1,016 matches
-
extensii de la Daugavpils la Vilnius și de la Kaunas la Virbalis. Primul tunel feroviar de la Kaunas, unicul încă în funcțiune în Țările Baltice a fost terminat în 1860. Principala rețea a Căilor Ferate Lituaniene constă din 1,749 km (1,087 mi) de cale ferată cu ecartament larg de 1,520 mm (4 ft 11.8 in) dintre care 122 km (76 mi) sunt electrificați. Compania operează și 22 km (14 mi) de cale ferată cu ecartament standard. Calea ferată transeuropeană cu
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
Baltice a fost terminat în 1860. Principala rețea a Căilor Ferate Lituaniene constă din 1,749 km (1,087 mi) de cale ferată cu ecartament larg de 1,520 mm (4 ft 11.8 in) dintre care 122 km (76 mi) sunt electrificați. Compania operează și 22 km (14 mi) de cale ferată cu ecartament standard. Calea ferată transeuropeană cu ecartament standard , pe ruta Helsinki-Tallinn-Riga-Kaunas-Varșovia cu legătură mai departe către Berlin este în construcție. a fost o centrală nucleară din epoca
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
Căilor Ferate Lituaniene constă din 1,749 km (1,087 mi) de cale ferată cu ecartament larg de 1,520 mm (4 ft 11.8 in) dintre care 122 km (76 mi) sunt electrificați. Compania operează și 22 km (14 mi) de cale ferată cu ecartament standard. Calea ferată transeuropeană cu ecartament standard , pe ruta Helsinki-Tallinn-Riga-Kaunas-Varșovia cu legătură mai departe către Berlin este în construcție. a fost o centrală nucleară din epoca sovietică. Unitatea nr. 1 a fost închisă în decembrie
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
fizică. Strâmbă-Lemne se laudă că a făcut „să trosnească“ viața, strângând-o în brațele lui "(Chiot uriaș)". Izvoarele unor atari puteri sunt anteice, căci gigantul, în momentele de cumpănă, răcnește: Dar tu, pământ, m-ajută și te crapă / Și dă-mi din seva ta să beau o gură - / Să dau de-a rostogolul cerul greu, / Și-un munte înșfăcând - cât nouă turle - / În frunte să-l țintesc pe Dumnezeu, / Să tune patru zări, când o să urle ! "(„Geamăt de uriaș“)". Poetul trăiește
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
precise au determinat că aria țării este de 160 km (61.776 sq mi), frontierele fiind de 77.9 km (48.4 mi). Astfel, Liechtenstein a descoperit cu această ocazie că frontierele sale sunt cu 1.9 km (1.2 mi) mai lungi decât se credea. Liechtenstein este una dintre cele doar două țări din lume care nu are ieșire la mare și nici vecini cu ieșire la mare (cealaltă fiind Uzbekistan). Liechtenstein este a șasea cea mai mică țară independentă
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
Wolf Concert pentru pian și orchestră în do diez minor Orchestră Națională Radio Dirijor: Ludovic Bacs Dana Borsan Frederic Chopin Concert pentru pian și orchestră nr.2 în fă minor op.2 Maurice Moszkowski Concert pentru pian și orchestră în Mi major op.59 Orchestră Națională Radio Dirijor: Ludovic Bacs Perrenial România Ciprian Porumbescu Balada op.29 George Enescu Rapsodia Română în la major op.11, nr.1 Constantin Dumitrescu Dans țărănesc op.15 Marțian Negrea Isbuc (Tarantella) din suita "Munții
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
de aflat în catedrala Saint Paul din Londra, în 1881. Împreună cu Marele Clopot, turnul cu ceas găzduiește patru clopote mai mici care bat la fiecare sfert de oră. Cele patru clopote de sfert de oră bat pe tonalitățile: "sol♯", "fa♯", "mi" și "si". Ele au fost turnate de John Warner & Sons la turnătoria Crescent în 1857 ("sol♯", "fa♯" și "si") și 1858 ("mi"). Turnătoria se afla în Jewin Crescent, ceea ce astăzi este centrul artistic Barbican din Londra. Clopotele de sfert de
Big Ben () [Corola-website/Science/319188_a_320517]
-
acel sunet specific biwei numit "sawari", un fel de zumzăit. Există 7 tipuri, depinzând de numărul corzilor, de tipul de sunete pe care le produc, de plectrul care se folosește, și de întrebuințare. (sau la-mi-la-si) sau 5 coarde (mi - si - mi - fa# - si) și 4 taste și a devenit populară în periada Edo în provincia Satsuma (actualmente partea de vest a prefecturii Kagoshima). A fost popularizată în perioada Meiji de către "Tachibana Satosada". Majoritatea interpreților contemporani folosesc varianta cu 5 coarde. Există
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
140 de automobile și 67 de autocamioane de pe podiumul de la Obeliscul din Buenos Aires.203 echipe au terminat cursa. Cursa a început de Anul Nou în centrul orașului Buenos Aires. Distanța totală de parcurs a fost de 9.618 km (5,976 mi) pentru automobile, 9.605 km (5,968 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 9.458 km (5,877 mi) pentru autocamioane. Din această distanță, 5.020 km (3,120 mi) au fost cronometrați ca etapă specială pentru automobile, cu
Raliul Dakar 2011 () [Corola-website/Science/321871_a_323200]
-
podiumul de la Obeliscul din Buenos Aires.203 echipe au terminat cursa. Cursa a început de Anul Nou în centrul orașului Buenos Aires. Distanța totală de parcurs a fost de 9.618 km (5,976 mi) pentru automobile, 9.605 km (5,968 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 9.458 km (5,877 mi) pentru autocamioane. Din această distanță, 5.020 km (3,120 mi) au fost cronometrați ca etapă specială pentru automobile, cu 5.007 km (3,111 mi) pentru motociclete
Raliul Dakar 2011 () [Corola-website/Science/321871_a_323200]
-
început de Anul Nou în centrul orașului Buenos Aires. Distanța totală de parcurs a fost de 9.618 km (5,976 mi) pentru automobile, 9.605 km (5,968 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 9.458 km (5,877 mi) pentru autocamioane. Din această distanță, 5.020 km (3,120 mi) au fost cronometrați ca etapă specială pentru automobile, cu 5.007 km (3,111 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 4.457 km (2,769 mi) pentru autocamioane
Raliul Dakar 2011 () [Corola-website/Science/321871_a_323200]
-
parcurs a fost de 9.618 km (5,976 mi) pentru automobile, 9.605 km (5,968 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 9.458 km (5,877 mi) pentru autocamioane. Din această distanță, 5.020 km (3,120 mi) au fost cronometrați ca etapă specială pentru automobile, cu 5.007 km (3,111 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 4.457 km (2,769 mi) pentru autocamioane. Din cele treisprezece etape, șase au fost în Argentina, cinci în
Raliul Dakar 2011 () [Corola-website/Science/321871_a_323200]
-
5,968 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 9.458 km (5,877 mi) pentru autocamioane. Din această distanță, 5.020 km (3,120 mi) au fost cronometrați ca etapă specială pentru automobile, cu 5.007 km (3,111 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 4.457 km (2,769 mi) pentru autocamioane. Din cele treisprezece etape, șase au fost în Argentina, cinci în Chile cu două etape cross-country. (*) La etapa a șaptea au fost reduși kilometrii de parcurs
Raliul Dakar 2011 () [Corola-website/Science/321871_a_323200]
-
5,877 mi) pentru autocamioane. Din această distanță, 5.020 km (3,120 mi) au fost cronometrați ca etapă specială pentru automobile, cu 5.007 km (3,111 mi) pentru motociclete și ATV-uri și 4.457 km (2,769 mi) pentru autocamioane. Din cele treisprezece etape, șase au fost în Argentina, cinci în Chile cu două etape cross-country. (*) La etapa a șaptea au fost reduși kilometrii de parcurs datorită marilor dificultăți pe care le-au întâmpinat până atunci motocicliști.. Un
Raliul Dakar 2011 () [Corola-website/Science/321871_a_323200]
-
Mantua - Rigoletto (G. Verdi); Muzică vocal simfonică: Cantata Profana (B. Bartók); Acis e Galatea (G.F. Händel); Cantata Jesus nahm zu sich die Zwölfe (J.S. Bach); Misa în C major “Coronation Mass” (W.A. Mozart); Carmina Burana (Carl Orff); Misa în Mi bemol (Franz Schubert) Operete: Zoil - Fântâna Blanduziei (Cornel Trăilescu); Esenstein - Die Fledermaus (J. Strauss); Ottokar - Der Zigeunerbaron (J. Strauss); Caramello - Eine Nacht in Venedig (J. Strauss); Luiz - The Gondoliers (W. S. Gilbert and A. Sullivan); Tony - The West Side Story
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
mai extinse, "Charleston-North Charleston Urbanized Area". Conform datelor furnizate de United States Census Bureau ("Oficiul de Recensăminte al Uniunii"), târgul are o suprafață totală de 8,54 km (sau 3.3 sqmi), dintre care 6,21 km (ori 2.4 mi) este uscat, iar restul de 2,33 km (sau 0.9 sqmi, adică 27.11%) este apă. Podul unește "Insula lui Sullivan" cu localitatea continentală Mount Pleasant. Un alt pod unește Breach Inlet cu Isle of Palms. Conform datelor furnizate
Sullivan's Island, Carolina de Sud () [Corola-website/Science/325930_a_327259]
-
a găsit rezolvarea misterului. În "Strong Poison" (1931) a lui Dorothy Sayers, lordul Peter Wimsey - care are frecvent obiceiul de a face comparații umoristice între el și Holmes - se află în fața unui mister care îl lasă perplex și remarcă: "Dă-mi un halat și o uncie de tutun și voi depăși această mică dificultate", după care petrece o noapte de nesomn și rezolvă misterul în mod corespunzător. În povestirea "The Disappearance of Mr. Davenheim" a Agathei Christie, este repovestită povestea "Omului
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
Concertul pentru vioară în Mi minor, Op. 64 a lui Felix Mendelssohn Bartholdy este ultima lucrare a sa pentru orchestră mare. Ocupă un loc important în repertoriul pentru vioară și este unul dintre cele mai celebre și interpretate concerte pentru vioară. O interpretare tipică a
Concertul pentru vioară (Mendelssohn) () [Corola-website/Science/326599_a_327928]
-
același timp, a compus 12 simfonii pentru coarde. Această lucrare, "redescoperită" în 1951 de Yehudi Menuhin, mai este cunoscută drept Concertul pentru vioară și orchestră de coarde în Re minor sau Concertul pentru vioară nr. 1 (prin urmare, concertul în Mi minor mai este cunoscut și sub numele de Concertul pentru vioară nr. 2). Concertul este scris pentru vioară solo și orchestră clasică standard: două flauturi, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane și coarde. După ce a
Concertul pentru vioară (Mendelssohn) () [Corola-website/Science/326599_a_327928]
-
prietenul său din copilărie, Ferdinand David. Originile concertului se găsesc în această colaborare profesională. Într-o scrisoare datată 30 iulie 1838 Mendelssohn îi scria lui David: "Aș vrea să scriu un concert pentru vioară pentru tine iarna următoare. Una în Mi minor este în capul meu al cărei început nu îmi dă pace". Concertul a durat încă șase ani pentru a fi finalizat. Sunt multe motive pentru această întârziere, inclusiv îndoiala de sine, a treia simfonie și o perioadă nefericită la
Concertul pentru vioară (Mendelssohn) () [Corola-website/Science/326599_a_327928]
-
30.679523, −88.103280), în partea sud-vestică a statului american Alabama. Conform datelor culese de United States Census Bureau, orașul are o suprafață totală de 412,7 km (sau 159.4 sqmi), dintre care 305,3 km (sau 117.9 mi ) sunt uscat, iar restul de 107,4 km (sau 41.5 sqmi) reprezintă apă (ori 26.1% din total). Altitudinea orașului este foarte joasă, variind între 3 metri (sau 10 picioare) în cazul Water Street din downtown la 65 de
Mobile, Alabama () [Corola-website/Science/322142_a_323471]
-
fost interpretate de pianiști precum Vladimir Horowitz și Marc-André Hamelin. Multe dintre piesele sale, de scurtă durată dar strălucitoare sunt interpretate la finale de concerte. De asemenea a scris piese de lungă durată, cum ar fi "Concert pentru pian în Mi major" op.59 (1898), un "Concert pentru vioară în Do major" op.30, trei suite pentru orchestră și un poem simfonic, "Ioana d'Arc" op.18. Opera sa "Boabdil der letzte Maurenkönig" op.49, pe tema istorică a capturării Granadei
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
îmi fac scaunul de la pian mai înalt atunci când studiez lucrări mai bune." Ilana Vered a înregistrat toate studiile scrise de în 1970. Seta Tanyel a înregistrat 3 volume cu lucrări ale lui Moszkowski pentru "Hyberion Records". Concertul pentru pian în Mi major" a fost înregistrat prima oară de Michael Ponti, iar mai recent de Piers Lane. "Suita pentru două viori în Sol major" op.71 a fost înregistrată de Itzhak Perlman și Pinchas Zukerman.
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
cu regularitate se trasnferă la Conservatorul particular de muzică „Pro Arte” din București (1936-1937), unde l-a avut ca profesor pe Alexandru Theodorescu, concert-maestru al Filarmonicii. Deși a concertat la Sala Dalles cu Orchestra „Pro Arte” (1938) când a executat Concertul în Mi major pentru vioară și orchestră de J.J. Bach, totuși Budișteanu a abandonat muzica clasică, îndreptându-se către muzica populară. În perioada 1940-1946 este violonist în orchestra lui Victor Predescu (care concerta la Radio România) și cea a lui Petrică Moțoi
Ionel Budișteanu () [Corola-website/Science/329914_a_331243]
-
recapitulează prima parte. Spre deosebire de ultima parte a simfoniilor tradiționale, ultima parte a Simfoniei nr. 4 a lui Mahler este practic un cântec, conținând strofe, interludii, un preludiu și un postludiu (structură strofică). Când este auzit postludiul există o modulație în Mi major și rămâne de obicei în această gamă, încheind simfonia departe de gama Sol major. Simfonia este compusă pentru o orchestră destul de mică pentru standardele lui Mahler, nefiind folosiți trombonii și tuba. Este compus pentru următoarea orchestră:
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]