7,489 matches
-
reprezintă focarul de infecție unde microorganismele se multiplică și de unde se descarcă în circulație. Poate fi identic cu poarta de intrare sau la distanță de aceasta (ganglioni limfatici regionali, abces hepatic în cazul unei porți de intrare digestivă etc.). Prezența microorganismelor în sânge poate fi permanentă sau intermitentă, dovedită prin hemoculturi prelevate în plin frison . Metastazele septice reprezintă localizări septice secundare apărute prin fixarea și dezvoltarea microorganismelor la nivelul diferitelor organe (ficat, plămân, rinichi, creier etc.), realizând manifestări care pot domina
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
ganglioni limfatici regionali, abces hepatic în cazul unei porți de intrare digestivă etc.). Prezența microorganismelor în sânge poate fi permanentă sau intermitentă, dovedită prin hemoculturi prelevate în plin frison . Metastazele septice reprezintă localizări septice secundare apărute prin fixarea și dezvoltarea microorganismelor la nivelul diferitelor organe (ficat, plămân, rinichi, creier etc.), realizând manifestări care pot domina tabloul clinic. Din aceste noi focare, se produc descărcări microbiene în sânge, care întrețin procesul infecțios chiar și după eradicarea focarului de infecție primară. Echilibrul dintre
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
nivelul diferitelor organe (ficat, plămân, rinichi, creier etc.), realizând manifestări care pot domina tabloul clinic. Din aceste noi focare, se produc descărcări microbiene în sânge, care întrețin procesul infecțios chiar și după eradicarea focarului de infecție primară. Echilibrul dintre virulența microorganismului și sistemele de apărare a organismului: Unele microorganisme sunt virtual incapabile să producă infecții în cazul unor sisteme de apărare ce funcționează normal, în timp ce altele posedă factori structurali ce le conferă posibilitatea de a eluda aceste sisteme (capsulă polizaharidică ce
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
realizând manifestări care pot domina tabloul clinic. Din aceste noi focare, se produc descărcări microbiene în sânge, care întrețin procesul infecțios chiar și după eradicarea focarului de infecție primară. Echilibrul dintre virulența microorganismului și sistemele de apărare a organismului: Unele microorganisme sunt virtual incapabile să producă infecții în cazul unor sisteme de apărare ce funcționează normal, în timp ce altele posedă factori structurali ce le conferă posibilitatea de a eluda aceste sisteme (capsulă polizaharidică ce împiedică fagocitarea, rezistență la digestia intracelulară, elaborarea de
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
alterări de pH, stenoze sau obstrucții ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de infecție. Ele pot invada direct circulația sangvină (determinând pozitivitatea hemoculturilor) sau pot prolifera local și elibera variate substanțe în circulație. Aceste substanțe
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de infecție. Ele pot invada direct circulația sangvină (determinând pozitivitatea hemoculturilor) sau pot prolifera local și elibera variate substanțe în circulație. Aceste substanțe includ atât componentele structurale ale microorganismelor
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de infecție. Ele pot invada direct circulația sangvină (determinând pozitivitatea hemoculturilor) sau pot prolifera local și elibera variate substanțe în circulație. Aceste substanțe includ atât componentele structurale ale microorganismelor (antigenul acidului teichoic, endotoxină etc.), cât și exotoxine, care
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de infecție. Ele pot invada direct circulația sangvină (determinând pozitivitatea hemoculturilor) sau pot prolifera local și elibera variate substanțe în circulație. Aceste substanțe includ atât componentele structurale ale microorganismelor (antigenul acidului teichoic, endotoxină etc.), cât și exotoxine, care conduc la producerea în celule de precursori plasmatici sau la eliberarea din celule diverse (monocite, macrofage, celule endoteliale, neutrofile etc.) de mediatori endogeni (TNFα, IL-1, IL-6, NO). Acești mediatori exercită profunde
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
în vedere noțiunile de terapeutică invazivă: intubare, sondaje, catetere, puncții etc. căutarea focarului infecțios, prin examen clinic și câteva examene complementare simple (radiografie pulmonară, radiografie abdominală fără pregătire, echografie abdominală și renală, puncție lombară, etc.); acestea permit suspectarea tipului de microorganism implicat, pe baza cunoștințelor legate de rolul bacteriilor gramnegative în infecțiile urinare și biliare, al germenilor gram pozitivi în infecțiile pulmonare comunitare, al asocierilor polimicrobiene în focarele digestive etc. Această căutare trebuie orientată mai ales asupra focarelor infecțioase ce pot
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sunt mai mari decât valorile calculate. Aceasta indică faptul că simultan cu procesul de imobilizare are loc și un proces de purificare. Gelurile hidrofobe obținute din poliamide ce conțin grupări de amină terțiară au fost utilizate pentru imobilizarea enzimelor și microorganismelor [57-61]. Enzimele cu grupări funcționale sulfhidrice (tripsina, pepsina) au fost imobilizate pe un schimbător de ioni cu grupări de vinilpiridină cuaternizată [62]. Metoda legării covalente Metoda legării covalente se bazează pe legarea enzimei pe suportul insolubil în apă prin legături
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
electrochimice lipsește atunci procesul de coroziune nu are loc. Cele mai mari pierderi de metal se înregistrează în cazul fierului și a aliajelor feroase. Procesele de coroziune se clasifică în funcție de: a) mecanismul de reacție - coroziune electrochimică, chimică, biochimică (acțiunea unor microorganisme). Coroziunea electrochimică este asociată cu generarea de curent electric. Coroziunea chimică se bazează pe reacția chimică ce nu este asociată cu generarea de curent electric. Coroziunea biochimică se datorează prezenței unor microorganisme. b) mediu - în gaze, în neelectroliți, în electroliți
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de reacție - coroziune electrochimică, chimică, biochimică (acțiunea unor microorganisme). Coroziunea electrochimică este asociată cu generarea de curent electric. Coroziunea chimică se bazează pe reacția chimică ce nu este asociată cu generarea de curent electric. Coroziunea biochimică se datorează prezenței unor microorganisme. b) mediu - în gaze, în neelectroliți, în electroliți, în sol; c) întindere - locală, pe suprafață, generală (cea mai nocivă). Viteza de coroziune se exprimă în două moduri: 1. prin pierderea de masă pe unitatea de suprafață în unitatea de timp
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
din sfeclă să se desfășoare în condiții normale, este necesar ca sfecla să fie de bună calitate adică să fie proaspătă, nevestejită, să nu fi fost înghețată și dezghețată, să nu aibă o structură lemnoasă, să nu fie atacată de microorganisme, să fi fost ajunsă la maturitate în momentul recoltării. Calitatea tăițeilor. Tăiței trebuie să asigure o suprafață cât mai mare de contact cu zeama de difuzie. Ei trebuie să fie cât mai lungi și cât mai subțiri dar în același
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de condițiile climatice. Exceptând factorii de climă, toți ceilalți factori pot fi influențați și dirijați de către om în combaterea integrată. Durata perioadei de vegetație a culturii, ca producător primar al agrobiocenozei are o importanță mare, întrucât determină tot complexul de microorganisme, ce apare pe parcurs. Pornind de la cultura de salată, la care perioada de vegetație este de 60-90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ședință a grupului de experți FAO pentru combatere integrată (1967), s-au enumerat următoarele aspecte, care ar putea, să contribuie, la elaborarea schemelor de combatere integrată. 1. Evaluarea nivelului combaterii naturale. 2. Determinarea pragurilor economice de combatere. 3. Determinarea mortalității microorganismelor utile. 4.Organizarea estimării populațiilor dăunătoare și avertizarea. 5. Promovarea unei densități ecologice mai mari. 6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care înglobează mai multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: - organizarea rațională, pe bază de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile;utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; - folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; - aplicarea metodelor și mijloacelor fizico-mecanice, cum sunt: termoterapia, radioterapia etc.; - utilizarea de varietăți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
boli ale plantelor. De exemplu, păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi de 1-3oC împiedică dezvoltarea agenților care produc putregaiul acestora. Păstrarea produselor agricole în depozite cu atmosferă controlată. În vederea reducerii intensității proceselor metabolice și, în același timp, a frânării dezvoltării microorganismelor fitopatogene, cu scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2-10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea luminii solare (helioterapia). Expunerea la soare a semințelor și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
este sesizată de celulele fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în natură de multă vreme și se datorează proprietății lor, de a produce substanțe antibiotice și alte substanțe, prin care acționează sau se pot apăra. Fenomenele de antagonism sunt mai frecvente în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în natură de multă vreme și se datorează proprietății lor, de a produce substanțe antibiotice și alte substanțe, prin care acționează sau se pot apăra. Fenomenele de antagonism sunt mai frecvente în sol, influențând dezvoltarea unor ciuperci
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
proprietății lor, de a produce substanțe antibiotice și alte substanțe, prin care acționează sau se pot apăra. Fenomenele de antagonism sunt mai frecvente în sol, influențând dezvoltarea unor ciuperci periculoase. Se consideră că pentru fiecare agent patogen ar exista anumite microorganisme antagoniste. Astfel, unele actinomicete inhibă dezvoltarea bacteriei patogene Erwinia carotovora, iar Bacillus simplex are acțiune letală asupra ciupercii Rhizoctonia solani. Dintre ciuperci, Trichotecium roseum este antagonist față de Monilia laxa și Polistigma rubrum, iar Trichoderma viride față de Pythium sp., Monilia laxa
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din usturoi sau din rădăcini de hrean au dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția nutritivă a fost evidențiată în principal în rizosferă și mai puțin în filosferă și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
utilizării pesticidelor (Dudley, 1987ș Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. - Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant (xenobionte) și au potențialul de a perturba un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele ei sunt mult mai subtile ca: distrugerea lanțurilor trofice, slăbirea sistemului imunitar sau dezorientarea semnalelor chimice prin care organismele comunică. În viitor se pot
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]