2,951 matches
-
1940, 10; Ștefan Baciu, „Pământul luminilor mele” G, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1982), 868-869; Streinu, Pagini, II, 121-125; Dan Petrașincu, „Cununa soarelui” VAA, 1942, 436; Dim. Caracostea, „Pământul luminilor mele”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Manolescu, Metamorfozele, 34-35; Crohmălniceanu, Literatura, 162-165; Micu, „Gândirea”, 558-570; Dorin Teodorescu, Poezia lui D. Ciurezu, în Unele contribuții la istoria mișcării literare din Craiova, Craiova, 1977, 1-37; Tomuș, Mișcarea, 73-75; Mircea Popa, D. Ciurezu - fișă autobiografică, T, 1986, 8; Firan, Profiluri, 196-198
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
în universul practicii corporale normale, dirijat de conștiință și știință, de articulații clare și mișcare, și în universul practicii nenormative, amplasată în subterană, strivită, comprimată, unde se formează mereu același limbaj «incorect» al trupului descoperit, capabil de cele mai uluitoare metamorfoze. Numai devenind șoarece, poți pătrunde în universurile neumane și să înțelegi ce înseamnă să fii «om»“1. Paradoxalistul dostoievskian merge însă și mai departe: își repudiază pînă și mediul firesc, Subterana. „Dar ajunge, își încheie el discursul; nu mai vreau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
declanșează formarea rețelei de fibrină în ochiurile căreia se vor dispune plachetele; aceste fenomene converg către formarea unui dop plachetar permanent și stabil. Formarea trombului plachetar parcurge trei stadii: agregare provizorie (val primar de trombocite), faza de remisiune, agregare definitivă (metamorfoză vâscoasă). 13.2. Coagularea sângelui Procesul esențial în coagularea sângelui este activarea protrombinei de către un complex enzimatic, urmată de acțiunea trombinei asupra fibrinogenului; astfel rezultă monomerii ce vor constiuti rețeaua de fibrină, Factorii coagulării poartă diverse denumiri care provin de la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fi într-adevăr d-o arte dac-ar avea nevoie de inspirațiune uitită (leichtsinnig) ca de-o condițiune absolută a celor mai mari efecte ale sale. {EminescuOpXIV 228} {EminescuOpXIV 229} {EminescuOpXIV 230} sa, două, cumcă un public privește la astă metamorfoză, astă prefăcătură a întregei sale individ[ualități], cumcă el așadar se abandonă în toată aparițiunea sa esterioară unei mulțimi ce-l privește. Adeverirea acestei concepțiuni ce se ține numa de (aparițiune) înfățișare (Erscheinung) e notificată deja în cele de mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Astfel rutina intră sub forma ei cea mai urâcioasă în spiritele unui Richard III, Shylok, marchiz de Posa, Hamlet și percurge figurele acestea și multe altele și dintr-ale comediei într-o metempsicoză oarecum reversă și-și readuce în fiece metamorfoză întotdeuna eul său bine conservat, cu toată individualitatea lui și cu toată necapacitatea de-a esprima ceva. Așa stă treaba cu atitudinea și cu valoarea ce-are rutina în reprezentațiunea dramatică amăsurat noțiunei sale. 2. STADIUL REFLEXIUNEI Trecerea din stadiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regal mai sus amintit. Dacă nici lucrătoarele, nici trântorii nu se balegă încă, bălegarul rămâne din contra în stomah până ce viermușul se face păpușă, și abia în starea de păpușă ori de cocon iese din trupurile insectelor în stadiu de metamorfoză și dă locului sau bășicei de libelă (camașă) o proprie coloare galbenă. Albinele, nefiind în stare a desface acești coconi fini de pereții de ceară, ele rămân lipite de pereți, lucru prin care tot fagurul în care s-a făcut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ierburi somnifere primite de la vrăjitoarea Medeea : „După ce-l stropește cu iarbă cu soc adormitor și-i spune de trei ori vorbe aducătoare de somn toropitor, care opresc marea tulburată și fluviile repezi, un somn ciudat închide ochii balaurului” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul adormirii/amorțirii demonului de către zeu (erou) este sinonim cu cel al „legării” acestuia. Aceste forme de „îmblânzire” a monstrului definesc zeul (eroul) magician, în antiteză cu zeul (eroul) războinic care decapitează monstrul cu sabia sau îl străpunge cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a Gorgonei” (47, p. 17). De asemenea, lancea aruncată de Romulus s-a înfipt în Colina Palatină, colină pe care a fost întemeiată cetatea Romei. Lancea ar fi prins rădăcini și a înfrunzit, devenind un „copac cu crengi mlădioase” (Ovidiu, Metamorfoze, XV ; Plutarh, Romulus, XX). Colina, lancea și arborele sunt reprezentări simbolice similare și, de multe ori, interșanjabile. Ele definesc același concept cosmologic : Axis mundi. Conform unei alte legende, din același ciclu (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 10), primul templu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele comentate mai sus. Eroul grec Erysichthon, printr-un act nelegiuit, a tăiat (nu ni se spune în ce scop) un stejar sfânt, consacrat zeiței Ceres (Demetra). Aceasta l-a pedepsit - prin înfometare - să-și sfâșie propriul trup, autodevorându-se (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 739-878). În privința tăierii nerituale a arborilor sacri sau consacrați, vezi și 90, pp. 235- 239. A doua legendă, avându-l ca erou pe Isus, este cuprinsă în apocriful slavon Evanghelia copilăriei (lui Isus) (secolul al XIV-lea). Trecând pe lângă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
covor zburător. e) într-o legendă antică, Andromeda - fiica regelui etiopian Kephaios - este desemnată să fie jertfită unui balaur marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la templul zeiței Artemis (Euripide, Ifigenia la Aulis ; și Ovidiu, Metamorfoze, XII). g) Și în legenda lânii de aur se găsesc „zburători prin nori” și rituri sacrificiale, de data aceasta pentru declanșarea ploii. Phrixus și Helle - fii ai Nephelei (zeița norilor) și nepoți ai lui Eolus (zeul vântului) - urmau să fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9, 25). Puterile sale hidrometeorologice sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre izvorul lor râuri, uimite Ale lor maluri privind, răzvrătitele mări potolesc și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre izvorul lor râuri, uimite Ale lor maluri privind, răzvrătitele mări potolesc și Le răscolesc prin descântec, când sunt liniștite ; împrăștii Norii și-i strâng ; eu pe vânturi le-alung și le chem (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu sciții”, la lăcașul daimonului foamei : ...iar ca depărtarea să nu te-nspăimânte, Ia carul meu, ia balaurii mei și cu frâiele-acestea, Mână-i prin aer (Metamorfoze, VIII, 794-796). Omoloagă a zeiței Ceres, Demeter posedă și ea un car aerian tras de balauri pe care îl dăruiește discipolului său Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura. După cum notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
misiunea și puterile cu care era învestită de zeiță, însăși Medeea, „slujindu-se de unele leacuri doftoricești, făcu să se ivească chipurile unor balauri pe care pretindea că-i adusese zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor”. De asemenea, și Ovidiu (Metamorfoze, VII) povestește despre puterile vrăjitoarei Medeea asupra stihiilor atmosferice și despre zborurile în văzduh pe care aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să străbată prin întortocherile Labirintului” (Plutarh, Thezeus, XIX), sau De-o fecioară ajutat, cu un fir ce mereu l-înfășoară, Al lui Egeu fiu [= Tezeu] găsi ușa anevoioasă prin care Nu mai trecuse-ndărăt nici unul din cei dinainte-i (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 175-177). 4. „Legarea” Minotaurului Conotațiile mito-simbolice ale firului sunt extrem de complexe. Dintre ele, cea a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să adoarmă („lege”) nu mai puțin fiorosul balaur care păzea „lâna de aur” (39). Prototip al vrăjitoarei, Medeea nu leagă balaurii doar la figurat (administrându-le „ierburi descân- tate”), ci și la propriu, înhămându-i la carul său aerian (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Este posibil ca aici, la acest nivel, să se regăsească statutul inițial al Ariadnei, respectiv al lui Tezeu. Eroul și eroina sunt două ipostaze sexualizate ale aceleiași entități primordiale androgine. Faptul este confirmat și de încercarea lor de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Asia, orgiilor dionisiace li s-a opus regele indian Myrrhanus (cf. Diodor, Biblioteca istorică, III, 65) sau Morrheus (cf. Nonnos, Dionysiacele, XXIX). Semilegendarul rege teban Pentheus - urmașul lui Cadmos - a interzis „noile rituri”, însoțite de „nebunia pricinuită de vin” (Ovidiu, Metamorfoze, III), punându-l în lanțuri pe însuși Dionysos. Tânărul bazileu va muri sfâșiat de bacantele în delir mistic, conduse chiar de mama sa, Agave (Euripide, Bacantele). Tot rupt în bucăți de bacantele trace, încununate cu iederă, a sfârșit și Orfeu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
evreiești existente în surse mult mai vechi și practicile mistico- -magice în vogă în aria geografică din care a apărut hasidismul” (132, pp. 250-252). Unguentele halucinogene folosite de vrăjitoarele din Antichi- tate (vezi Apuleius, Măgarul de aur, III ; și Ovidiu, Metamorfoze, XV, 356) și de cele din Evul Mediu erau compuse din multe și diverse ingrediente. Conform proceselor-verbale redactate de inchizitori, plantele psihotrope cele mai folosite (separat sau în combinație) erau mătrăguna (Atropa belladonna) (133), cânepa indiană (Cannabis indica), ciumăfaia (Datura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
foi de mac (Papaver somniferum). Dragonul care păzea grădina Hesperidelor este răpus dându-i-se miere amestecată cu opium (Virgiliu, Eneida), iar dragonul care păzea „lâna de aur” este învins după ce Iason „îl stropește cu iarbă cu soc adormitor” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul este atât de puternic, încât a pătruns chiar și în unele basme culte. În Vrăjitorul din Oz, de pildă, la intrarea în „lumea de dincolo”, în ținutul vrăjitorului, eroii imaginați de Frank Baum cad într- un somn letargic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre partizanii actualei majorități parlamentare, cari, acum șase ani, n-aveau ce mânca și trebuiau să-și cârpească singuri pantalonii, au devenit milionari prin esploatarea speculativă, a situațiunii politice și în socoteala contribuabililor. N-avem a ne mira de asemenea, metamorfoze financiare într-o țară unde esploatarea influenței politice în favorul întreprinderilor se face într-un mod atât de dezghețat ca-n România. Dar ar trebui să fie cineva orb daca ar ignora efectele triste pe cari le exercită asupra viitorului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naratori auctoriali, mediatori personalizați sau reflectori se referă la alt strat, și anume la structura de suprafață, care este vizibilă pentru cititor fără vreo operație teoretică. Fragmentul din prefața romanului Alesul care a fost citat anterior este o capodoperă a metamorfozei literare a unui concept din teoria narațiunii. Spiritul narațiunii, care aparține înălțimilor eterice ale abstracțiunii, se transformă brusc într-o persoană pe deplin tangibilă care i se prezintă cititorului în calitate de narator ființînd într-un hic et nunc propriu. Potrivit terminologiei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai multă necreditabilitate vom accepta, fără a pierde din simpatie"355. În concordanță cu această teză, Booth numește personajele- reflector "naratori" și discută credibilitatea lor Emma a lui Jane Austen, Strether, Paul Morel, Pinkie (Brighton Rock) și Gregor Samsa (din Metamorfoza de Kafka). Prin ștergerea distincției dintre personajele-narator și personajele-reflector și prin aplicarea criteriului credibilității în egală măsură ambelor categorii, Booth atenuează semnificația structurală a acestei distincții și reduce utilitatea de altfel foarte importantă a criteriului credibilității. Criteriul credibilității ar fi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Hero, 281 Ulysses (Ulise), 22, 28-29, 103-104, 181, 224, 229, 254, 259-262, 266-267, 293, 330-333 Jung, C.G., 266 Kafka, Franz, Der Prozeß (Procesul), 119-129, 123, 127, 294, 292 Das Schloß (Castelul), 123, 126, 138, 224, 236-237, 292, 321 Die Verwandlung (Metamorfoza), 233 Kahrman, C., 50 Kanzog, Klaus, 52, 227 Karl, F.R., 223 Karpf, Fritz, 324 Karrer, Wolfgang, și Eberhard Kreutzer, 53 Kayser, Wolfgang, 21, 39-41, 46, 134-135 Keller, Gottfried, Der grüne Heinrich (Heinrich cel Verde), 133-135, 138, 301, 308 Die Leute
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]