2,841 matches
-
într-adevăr, unei părți a poeziei produse sub impulsul acestui curent, nu însă întregii lirici occidentale moderne. Osândind fără drept de apel aproape toată literatura franceză de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, N. Iorga milita pentru o literatură „sănătoasă” nu numai în sensul profesării unui adevărat puritanism în expresie, cu evitarea oricăror aluzii senzuale (atât de abundente, totuși, în folclor), ci și în sensul „cumințeniei”, al menținerii stricte pe linia tradiției, al renunțării la înnoirea
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
patriotismul de irozi, care se stânge sub ochii noștri în zdrențele-i pestrițe, de șarlatan, scoțând blestemuri de melodramă” . Însă, pe cât e de precisă adresa criticii conținute în acest articol, pe atât de vagă e caracterizarea culturii pentru care articolul militează. De necontestat este năzuința lui N. Iorga de a da impuls unei culturi pline de conținut, care să exprime originalitatea spirituală a poporului nostru, geniul său specific. Din coloanele publicațiilor și din sălile de cursuri și conferințe, ideile naționaliste, propagate
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
și cu lumea. Constituindu-se, în felul acesta, ca o doctrină, dar și ca o formă de acțiune morală, noua ideologie iluministă, care cuprindea in nuce ideile unei igiene mintale, recunoștea existența a numeroase probleme, conflicte, inegalități și nedreptăți sociale, militând pentru ameliorarea sau chiar lichidarea acestora. Din păcate, însă, soluțiile propuse au avut un caracter de reforme utopice, transformând măsurile de igienă mintală în sisteme de reprimare și discriminare socială cu efecte nefaste. Aceste aspecte s-au făcut prezente începând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Braunstein, iar Ion Pas publică un fragment de român, Gheorghe Ciungu. Orientarea revistei este de stânga. Un articol semnat de Ioan Mehedințeanu (Mișcarea umanista) arată că revista avea simpatii pentru direcția patronată în Europa de Romain Rolland. În acest sens militează prin publicistica să și Eugen Relgis. Contribuții de literatură mai dau George Mihai Zamfirescu și același Eugen Relgis, care, alături de cugetări de Victor Hugo, Chateaubriand ș.a., măi traduce din Ștefan Zweig. V. Ț.
TRIBUNA LIBERA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290250_a_291579]
-
paginile de istorie din T. capătă, în condițiile dualismului austro-ungar, proclamat în 1867, semnificații mai adânci, cu atât mai mult cu cât unele documente interesează ca surse de informație istorică. G. Barițiu continua să creadă în idealurile revoluționare pentru care militase în 1848 și ecourile idealurilor sale se fac simțite în evocările și schițele biografice consacrate conducătorilor revoluției din Ardeal și din Țările Române (Testamentul lui N. Bălcescu, N. Bălcescu, Momente din viața lui Avram Iancu), în scrisorile lui Simion Bărnuțiu
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
a lui Robert Roesler, pentru a fi cunoscută și combătută, este tălmăcit Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, I. Sterca-Suluțiu dă studiul Originea românilor. Unitatea românilor și necesitatea recunoașterii teritoriului etnic ca teritoriu politic sunt idei-forță în revista care, mai târziu, va milita deschis pentru întregirea unității naționale, iar după 1940 împotriva Dictatului de la Viena. Preocupările T. nu s-au limitat, chiar în anii când publicația s-a aflat sub conducerea lui G. Barițiu, numai la istorie. Tot ceea ce putea servi ca argument
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
hazardul „obiectiv” („provocant”) ca „forță criptestetică”. În speță, „oniromancia obsesională” constă în „interpretarea” unui vis nu în felul lui Sigmund Freud, ci punându-l în legătură cu un text ales la întâmplare, prin înfigerea unui cuțit într-un manual de patologie erotică. Militând pentru ieșirea din granițele destul de fluide ale literaturii, câteva texte ale lui T. revin acolo datorită expresivității unor peisaje onirice. Lucrări ca Vision dans le cristal, Le Profil navigable au valoarea unor căutări și explorări pasionante ale spațiului oniric al
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
UNITATEA NAȚIONALĂ, publicație apărută la București, bisăptămânal, între 6 decembrie 1884 și 11 iulie 1885. A fost înființată cu scopul de a milita pentru realizarea unei depline unități naționale între românii din Regat și cei transilvăneni, scop evident atât în subtitlul „Organ al intereselor românești”, cât și în succinta explicație redacțională din primul număr, echivalentă cu un articol-program: „Dușmanii românilor de peste Carpați trebuie
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
acordate analizării situației politice din țară și din Europa, evenimentelor care priveau în mod direct sau indirect România, apelurilor către românii din străinătate, dar și din țară. Revista conține o pagină economică și una culturală. N.I. Herescu, editorialistul U.r., militează permanent pentru rezistența prin cultură. Sub aceeași semnătură stau și câteva articole de analiză socială sau inspirate de subiecte istorice: Sufletul țării, Menirea pribegilor, Sub semnul lui Bălcescu, Cea mai bună muniție. Prestigiul paginii culturale este dat de prezența lui
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
unui grup de intelectuali ieșeni - Teodor Codrescu, Al. Fotino, D. Gusti, Teodor Stamati, George Radu Melidon -, care scriseseră în gazetele lui Gh. Asachi. După 1848 foștii colaboratori ai lui Asachi, nemulțumiți de conservatorismul acestuia, editează Z., periodic în care vor milită, cu moderație, pentru modernizarea relațiilor sociale, pentru unele reforme politice și pentru Unire. La 1 ianuarie 1851 gazeta este suspendată din cauza poeziei Anul Nou 1851 de Gh. Sion; obținând o nouă aprobare, reapare din 25 ianuarie, dar va fi din
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
de versuri primite de la poeți din diaspora. Mai firav, și proza își face loc în revistă. O atenție aparte se acordă legendelor religioase, parțial reproduse după S. Fl. Marian. Pe de altă parte, se răspunde tranșant propagandei maghiare și se militează pentru întregirea României în granițele ei firești. Alți colaboratori: Dorina Gabor Bălășoiu, Eugen Păunescu, Al. Păunescu, Demostene Nacu, Elisabeta Popescu-Kermel, Valerian Dobrescu, Al. Bidian, Sava Gârleanu, Nicolae Alexandru, Remus Radina, Alexandru Micle, Sorin Petcu, Gabriel Manolescu, Alexandru Isac, Mircea Carp
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
aserțiuni de teoretician și istoric literar, chiar dacă nu va reuși să încheie lucrarea de sinteză pe care o proiectase. Definind esteticul ca domeniu autonom, cu o acuratețe care o depășea chiar și pe aceea a lui Titu Maiorescu, eseistul va milita pentru arta ca fenomen diferit față de morală, filosofie, religie etc., având legile sale specifice, „tehnica” sa. După opinia lui, literatura nu poate fi „l’art du tout le monde”, ea are un limbaj special, ca rezultat al procesului istoric (Tehnica
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
creația, „tehnica”, adică „localismul esențial”, traductibil ca specific național. Rămâne atașat de marile valori naționale (Eminescu, Creangă), veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea și originalitatea culturii din Regat și prezența aici a spiritului critic (ceea ce îl apropie de G. Ibrăileanu), militează pentru modernizarea politică, e un spirit european, adept al liberalismului occidental și al căii industriale pentru prosperitate economică (la fel ca E. Lovinescu), situându-se la polul opus „Gândirii” și autohtonismului. Z. relevă și importanța contribuției ardelene în istoria culturii
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
În ultimul secol majoritatea școlilor pedagogice europene au militat pentru ameliorarea statutului copilului în cadrul procesului instructiv educativ, pentru adaptarea conținuturilor și a metodelor educației la trebuințele acestuia. S-a constatat că o gravă carență a educației a fost, secole de-a rândul, ignorarea copilului, a aspirațiilor, intereselor și posibilităților
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
februarie 1939), din mai 1941 până în martie 1942 conduce „Revista română”. Pentru atitudinea sa antifascistă, este internat în 1943 în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944 va fi prezent frecvent în presa vremii („România liberă”, „Ultima oră”, „Scânteia” ș.a.), militând cu fervoare în serviciul Partidului Comunist Român, al cărui membru devine în 1945. Cu Desculț (1948) și cu romanele următoare S. se plasează în fruntea scriitorilor ferm angajați politic. Părăsește poezia, la care va reveni abia cu volumele Cântec șoptit
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste, pricinuite de fenomenele reificării esenței umane, ale stereotipiei muncii parcelare. Poporaniștii au militat cu pasiune pentru idealul omului armonios dezvoltat, aflat la antipodul deformărilor patologice ale civilizației capitaliste, urbane, industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca urmare a creșterii speranței medii de viață, paralel cu restrângerea forței de muncă salariale și nereglementarea adecvată a participării la diferite fonduri de asigurare a celor ocupați în activități independente (în unele țări), odată cu anii ’90 documentele BIM au militat pentru proiectarea un model mixt al sistemelor de asigurare în privința pensiilor (Gillon, 1997), astfel: un minim garantat pentru toți cetățenii, fără legătură cu istoria ocupațională (flat benefit); un sistem obligatoriu de asigurări de pensii, finanțat prin contribuții ale angajaților și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vieții interioare a acestuia, devenind o formă particulară a naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală măsură pentru demonstrarea articulării acesteia cu celelalte discipline umane. Trebuie menționat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patru grupuri de interese” cu „agende diferite de acțiune” în dezbaterile privind curriculumul educațional. Kliebard (1986) demonstra chiar că ideile acestora au influențat sensibil educația și mersul societății americane. Aceste patru grupuri sunt următoarele: • umaniștii: sunt „paznicii vechii tradiții”, care militează pentru un curriculum menit să asigure păstrarea moștenirii culturale a Vestului; alcătuiesc „garda veche” a „nostalgicilor”; • progresiviștii (the developmentalists) îi includ nu numai pe progresiviștii autentici, ci și pe mulți reconstrucționiști. Obsesia lor este întemeierea și orientarea curriculumului cu datele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
presiunilor, Biserica Catolică a reprimat violent protestele, dar mișcările protestante s-au întețit și s-au structurat într-o Biserică Protestantă care, până la urmă, s-a separat de Papalitate. În acest climat primejdios au existat însă și voci lucide care militau pentru stingerea conflictelor și construirea unei lumi mai bune, o lume a înțelepciunii, a liniștii și a consensului. Erau, de regulă, „voci raționale” care pledau pentru „îndreptarea lucrurilor omenești” prin reforme înțelepte în plan politic, religios și educativ. Erau așa-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
elaborată împreună cu fiica sa, Evelyn Dewey, Schools for Tomorrow (E.P. Dutton and Co., New York, 1915), John Dewey a lăudat nu numai activitatea remarcabilă a superintendentului William Wirt, ci și pe cea a discipolilor săi Alice Barrows și Randolph Bourne, care militau pentru generalizarea în practica tuturor școlilor publice americane a ideilor sale pedagogice. 6. Pentru detalii despre activitatea superintendentului Jesse Newlon, vezi H. Kliebard, „Systematic Curriculum Development 1890-1959”, în J. Schaffarzick și G. Sykes (eds.), Value Conflicts and Curriculum Issues: Issues
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
esențialmente, o pedagogie hibridă ș...ț înrădăcinată etic; instanța etică este asumată de profesori, părinți, studenți și administratori; în calitate de „cetățeni critici”, aceștia contribuie la ameliorarea proastei distribuții a bunăstării și a resurselor, împiedică pauperizarea copiilor și înfrânează feminizarea mizeriei - adică militează împotriva relelor provocate de structurile economiei capitaliste 76. Potrivit lui McLaren și Hammer, în era postmodernă a neocapitalismului pedagogia critică trebuie să devină o metodă teoretică și strategică de descoperire a manierei în care contradicțiile ideologice sunt rezolvate în planul imaginației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Derrida. Dar Kincheloe și Steinberg (1993) văd în „destructivismul” însuși o energie care merită consumată mai cu socoteală. Ei consideră chiar că în centrul curriculumului postmodernist ar putea fi plasate cele mai malefice „instrumente ale diavolului”: mass-media, computerele etc. Ei militează pentru investigarea minuțioasă a potențialului pedagogic al acestora: În centrul curriculumului postmodern trebuie să stea studiul media - care va analiza nu numai efectele televiziunii, radioului, computerelor, muzicii de succes ș.a., ci va impune și modalități de cercetare precum semiotica, analiza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între „cadre” (de partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională, și „intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a „milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa „conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și cel autoritar. Cadrele de partid girau „propaganda” de partid, conduceau „învățământul ideologic” sau „de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
făcut noii proprietari a fost să scoată cărțile din bibliotecă și să le dea foc. A.N.: Dar ce e acolo? N.I.: Casa memorială Brătianu. Brătienii au fost oameni de cultură, buni români. Ei au gândit România modernă și au militat pentru realizarea ei. Comuniștii au distrus nu numai biblioteca, ci și toate bunurile din clădire. A rămas o singură piesă, care era foarte grea, o masă mare din fier forjat cu o placă de marmură colorată, pe care nu au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]