2,760 matches
-
păstrează textele a zece prelegeri rostite de V. între 1932 și 1942, trei pe teme de larg interes cultural - Paul Claudel, Sufletul românesc în pictura lui Grigorescu, Faust, un mare neliniștit -, celelalte cu subiecte de morală sau reflectând o atitudine militantă pentru cauza emancipării femeii. Încercarea de a se împotrivi înrâuririlor nefaste ce acționau în epocă asupra tineretului îi definește cursurile, articolele și conferințele. În numele umanismului a înfruntat mari primejdii și în 1940, când - de la catedră - va condamna asasinarea profesorului ei
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
și cea în limba franceză. Prin această schimbare la față V. a devenit dintr-un omolog (concurat cu succes de Stephan Roll) al lui Robert Desnos, un emul al lui Paul Éluard, angajatul politic, ca și al tuturor poeților antifasciști militanți. Cu o influență care nu se restrânge la spațiul românesc, lui V. îi sunt debitori, în grade diferite, toți poeții de după 1930 formați (și) sub steaua lui Ion Vinea, în special „decadenții” de la „Cadran” și „Albatros” și, chiar mai mult
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
prezent Virgil Teodorescu, sub pseudonimul Matei Ciunia: Singurul loc („Pe un avion aș putea să cânt materialismul istoric / În carlinga lui aș fi poetul vremii”), Tramvaiul care mă duce seara de-a lungul orașului, Cum se deschid jurnalele ș.a., poeme militante nu fără anume calități de ritm și imagine. Versuri „de atitudine” mai publică Emilian Bâcov și Eugen Ichim, primul fiind și autorul unei schițe-reportaj din viața pescarilor. Un scurt text nesemnat, Arthur Rimbaud vizionarul, menționează trei categorii de poeme ale
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
fanatice care comit atentate asupra unor personaje importante din societate (regi, miniștri, înalți demnitari), în scopul combaterii și anulării injustiției sociale, fiind absolut lipsiți de orice fel de interese personale. Anarhiștii sunt destul de dificil de separat de regicizi. Anarhistul este militantul care acționează. Este o personalitate hiperactivă, de factură pasională, care neagă toate valorile. Acțiunile sale au o marcată notă de violență și vizează în special instituțiile sociale tradiționale, pe care le combate dorind să le suprime. Utopiștii sunt cei care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înscrierea de partea cea bună, împărtășirea unor credințe și convingeri sănătoase. Acțiunile colective sunt coordonate apoi de identitatea colectivă, comună actorilor sociali. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că identificarea cu un grup nu înseamnă doar proclamarea apartenenței, ci o poziție militantă de categorisire, de subliniere a contrastelor, de îndepărtare de grupul rău situat. Din tot ce am spus până aici rezultă că identitatea personală nu se poate construi în afara mediului social în care acționează individul, ea exprimă modalitatea subiectului de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a popoarelor, crede Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, elaborare logică, consecvență - mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al reprezentărilor sociale, ca modalitate practică de afirmare a identității de grup (Baugnet, 2001). Michel-Louis Rouquette propune noțiunea de nexus ca model explicativ al gândirii sociale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceste deosebiri accentuează consistența sincronică a noului statut. De aici înainte individul poate încerca să-și amelioreze poziția în noul grup. Are la dispoziție o paletă bogată de evoluții: de a se înscrie în acțiuni colective, de a deveni un militant activ, de a lupta pentru creșterea identității colective pozitive, de a iniția mișcări de schimbare sau creștere. El poate îmbina schimbarea cognitivă, vizibilă la nivelul discursului, cu schimbarea socială, prin acțiune (Baugnet, 1998). Cu cât noua identitate este mai recentă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cadru cultural prestabilit, colorat ideologic, prin manifestarea dorinței de acceptare într-un grup, structurat în jurul unei doctrine, care-i poate oferi protecție. Grupul livrează un sens nou vieții sale, posibilitatea de a spera și iubi, de a se dărui. Ethosul militant joacă rol de regulator intrași interpsihic, pentru că se canalizează după reguli, coduri și norme securizante. Identitatea militantă se distinge prin forța trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care-i poate oferi protecție. Grupul livrează un sens nou vieții sale, posibilitatea de a spera și iubi, de a se dărui. Ethosul militant joacă rol de regulator intrași interpsihic, pentru că se canalizează după reguli, coduri și norme securizante. Identitatea militantă se distinge prin forța trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
forța trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea într-o identitate militantă semnifică dorința de reconversie, de renaștere, de schimbare a pielii, chiar a numelui (Chouvier, 1986). Adesea militantul devine luptător contra membrilor grupului din care provine, iar din persecutat se transformă în persecutor. El se identifică cu individul-simbol al noului grup
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea într-o identitate militantă semnifică dorința de reconversie, de renaștere, de schimbare a pielii, chiar a numelui (Chouvier, 1986). Adesea militantul devine luptător contra membrilor grupului din care provine, iar din persecutat se transformă în persecutor. El se identifică cu individul-simbol al noului grup, se delimitează de liderii fostului grup, își sacrifică vechile legături și convingeri. El dorește să se ridice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noilor camarazi și nu precupețește nici un efort pentru a fi admis. Nu e suficient că intră în noua piele, își asumă în mod explicit și noile convingeri, are nevoie de certitudini pentru a dovedi (a-și dovedi) „imposibila întoarcere”. Asumarea militantă a unei noi identități nu este însă o caracteristică larg răspândită. Este, mai degrabă, privilegiul unei minorități caracterizate prin mobilitate cognitivă și afectivă, capabilă de asemenea gesturi temerare. Adesea divulgă o istorie personală controversată, sete de a accede la poziții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regim. La început, după 1948, aici se formau, prin cursuri scurte de șase luni, „cadrele necesare partidului în lupta sa pe frontul ideologic”. Din 1949, formarea dura doi ani și comporta două specializări: propaganda și presa. Recrutarea se făcea dintre „militanții” având deja o formație ideologică, absolvenți - de preferință - ai unei școli de partid. Absolvenții deveneau apoi directori sau profesori în școli de partid regionale, redactori în presa de partid și ideologică, profesori și conferențiari la catedrele de științe sociale din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Lupii”, TTR, 1957, 3; Arghezi, Scrieri, XXVII, 435-437; Brădățeanu, Istoria, I, 74-75; Baruțu T. Arghezi, Casa Vissarion, „Albina”, 1970, 49; Victor Petrescu, I.C. Vissarion în corespondență, „Studia Valachica”, 1970; Micu, Început, 557-559; Ciopraga, Lit. rom., 520-523; Lucian Ionescu, Un scriitor militant pentru ridicarea spirituală a satului: I.C. Vissarion, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 9; Victor Petrescu, Date noi asupra nașterii și activității literare a lui I.C. Vissarion, „Acta Valachica”, 1972; Rotaru, O ist., II, 138-139; Ștefan Popescu, Cu armele lor au susținut răscoala
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
, gazeta apărută la București între 10 septembrie 1944 și 9 aprilie 1945 și la 10 septembrie 1945. Subintitulata „Săptămânal de atitudine națională”, V.T. e redactată de un grup de publiciști ardeleni, multi refugiați, militanți pentru eliberarea Transilvaniei și înlăturarea consecințelor ce decurgeau din Dictatul de la Viena. Principalii colaboratori sunt Vasile Netea, Ilie Dăianu, Coriolan Gheție, E. Boșca-Mălin, Gabriel Țepelea, Olimpiu Boitoș, I. D. Suciu, Cornel Regman, Ion Apostol Popescu. Cu versuri figurează Emil Zegreanu, D.
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
basm, geografie exotică, mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din Biletul la control! (1968), Ieșirea din labirint (1973), mai târziu și cele din Eclipsă în Cetatea Soarelui (1996) abordează probleme contemporane cu optica unui militant (apoi fost militant) politic, însă cu o gesticulație care afectează libertate de spirit, lărgime de vederi, intelectualitate, moralism clasic. În proza narativă P. debutează, imprevizibil, cu o construcție amplă - trilogia romanescă Pumnul și palma (1980-1982). Trecerea era totuși doar în
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din Biletul la control! (1968), Ieșirea din labirint (1973), mai târziu și cele din Eclipsă în Cetatea Soarelui (1996) abordează probleme contemporane cu optica unui militant (apoi fost militant) politic, însă cu o gesticulație care afectează libertate de spirit, lărgime de vederi, intelectualitate, moralism clasic. În proza narativă P. debutează, imprevizibil, cu o construcție amplă - trilogia romanescă Pumnul și palma (1980-1982). Trecerea era totuși doar în aparență nepregătită, întrucât
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
de Litere a Universității din Cernăuți: agregat stagiar (până în 1921, an când începe să colaboreze la „Dacoromania”), agregat (1921-1922), profesor titular (până în 1938). Aflat în primele rânduri ale luptei pentru dezrobire națională, suferind urmări ale acestei atitudini, P. este un militant în presa unionistă și un nume care începea să se afirme în publicațiile cu caracter științific. Înființează el însuși la Cernăuți, împreună cu romanistul E. Herzog, un cerc de studii filologice și fondează „Revista filologică” (1927-1928). În 1919 își ia doctoratul
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
a criticii și, implicit, un manifest. Autorul pledează pentru relaxarea sau mai curând pentru reformarea conceptului de „critică estetică”, adică pentru depășirea unei sintagme legitim operaționale strict contextual (deceniul al șaptelea al secolului trecut, marcat de foiletonism și de recuperarea militantă a valorilor interbelice). Problemele majore ale vieții, puse în joc de literatură, ar cere mai mult decât considerații circumscriind „calitatea imaginilor”, „unitatea stilistică” etc. Chiar dacă astfel de calificări dau o idee despre „specificul” literaturii, ele o reduc, după P., la
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
orienteze chiar mai bine decât tatăl ei și astfel ajungând, după pierderea avutului părintesc, din femeie de serviciu, inginer-șef într-o întreprindere și colaboratoare prețioasă a Securității. Alt personaj central e Ninel Aurăreanu, nepot de rabin, fiu al unui militant comunist în ilegalitate, Beniamin Goldmann (Horia Crișan), ucis de poliția politică antonesciană după înapoierea din războiul civil spaniol. E atât de fanatic devotat internaționalismului proletar, încât dă fiului său numele lui Lenin inversat. Născut în Ardealul de Nord, Ninel reușește
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lui C. Negruzzi, comentariul lui V. Alecsandri la o fabulă tradusă de Donici din Antioh Cantemir, precum și multe alte aluzii la stările de lucru din Principate au dus la suspendarea revistei. Expresie a unei epoci revoluționare și a unei generații militante, P. este una din publicațiile de seamă ale literaturii române atât prin valoarea colaboratorilor, cât și prin ideologia politică și literară și, împreună cu „Dacia literară”, care o premerge, și cu „România literară”, care îi va urma peste un deceniu, pregătește
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
morală permanentă, să grăbească moartea superiorilor (Iuliu Hațieganu, Sebastian Voiculescu) spre a le lua locul. Victimele acestor monștri, ale acestor „centauri”, inși incapabili să își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e Zoli, fost militant, bărbat ce se crezuse constructor al unui pod de aur și care, în realitate, a zidit unul de gheață. E un suflet dezamăgit, torturat de căințe, de remușcări. Drama acestui om sfârșit, retras în satul natal, unde nu e așteptat
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
acestei existențe indică și starea de provizorat pe care R. înțelege să și-o asume, viețuind numai între parametrii spirituali ai românității și preocupat doar de realitățile politice ale patriei pierdute, față de care se simte obligat să adopte o atitudine militantă, un statut de soldat incapabil să accepte înfrângerea. Este punctul de vedere exprimat de el însuși în noiembrie 1948, în „Foaie volantă”, sub titlul Dreptul de a hotărî în numele națiunii, ca replică la Apelul lansat de generalul Nicolae Rădescu, prin
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
a orientării în literatura română contemporană, ilustrată nu numai de unii dintre optzeciștii canonici, ci și de scriitori ceva mai tineri, afirmați după 1990, cum ar fi prozatorii Adrian Oțoiu și Dan Perșa, totuși scenariul întrucâtva triumfalist acreditat de exegeza militantă a p. românesc - linia Cărtărescu-Lefter - nu se bucură de o acceptare unanimă. Contestările comportă, și ele, un sistem de argumentație convingător. Unul dintre cei mai energici contestatari, considerând imaginea p. românesc inautentică, idilic-voluntaristă, manipulată și confecționată, va fi - de la începuturile dezbaterii
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]