1,199 matches
-
migrației, în raport cu obiectivele personale și cu diferențele salariale dintre țările de origine și de destinație 15, contextul reintegrării în țara de origine. Însă, așa cum este de așteptat, succesul reintegrării în țara de origine este cu atât mai mare cu cat migrantul are șansa participării la viața economică și socială a țării de destinație 16 și cu cât acesta continuă să se simtă util sau să iși întrețină familia. În acest context teoretic putem include și teoria pieței duale sau a pieții
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
scop lucrativ, de peste 1 an, în țări de emigrare: Italia, Spania, Franța, Germania. Parcursul și mobilitatea ocupaționala a categoriei de subiecți cuprinși în studiul de față trece prin cel puțin patru tranziții/etape ocupaționale: Fig. 1 Tranziția ocupaționala în rândul migranților Ce spun subiecții? Așa cum era de așteptat și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile sociologice, principalul motiv ce determină migrația internațională, cu scopul ocupării unui loc de muncă este posibilitatea de a-și îmbunătăți statutul socio-economic familial, cel
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
loc plătit mult mai bine" (f, 56 ani). Concluzii Majoritatea persoanelor intervievate intenționează să se restabilească în România în perioada următoare. Acestea conștientizează însă că procesul de reintegrare în țara de origine nu este unul ușor și lipsit de piedici. Migranții nu sunt întotdeauna suficient de informați cu privire la transformările sociale, economice, politice pe care poate să le cunoască țara natală, chiar și în contextul comunicării intense cu alți membrii ai familiei sau ai comunității de origine. Pe de altă parte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
economice, politice pe care poate să le cunoască țara natală, chiar și în contextul comunicării intense cu alți membrii ai familiei sau ai comunității de origine. Pe de altă parte, nu doar situația țării de origine se schimbă ci și migrantul reîntors în țară după câțiva ani de ședere într-o altă comunitate nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie profesională, de limbă, sau chiar continuarea studiilor. Migranți care reușesc să-și găsească slujbe valorizate
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
continuarea studiilor. Migranți care reușesc să-și găsească slujbe valorizate social sunt cei cu calificare înaltă, cu competențe validate în domenii de vârf ale științei și tehnologiei, ca și în unele servicii, precum cele de învățământ și sănătate. Însă pe masura ce migranții prind experiență, educația redevine un factor important în determinarea șanselor de mobilitate profesională ascendentă. Cunoașterea unei limbi străine, sau a limbii din țara gazdă, educația și statutul ocupațional, reprezintă factori determinanți ai creșterii șanselor de ocuparea a unei meserii valorizate
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
uman privind refugiații, fără discriminare 26. Asemenea orașe, bazate pe conceptul inovativ de "societăți pașnice, inclusive și toleranțe, juste", trebuie să își dezvolte în viitor capacități de a a oferi adăpost, găzduire, integrare socială pe multiple dimensiuni persoanelor deplasate, refugiaților, migranților, fie că este vorba de ședere temporară ori definitivă. Într-un alt document ONU, intitulat The road to dignity by 2030: ending poverty, transforming all lives and protecting the planet 27, regăsim legătură juridică dintre demnitatea umană, care presupune și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
ar fi putut asigura transformarea Chinei în ceea ce este astăzi și ce va fi mâine. Această strategie se bazează pe factori economico-sociali definitorii, printre care: hărnicia și modestia poporului chinez, costul redus al forței de muncă, sutele de milioane ale migranților de la sate spre orașe, numărul mare al plătitorilor de taxe, care asigură investiții interne substanțiale și constante. Să mai adăugăm și legislația economică, transparentă și de perspectivă, ce oferă garanțiile necesare pentru investitorii străini, în special, dar nu numai. Așa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
octombrie 2009) că rezultatele privind reîmpatrierile au fost modeste, în Atti parlamentari Camera Deputati, XVI legislatura, all.b, p. 7328. 68 Conform interpelării 5/01729 Melis-Turco-Ferranti, prezentată în Camer deputaților, în Comisia afaceri sociale în 30 iulie 2009. 69 Caritas/Migrante, op. cit., pp. 36 și 256. 70 La 31 decembrie 2008 statisticile oficiale vorbeau de 5 263 de italieni rezidenți în România: www.adevarul.it. În același timp se par că sunt 30 000 de oameni de afaceri care acționează pe
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
localități. Cu atât mai mult rezultă că în noțiunea de migrație nu intră nomadismul, excursiile, turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de tineri este ponderea populației de 0-17 ani în populația totală a satului în 2002; % de adulți este ponderea populației de 18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale este una care pregătește migrantul potențial pentru asumarea riscurilor de a trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a migranților pentru lucrul temporar în străinătate în special din satele cu un nivel sporit de capital sociouman. Faptul că stocul de educație la nivel de sat contează mai puțin prin valorile sale din anii 2000 decât prin valorile de la începutul anilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de irakieni și-au abandonat casele în căutarea unor cartiere mai sigure sau pentru a fugi peste graniță, unii în Siria, alții în Iordania, mulți în Iran. Mai curând decât conflictul în sine, strămutarea populației tinde să prelungească lupta, deoarece migranții se organizează pentru a-și cere casele înapoi. Dacă nu sunt supravegheate îndeaproape, zonele de refugiați pot deveni baze ale miliției și tabere de îndoctrinare, instruind noua generație să poarte lupte până la ultima suflare. Am văzut aceasta la palestinieni timp
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
Boundaries: Gender and Politics of Restructuring”, în I. Bakker (ed.), The Strategic Silence, Zed Books, Londra, pp. 46-60.. Brown, Wendy, 1988, Manhood and Politics, Rowman & Littlefield, Totowa. Bryce, J., 1921, Modern Democracies, vol. 3, Praeger, New York. Buijs, G. (ed.), 1993, Migrant Women: Crossing Boundaries and Changing Identities, Berg Pulishers, Oxford. Burdeau, Georges, 1949, Traité de Science Politique, Librairie générale de droit et de jurisprudence, Paris. Bystydzienski, Jill (ed.), 1992, Women Transforming Politics: Worldwide Strategies, Indiana University Press, Bloomington. Caldeira, Teresa, 1998
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a carpatinilor. Macedonski visează comori, veșminte fastuoase, palate mirifice, tronuri, nestemate, existența superbă. Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
h. Sclerodactilia: întâlnită în boala Raynaud. i. Infecțiile cutanate la nivelul degetelor sau piciorului întâlnite în arteriopatii cronice obliterante, microangiopatia diabetică, boala Raynaud și infecții ale paronichiei. Se mai pot întâlni și epidermofiții, osteomielite și artrite septice. j. Tromboflebitele, varicoflebitele migrante sunt semne care atrag atenția asupra debutului unei posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k. Pulsațiile arteriale: -dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Școala de la Chicago. Dar, așa cum arătam și mai devreme, cele două solidarități la Durkheim sunt de fapt două aspecte ale aceleiași societăți la același moment. Solidaritatea mecanică persistă în societățile care manifestă organicism. Sunt două fețe ale aceleiași monede. Pentru migranții din mediul rural aceasta implica re-socializare. Omul orașului își trăiește viața într-o pluralitate de contexte, locuind undeva, lucrând altundeva etc. Această pluralitate de contexte este replicată structural în ecologia primară a orașului, divizat în zone separate, clar identificabile ca
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi o situație acceptabilă, chiar dezirabilă. Peste 5.000.000 de indivizi au migrat spre mediul urban într-o perioadă de timp foarte redusă. Numărul redus al localităților propriu-zis urbane din acea perioadă precum și capacitatea lor redusă de absorbție a migranților au generat situații a căror rezolvare a fost resimțită din punct de vedere comunitar și nu numai. Migranții știu doar de unde au plecat și știu că nu se pot întoarce, dar nu știu unde au ajuns, și astfel se înscriu într-o
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o perioadă de timp foarte redusă. Numărul redus al localităților propriu-zis urbane din acea perioadă precum și capacitatea lor redusă de absorbție a migranților au generat situații a căror rezolvare a fost resimțită din punct de vedere comunitar și nu numai. Migranții știu doar de unde au plecat și știu că nu se pot întoarce, dar nu știu unde au ajuns, și astfel se înscriu într-o "zonă dintre", un inter-mundus care își pune puternic amprenta asupra relațiilor sociale. Apare la unii autori ideea că
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
O structură socială de tip comunitar este identificabilă prioritar prin exercitarea controlului social. Absența acestuia indiferent de valorile promovate este un semn evident al absenței comunității. Și este vorba, desigur, de controlul social realizat doar rezidual pe baza normelor juridice. Migranții nu aveau cum să ia contact cu structuri de tip comunitar nici în mediul urban, deoarece și acestea erau la fel de puternic atacate de comuniști. Indiferent că includeau burghezi, intelectuali etc., ele dispăreau foarte ușor datorită fragilității lor funciare. 2. Norme
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pământ și pe mare au făcut mai ușoare, mai rapide și mai accesibile financiar călătoriile dintr-o parte a lumii în alta. "Potrivit unui raport din 2003 al Organizației Internaționale pentru Migrație, unul din 35 de oameni din lume este migrant. Tehnologiile moderne de comunicații au modificat de asemenea percepția subiectivă a timpului și a spațiului, generând o percepție de "sat global" și permițând fluxul liber al ideilor și al informațiilor dincolo de frontierele teritoriale, culturale și sociale" (Ludford, Warner, 2007, pp.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de ani, Statul a respins aceste instituții și sarcini, care au fost laicizate (păstrând totuși unele caracteristici religioase). Bisericile își continuă lucrările de pionierat acționând în diverse medii și lucrând cu probleme noi (persoane dependente sau de pe străzi, primirea/găzduirea migranților etc.). Răspunsuri primite la întrebarea Nr. 3 Întrebare: Credeți că în țara dumneavoastră un lider spiritual ar putea fi angajatul unei instituții care aparține domeniului public de asistență socială? Ar putea acest lider spiritual să își desfășoare aici activitatea așa cum
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
țări occidentale (plus Grecia și, mai târziu, Austria și Finlanda). În acest sens, Europa încă nu a descoperit Europa. Drumul ei este departe de a se fi încheiat, așa cum ne amintesc anumite evenimente (cum ar fi furia italienilor îndreptată către migranții români), dar cel puțin acum termenul "Europa" poate să însemne cam același lucru de la Dublin la Sofia. 10. Care e impactul crizei economice globale asupra României și a Europei de Est? Am fost la fel de vinovat ca alții atunci când am considerat
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]