7,435 matches
-
acest moment de ieșire totală din ritmul reglat la secundă al vieții nu ar putea exista. Însă baia are, în cultura japoneză, statutul unui mit colectiv, al unei imagini deja arhetipale, care străbate, ca un fir roșu, conștiința și literatura mileniilor. Și cum tot ceea ce este individual nu poate fi așa decât după ce a fost mestecat, ca o foiță subțire de tutun, de grup, și apoi scuipat în afară, spre a fi dat împărtășaniei colective, japonezii au "construit" cultural baia ca
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe vecie de aripa unui bovarism din care își trag rădăcinile, în același timp, măreția și decăderea noastră, dar care ne face să apărem, în ochii japonezilor, drept copii irecuperabili. Poate că explicația ține de tiparul filosofico-religios în care, de milenii, am fost formați, și unii, și alții. Este prea tentant să vezi cauza primară a acestui bovarism în dualismul suflet/minte corp care, nouă, ne-a marcat de la început imaginea de sine și de lume, pentru a nu risca o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
eternitate, codificată în ideogramele japoneze. Cu alte cuvinte: să decupăm, umblând prin kanji cu foarfecele unei vagi priviri de gender studies, pentru că nu mă identific, în esență, cu acest demers, câteva din trăsăturile fundamentale care informează arhetipul feminin vehiculat de milenii în această parte de lume. Pentru aceasta, sunt necesare însă câteva lămuriri preliminare. Ideogramele, cu obârșia în China, au fost adoptate de către japonezi, care la vremea respectivă nu dispuneau de un sistem propriu de scriere, între secolele al III-lea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
spui povești. Te pretinzi mare Spirit, poate ești, nu te cunosc și de aceea nu te contrazic. Văzând că nu poate finaliza discuția cu fata pe care, de când a văzut-o credea că este zâna pe care o așteaptă de milenii, și de care s-a îndrăgostit din prima clipă, Spiritul a cedat și Magnolia se considera învingătoare. Ca la un semn divin s-a făcut liniște în întreaga pădure, Spiritul s-a prezentat în fața Magnoliei căreia i s-a adresat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
acolo unde se manifestau urgențe și necesități în raporturile interpersonale, se impuneau imediat unele orientări practice de conduită: determinate de obiceiuri și convenții, criterii, reguli, norme, indicații de tip etic. Aceste orientări de conduită ce au fost observate pe parcursul a milenii trebuia deci, se poate spune, să pătrundă în umanitate de-a lungul generațiilor. Evident, aceste valori și criterii în culturile tribale primitive (ca și în cele actuale) nu erau scrise, nu erau norme formulate sub formă de fraze. Ele au
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
formulate sub formă de fraze și trecute în scris. În unele civilizații erau atribuite voinței divinităților sau după exemplul celor Zece Porunci din Biblia ebraică unui singur Dumnezeu. Aceste porunci s-au transmis din generație în generație de-a lungul mileniilor. Astăzi însă, mi se aduc obiecții deseori că întotdeauna s-a acționat și se acționează împotriva poruncilor. Eu zic că e adevărat, dar cum ar fi lumea dacă nu ar exista aceste porunci? Etica este mereu contradictorie în fața realității empirice
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
tot ceea ce rănește, dăunează și împiedică omul. Răul este în special ceea ce face ca omul să decadă la un nivel inuman, comportându-se ca un animal feroce și cu bestialitate. Pentru a-l împiedica, s-au dezvoltat de-a lungul mileniilor anumite criterii ce definesc umanul. Se pot întâlni în toate marile tradiții ale umanității, nu doar în mediul religios și filozofic. Ce legături sunt între Immanuel Kant, Henry Dunant, Rosa Luxemburg, Thomas Mann, Albert Schweitzer, Hannah Arendt, Martin Luther King
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
considerat totdeauna și filozof, am studiat și practicat filozofia. Aversiunea față de filozofie, observabilă constant la teologii protestanți precum Martin Luter, nu îmi aparținea. De cealaltă parte, niciodată nu mi-a fost clar de ce filozofii secolului XX și ail începutului de mileniu au încetat să-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prin karma, sau mai exact a acțiunii vieților precedente. În calitate de budist aș refuză însă autoritatea Vedelor și supremația brahmanilor, sacrificiile cu împrăștierea sângelui și ordinea hindusă rigidă a castelor. Nu aș avea o religie comparabilă cu hinduismul vechi de patru milenii de lângă Gange. S-ar caracteriza mai curând prin figura extraordinară a indianului Siddharta Gautama, numit Buda, "trezitul", "iluminatul". Începând din secolul VII a.C., aceasta oferă omului o cale de spiritualizare, introspecție și de aprofundare a sinelui. Prin doctrina sa (dharma
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
of Race Matching in Adoption", în University of Pennsylvania Law Review, 1991, vol. 139, nr. 5, pp. 1163-1256. Bădescu, Ilie și Mihail Milea, " Liniile unei etici a adopției", lucrare prezentată în cadrul Congresului Internațional "Familia și viața la începutul unui nou mileniu creștin", Palatul Patriarhiei, București, 25-27 septembrie 2001. Beauvais-Godwin, Laura și Raymond Godwin, The Complete Adoption Book: Everything You Need to Know to Adopt a Child, Adams Media Corporation, Avon, MA, 2005. Benson, Peter L., Anu R. Sharma, Eugene C. Roehlkepartain
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Plugaru, "Evoluția dreptului românesc în perioada 1700 1923", în Noema, 2003, vol. 2, nr. 1, p. 159. 47 Ilie Bădescu și Mihail Milea, " Liniile unei etici a adopției", Lucrare prezentată în cadrul Congresului Internațional Familia și viața la începutul unui nou mileniu creștin, Palatul Patriarhiei, București, 25-27 septembrie 2001. 48 Eugen Plugaru, 2003, op. cit. 49 Codul Civil, 1864, art. 314, (citat 12 iunie 2008), disponibil pe internet la adresa http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=15375. 50 Ibidem, art. 312
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin transmiterea de enciclice și întrebuințarea "comunicării" cu poporul prin radio; Iisus era un admirator al lumii spirituale și materiale, preoții săi de după aproape două milenii se opunea ambelor (ultima identificată prin gaz metan și albastru sau electricitate), înecându-se în paradoxuri ("Și știți care a fost rezultatul acestei lupte, de formă? Marii apărători ai ortodoxiei (!?) au fost cei dintâi, cari au introdus electricitatea în bisericile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înșiși se consideră ca îndrumători ai acestui "vulg" se pun de-a curmezișul năzuinței unui popor, care vrea să experimenteze prin el însuși anumite transformări sociale? De ce atâta prigoană contra unei instituții, ca aceia a cremațiunii, cu rădăcinile înfipte în mileniile anilor și în cele dintâi ale Scripturii vechi? De ce prigoană contra unor preoți, care nu au altă vină, decât aceia că dau ultima binecuvântare acelor creștini, care o cer în numele lui Iisus care a spus că " Pe cel ce vine
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care lucrează și care fac mai mult decât să mențină starea de lucruri ce permite continuarea vieții. Am putea spune mai curând că acestea stau la pândă și că, nemulțumindu-se să conserve ceea ce este, așteaptă, cu o răbdare pe potriva mileniilor pe care le străbat, prilejul să se sprijine pe cunoștințele acumulate pentru a face un salt, a descoperi raporturi încă nesesizate, a inventa o unealtă, o idee, a face să se ridice o lume nouă. Ce este așadar cultura? Orice
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
studiază biologii poate doar la punctul terminus ideal, și ca atare niciodată atins, al progresului științific. Dar dacă astăzi nu avem încă decât o noțiune imperfectă despre ceea ce este viața biologică, să remarcăm că omenirea a trăit totuși vreme de milenii fără a avea nici cea mai vagă idee despre aceasta, fără a avea habar de existența sa fără ca nici una dintre modificările vieții umane, menținerea sa, creșterea sa, cultura sa să i se datoreze în vreun fel. Presimțim astfel acest prim
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai spunem o dată, această energie nu este folosită doar în operele de artă. Toate comportamentele cotidiene ale unei lumi de cultură permit această utilizare și sunt în ultimă instanță motivate de ea. Munca, de exemplu, s-a înfățișat vreme de milenii ca o "cheltuire de forță de muncă", așa cum spune Marx, și străbătând formele sale cele mai dificile și cele mai respingătoare, ea nu a fost la urma urmei suportabilă decât în măsura în care se opera în mod tainic în ea exorcismul insuportabilului
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
preponderent o competiție pentru statutul de „victimă privilegiată”, iar în această competiție femeile au fost perdante (vezi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003). Cristina Ștefan scrie, în 2005, cu argumentele științifice ale începutului mileniului al III-lea despre o problemă politică neglijată mai mult sau mai puțin benign în cercetarea românească a științei politice, mult prea axată pe macropolitici și pe puterea public exprimată și mult prea neglijentă față de problemele viețuirii și dezvoltării cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fără știrea și consimțământul lui. Cum putuse ea să facă așa ceva? Pledoaria ei fusese calmă și foarte decisă: se sacrifica pe sine ca mamă pe altarul artei sale. Baletul înainte de toate. Consacrarea, gloria, nemurirea, dar și dreptul unei femei din mileniul al treilea de a decide când și dacă dorește să fie mamă. Dacă, peste ani, n-avea să mai poată avea copii, nu era o mare tragedie, oricând exista șansa unei adopții. La toate argumentele acestea, Bart nu prea avusese
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
trăia „demonizarea femeii" (dacă ar învăța să scrie, susțineau clericii și laicii deopotrivă, femeia ar așterne pe hârtie misive de amor, așa că e de dorit să i se citească doar rugăciuni și scrieri religioase). La începutul celui de-al treilea mileniu, reprezentantele sexului frumos par a fi avide amatoare de lectură, pe când sexul opus pare prins în mrejele altor ocupații. Întrebarea este cu atât mai actuală, cu cât în societatea contemporană, bazată pe „șanse egale", existența femeii nu se mai reduce
De ce femeile citesc mai mult decât bărbații () [Corola-journal/Journalistic/80713_a_82038]
-
abordările unor critici autiști. E o relicvă romantică și neomodernistă, o curiozitate din categoria antichităților, un bolovan (!) ce va fi rejetat cu o acută criză de fiere din burta epocii consumiste. Componenta lirică ar trebui redusă și în manuale. "În mileniul III, poezia devine din ce în ce mai străină omului". După cum se vede, criticul desprinde din observarea cifrelor de audiență a poeziei (mult mai mici în comparație cu proza și, pe de altă parte, într-un contrast frapant cu succesul la publicul larg din anii '60
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
la rând, înainte ca Mahomed II să spargă zidurile cetății, prin porturile Constantinopolei au fost încărcate pentru salvare nu covoarele cetății, nu statuile, picturile, nu comorile de aur și argint -, ci mai ales manuscrisele imenselor bibilioteci, rezumatul istoriei de peste două milenii ale omenirii. Acestea, împreună cu bibliotecarii lor, s-au refugiat în Occident, mai ales la Veneția, unde invenția lui Gutenberg nu-și prea găsea întrebuințare. Într-adevăr, tiparul s-a inventat pe la 1452-1453 - iar Bizanțul a căzut sub turci exact la
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
descifrarea sensului tranziției românești. Dat fiind profilul intelectual al fiecăruia dintre interlocutorii amintiți este limpede că unghiurile analizei au fost mereu altele, completându-se între ele pentru a întregi și face comprehensibil tabloul complex al lumii (inclusiv românești) la începutul mileniului III. Prin statutul său de expert în cultura și civilizația românească, dar și de rezident permanent în Statele Unite ale Americii încă din anul 1975, Virgil Nemoianu oferă șansa unei duble perspective comparative: la nivel diacronic, între prezentul românesc și un
Radiografia unui dezastru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7016_a_8341]
-
sale, dar neolatin prin limbă și scriere. Legăturile românilor cu grecii? Nu se poate vorbi despre o relație între frați de același sânge. Ne-am adăpat, timp de 700 de ani, de la aceeași obârșie. Noi, cu o istorie de peste trei milenii, și ei, niște tinerei care tot caută și se caută. Comunicarea noastră nu este contradictorie. Sunt definitiv inoculați cu elenism și, cu deosebire, au mândria celui care poate să-și dovedească originea nobilă. Adevărul este că ei le sunt îndatorați
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
până în îndepărtatele insule Hebride? Dar de modul în care-și guverna Vlad Țepeș supușii, încălcând toate normele U.E., pe care nici Ștefan cel Mare nu le prea respecta? O spun cu tărie, cu toată răspunderea: situația este disperată de două milenii, la zi. Ar mai fi o întrebare de pus: sunt, oare, vecinii din Vest ai Molvaniei chiar așa de moțați? Ia să vedem, dacă întocmesc și eu un ghid al Austrasiei, țară mare, domnule, continent, ce zic, și încep cu
Din Vodenia în Molvania by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7377_a_8702]
-
momentul scrierii lor, ele dau măsura intelectualului Monica Lovinescu, dar își pierd fiorul mitic, acel ceva greu de definit, menit să amplifice cadența bătăilor inimii. Recitind eseurile scrise de Monica Lovinescu începând cu anul 1961, până în preajma intrării în noul mileniu, primul lucru care frapează este formidabila consecvență a ideilor autoarei. Pozițiile Monicăi Lovinescu sunt riguros aceleași, sistemul de valori este, chiar de la început, foarte bine creionat, aliații și adversarii se află în tabere bine definite. Lumea este bipolară, între Est
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]