțat că avem trei cronici de ediție gata scrise, pentru eventualitatea unei spitalizări mai lungi. Singura eventualitate la care colaboratorul nostru nu s-a
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
de început. Un început pe care Gheorghe Grigurcu n-a mai putut sau n-a mai vrut să-l depășească. Acuza presupune un curaj, dar are și un inconvenient: este ușor de scris și se epuizează repede. Un scriitor de meserie (cum este criticul în cauză) și-a condamnat scrisul pentru apărarea unei cauze. Acesta este paradoxul lui Gheorghe Grigurcu: s-a dedicat scandalului, a făcut un soi de presă cotidiană, aproape exclusiv în perimetrul cultural. Aici ar interveni o primă
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
platoul canalului de televiziune Antenne 2 unde, timp de 25 de ani (mai întîi ca animator al emisiunii Apostrophes, 1975-1990, cu care și-a cucerit renumele internațional, apoi al emisiunii Bouillon de culture, 1991-2001), și-a făcut exemplar, admirabil, genial meseria de ziarist cultural, singura calitate pe care și-o recunoaște, fidel formației și dispozițiilor sale și unei profesiuni de credință foarte clar exprimată: ,, Da, cuvîntul pe care îl revendic pentru Apostrophes este promovarea." ,,Promovarea cărților, a lecturii, a plăcerii de
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
provoca pe animatorul-vedetă la o serie de convorbiri, încercînd să-l facă să-și dezvăluie secretele, să deschidă culisele laboratorului său de creație. A rezultat o carte cuceritoare, optimistă, veselă, spontană, generoasă, după chipul și asemănarea eroului ei: Bernard Pivot Meseria de a citi Răspunsuri lui Pierre Nora. De la Apostrophes la Bouillon de culture (Editura Gallimard, 1990 și 2001)* Aflăm că s-a născut ,,le plus gaiment du monde" - Nora l-a rugat pe Pivot să-i răspundă la o serie
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
spiritual, de bună calitate, e drept, și în privința oralității, așa că repurtează victorii și pe acest teren. Ce secrete profesionale aflăm? Dezamăgire. Pivot nu are secrete, nici soluții miraculoase, ci respectă cu sfințenie o serie de reguli de bun simț ale meseriei, o disciplină de lucru de la care nimic nu îl poate abate, își respectă imaginea și își păstrează buna dispoziție. ,, Cred în modestia și în ignoranța receptivă și neliniștită a animatorului de televiziune." ,, Dacă am o tehnică de interviu? Nu. Am
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
citesc. Cele mai bune întrebări puse autorilor s-au iscat din remarcarea unei ambiguități, a unui cuvînt șocant, pe care nu ai nici o șansă să le descoperi dacă pui lectura pe același plan cu alergarea. Apoi, cînd cititul este o meserie, disponibilitatea vizuală și spirituală trebuie să fie maximă. Să ai timp, să nu grăbești sau să expediezi lectura. Să ai mintea limpede pentru a te concentra asupra cărții. Politețea datorată oricărui autor, celebru sau nu, fie că îl admiri sau
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
O regulă de aur: reputația ireproșabilă " Am avut ambiția de a fi un foarte bun ziarist și, sincer vorbind, doar dacă nu sînt eu prea naiv sau prea orbit, nu prea văd cum poți reuși pe termen lung în această meserie, dacă alături de numele tău trebuie să scrii cifre sau cuvinte care dovedesc că ești influențabil, sensibil la onoruri și atenții. Acesta este unul dintre motivele pentru care ziariștii, pentru a scăpa de tentații, trebuie să fie bine plătiți. În ceea ce
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
emisiuni cu record de audiență. Cuvîntul preferat? Cuvîntul pe care îl detestați? Drogul favorit? Sunetul, zgomotul care vă place? Sunetul, zgomotul care vă scoate din sărite? Înjurătura la care recurgeți? Personalitatea pe care ați propune-o pentru o nouă bancnotă? Meseria pe care nu v-ar fi plăcut să o faceți? Planta, copacul sau animalul în care v-ar plăcea să vă reîncarnați? Dacă Dumnezeu există, ce ați vrea să vă spună, după moarte? * Un comentariu al activității lui Pivot, pe
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
nici unei categorii profesionale, știu foarte bine cu ce situații penibile se confruntă medicii, profesorii sau - cu unele excepții - chiar polițiștii. Dar, pe ansamblu, randamentul presei este superior celui din oricare altă profesie. Fața nevăzută a presei Ziaristica este una dintre meseriile cele mai aprig supuse sistemului ,,la vedere". Un manager are cîteva zeci de parteneri de afaceri, un actor are cîteva sute de spectatori, un medic are, uneori, cîteva mii de pacienți, dar un editorialist are zeci de mii de cititori
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
a venit vremea ca beneficiarii presei să afle despre aceasta cîteva detalii pe care mă îndoiesc că le cunosc. Cine este ziarist? Nu putem vorbi despre ziariști fără a stabili mai întîi despre cine se poate spune că are această meserie. La prima vedere, jurnalist ar fi orice persoană care scrie, regulat sau ocazional, într-o publicație (respectiv are materiale publicistice la radio ori TV). Lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu cred că pot fi considerați ziariști specialiștii din diverse domenii
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
nu știu asta, în marea lor majoritate editorialiștii și conducătorii de azi ai publicațiilor au practicat mai toate aceste genuri (mai bine sau mai rău, firește). Cum ajungi ziarist? În România postdecembristă, 90% dintre ziariști au ajuns să practice această meserie datorită relațiilor personale. Această afirmație, aparent dură, nu minimalizează cu nimic meritul talentelor (acolo unde acestea există). Dar trăim în România și, în ziaristică la fel ca în oricare alt domeniu, valoarea singură nu este suficientă. Absolvirea unei facultăți de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
crizele financiare nu se manifestă doar prin disponibilizări: salariile pot stagna ani de-a rîndul, în ciuda inflației galopante, sau pot chiar să scadă, te poți trezi fără bani de diurnă, benzină, materiale consumabile, abonament telefonic etc. Cum să-ți faci meseria de ziarist dacă trebuie să contorizezi minutele vorbite cu sursele și nu prea ai bani de deplasări? Nu în ultimul rînd, uneori publicația/postul supraviețuiește doar cu prețul unei sărăcii jenante a produsului finit. În aceste condiții, ziariștii care se
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
ca port fortificat la Marea Baltică. Setea țarului de cunoaștere, la cei 25 de ani ai săi, era imensă și atotfolositoare. Se instruia pe sine pentru a putea, apoi, transforma Rusia. În Olanda, lucră, ca muncitor pe șantierele navale, învățînd o meserie de care, știa că are nevoie. Și aduse cu el meșteri străini pricepuți. Ajuns acasă, știind că e detestat de boieri, tăie cu forța, cîteva sute de bărbi. În 1696 a întemeiat primul ziar moscovit (Gazeta Moscovei) prin care încerca
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
ca un trăznet. Nu mi-aș fi imaginat că poate exista așa ceva tocmai aici, unde civilizația este necunoscută. Absentă. Caut niște brînză și îmi tîrîi ochii din dugheană în dugheană pînă la sibienii mei. O tocilărie și lamentațiile meșterului că meseria lui este pe cale de dispariție. Cui îi pasă? Într-un sordid magazinaș văd pe un raft o sticlă cu următoarea etichetă: "Băutură alcoolică cu gust de vodcă". 10.000 de lei jumătate de litru! Doamne, ce poate fi înăuntru? Și
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
ar uza rapid și ar deveni subiect de știri mărunte în ziare sau de imagini fără sonor la televiziuni. Or, de ce n-am recunoaște, aceiași ziariști sau comentatori care îi numără premierului aparițiile la posturile de televiziune își pot face meseria ca și cum s-ar întîmpla, zilnic sau aproape zilnic, ceva grație contribuției benevole, dar nu și dezinteresate, a premierului.
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
Iulia Popovici Jessica Douglas-Home nu e și nici n-a fost vreodată un spirit rebel, dintre cele care se alătură unor cauze pierdute tocmai pentru că nu au sorți de izbîndă. Scenografă de meserie, primul său contact cu Europa de Est s-a produs prin intermediul soțului, corespondentul pentru apărare al ziarului The Times, arestat timp de cîteva zile în Cehoslovacia în 1968. începînd însă cu octombrie 1983, cînd a ajuns ea însăși pentru prima dată la
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul său, un ins care nu pierde nici o telenovelă și iubește cinema-ul lui papa!" Într-adevăr hazul acestui film este desuetudinea lui, simplitatea dezarmantă a subiectului și mizanscenei. Un părinte coafor de meserie este dezamăgit cînd află și el, cel din urmă, că fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze în profesie, ci aspiră să devină actriță. Prin ochii săi de provincial de modă veche sînt
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
Sabin Manuilă, devenind membru încă în primul guvern Sănătescu, ca delegat al PNȚ și, apoi, în guvernul N. Rădescu, îl invită pe Golopenția să i se alăture ca șef de cabinet, acesta refuză categoric. El prefera să-și vadă de meserie, deși la pregătirea actului de la 23 august, invitat de un om de legătură al lui Lucrețiu Pătrășcanu, ia parte, fără a se aventura politic mai departe. În 1946, în calitate de expert statistic, e integrat, la propunerea lui Pătrășcanu, ca membru în
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
și-a sedus timpul și a oferit nenumărate paliative istoriei și actorilor ei, dar nu a reușit să coaguleze un mesaj convingător, dacă nu pentru durata lungă, măcar pentru intervalul de dincolo de orizontul clipei. Nereușind, în afara unei severe stăpîniri a meseriei și a unei certe acurateți a expresiei, nici să propună perspective estetice noi și nici să pună în cauză problemele de limbaj, el nu a avut măcar prezența de spirit de a construi o lume coerentă denotativ, așa cum a făcut
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]